Test
250-300 Anatomy
Preguntas del test (51)
1250. Retinaculele şi tecile sinoviale ale tendoanelor:
- ARetinaculele sunt îngroşări fibroase ale fasciilor sub formă de panglică
- BRetinaculele menţin tendoanele aproape de oase
- CTecile sinoviale favorizează alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteofibroase
- DTeaca sinovială prezintă un tub cilindric format din două foiţe
- ETeci sinoviale au tendoanele tuturor muşchilor
2251. Bursele sinoviale:
- ASe formează la nivelul tendoanelor şi muşchilor în locurile unde
aceştea sunt expuşi presiunii - BSunt subcutanate, subfasciale, subtendinoase şi submusculare
- CÎn unele cazuri comunică cu cavitatea articulară
- DLa copii şi bătrâni lipsesc
- EÎntotdeauna comunică cu cavitatea articulaţiei apropiate
- ASe formează la nivelul tendoanelor şi muşchilor în locurile unde
3252. Muşchiul dinţat anterior:
- AEste tetragonal
- BSe întinde de la primele 10 coaste până la marginea medială a scapulei
- CFaţa superficială a porţiunii inferioare formează peretele medial al axilei
- DÎn funcţie de punctul fix trage scapula lateral şi înainte sau participă la respiraţie
- EEste un muşchi inspirator
4253. Diafragmul:
- AFaţa superioară convexă formează planşeul cavităţii toracice, iar cea inferioară, concavă, formează plafonul cavităţii abdominale
- BCupola diafragmei prezintă o depresiune centrală corespunzătoare inimii
- CÎn dreapta se ridică până la coasta V, iar în stânga – până la a IV-a
- DPorţiunea musculară ocupă poziţie periferică
- EPoziţia sa variază în funcţie de gen, vârstă, poziţia corpului şi mişcările respiratorii
5254. Diafragmul este constituit din porţiunile:
- AAbdominală
- BCostală
- CToracică
- DSternală
- ELombară
6255. Funcţiile diafragmului:
- ADe respiraţie
- BContribuie la circulaţia sangvină şi limfatică
- CParticipă la actul de deglutiţie
- DContribuie la motorica căilor biliare
- EContribuie la fonație
7256. Muşchi autohtoni ai toracelui sunt:
- AMusculus serratus posterior inferior
- BMm. intercostales interni et externi
- CMusculus supraspinatus
- DMm. subcostales
- EMusculus transversus toracis
8257. Fasciile toracelui:
- AFascia toracică superficială este bine dezvoltată şi trimite septuri în interiorul glandei mamare
- BFoiţele fasciei pectorale cuprind mușchiul pectoral mare
- CPorţiunea superioară mai groasă a foiţei profunde a fasciei pectorale constituie fascia clavipectorală
- DFascia pectorală formează ligamentele suspensoare ale glandei mamare
- ECoastele şi muşchii intercostali sunt tapetaţi din exterior cu fascia toracică proprie, din interior – cu fascia endotoracică.
9258. Indicați, mușchii superficiali ai spatelui:
- AMusculus rhomboideus major
- BMusculus serratus posterior inferior
- CMusculus spinalis
- DMusculus serratus posterior superior
- EMusculus erector spinae
10259. Indicați acțiunile musculus latissimus dorsi:
- AAbducția braţului
- BAdducția braţului
- CSupinația braţului
- DPronația braţului
- EExtensia braţului
11260. Indicați mușchii profunzi ai spatelui:
- AМusculus erector spinae
- BМusculus longissimus
- CМusculi transversospinales
- DМusculi multifidi
- EMușchii romboizi
12261. Acţiunea muşchiului trapez:
- AAdducţia braţului
- BApropierea scapulei de coloana vertebrală
- CRidicarea scapulei
- DCoborârea scapulei
- EExtensia porţiunii cervicale a coloanei vertebrale.
13262. Originea muşchiului mare dorsal:
- AFaţa externă a celor 3-4 coaste inferioare
- BApofizele spinoase ale ultimelor 2 vertebre toracice
- CApofizele spinoase ale vertebrelor lombare
- DCreasta sacrală laterală
- EBuza internă a crestei iliace
14263. Muşchiul erector spinae:
- AReprezintă un complex muscular localizat în şanţul costovertebral
- BLeagă bazinul de torace şi coloana vertebrală, porţiunile coloanei vertebrale între ele şi craniul de coloana vertebrală
- CMuşchii lui componenţi se contopesc în partea superioară într-o masă comună
- DReprezintă musculatura autohtonă a coloanei vertebrale
- EAsigură menţinerea poziţiei verticale a corpului
15264. Fascia toracolombară:
- AAcoperă muşchii superficiali ai spatelui
- BLa diferite niveluri este dezvoltată uniform
- CEste reprezentată de două foiţe, care formează teacă pentru m.erector spinae
- DPe marginea laterală ambele foiţe devin coalescente
- EFoiţa profundă separă m.erector spinae de mușchiul patrat lombar
16265. Muşchii abdomenului:
- APeretele anterolateral este format din muşchi autohtoni
- BFiecare muşchi lat are porţiune musculară şi aponeuroză
- CParticipă la inspiraţie
- DContribuie la fixarea organelor interne
- EAu acţiune asupra coloanei vertebrale
17266. Muşchiul oblic extern al abdomenului:
- APorneşte de pe faţa externă a ultimelor 7-8 coaste
- BFasciculele lui posterioare au poziţie aproape verticală şi se inseră pe buza internă a crestei iliace
- CDinţii lui se intercalează cu dinţii mușchiului dinţat anterior şi ai mușchiului dorsal mare
- DLigamentul inghinal se racordează între spina iliacă inferioară şi tuberculul pubian
- ELa nivelul inserţiei pe osul pubian aponeuroza lui formează doi pedunculi: superior şi inferior.
18267. Mușchiul transvers al abdomenului:
- AEste compus dintr-o parte musculară şi două aponeurotice: anterioară şi posterioară
- BPorneşte de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta ilionului şi porţiunea laterală a ligamentului inghinal
- CLa marginea laterală a mușchiului drept abdominal aponeuroza lui se împarte în două foiţe
- D2/3 superioare ale aponeurozei împreună cu foiţa posterioară a aponeurozei oblicului intern formează lama posterioară a tecii mușchiului drept abdomina
- ELinia convexă de trecere a fibrelor musculare în cele aponeurotice se numeşte linie arcuată
19268. Muşchiul drept abdominal:
- AÎşi ia originea de pe creasta pubiană şi de pe simfiza pubiană
- BSe inseră pe faţa internă a xifoidului şi feţele interne ale cartilajelor costale V-VII
- CCei doi mușchi drepţi abdominali sunt separaţi printr-un rafeu tendinos numit linia semilunară
- DEste cuprins în teaca mușchiului drept abdominal
- EFaţa lui posterioară aderă intim la teacă
20269. Teaca muşchiului rect abdominal este formată din:
- AM. oblic abdominal intern
- BLinia albă
- CLamelele aponeurozei muşchiului oblic abdominal intern
- DAponeuroza mușchiului oblic abdominal extern
- EAponeuroza muşchiului transvers abdominal
21270. Canalul inghinal:
- APeretele inferior reprezintă marginea inferioară a aponeurozei mușchiului oblic intern
- BPeretele posterior, format de fascia transversă este întărit de ligamentul interfoveolar Hesselbach, ligamentu reflex, ligamentul Henle şi tendonul conjunct
- CTendonul conjunct se localizează în partea laterală a peretelui superior al canalului inghinal
- DInelul inghinal superficial este delimitat de stâlpii aponeurozei oblicului extern, fibrele intercrurale şi ligamentul reflex
- ECanalul inghinal la femeie este mai scurt şi mai larg
22271. Inelele inghinale:
- ALocalizarea inelului profund corespunde fosei inghinale mediale
- BLa femei sunt mai largi
- CLa nivelul inelului profund are loc trecerea fasciei transversale în fascia spermatică internă
- DLa bărbaţi la nivelul inelului superficial deseori se află fascicule musculare
- EPosterior inelul superficial este format din fibrele ligamentului reflex, provenite din aponeuroza oblicului extern din partea opusă
23272. Fasciile abdomenului:
- AFascia superficială este dezvoltată mai bine în porţiunile ei superioare
- BFascia proprie formează 3 foiţe, cea mai dezvoltată din ele tapetează m.oblic intern
- CFoiţa superficială a fasciei proprii se prelungeşte în fascia m. cremaster
- DFascia transversală este o porţiune a fasciei endoabdominale
- EFascia transversală este fortificată în porţiunea inferioară a liniei albe de fibre longitudinale
24273. Locuri slabe ale diafragmului:
- ATriunghiul lombocostal
- BSpaţiul dintre fasciculele sternale ale diafragmului
- CTriunghiul sternocostal
- DTriunghiul Petit
- EFascia transversală dintre ligamentul Henle şi ligamentul interfoveolar
25274. Locuri slabe ale peretelui abdominal anterior:
- ATetragonul Grynfelt
- BTriunghiul sternocostal
- CLinia semilunară
- DTriunghiul Volânski
- ELinia albă
26275. Locuri slabe ale peretelui abdominal posterior:
- ATriunghiul lombocostal
- BTetragonul Grynfelt
- CLinia semilunară
- DTriunghiul Petit
- ETriunghiul Volânski
27276. Numiți mușchii care participă la flexia coloanei vertebrale:
- AМusculus longissimus
- BМusculus latissimus dorsi
- CМusculus obliquus abdominis externus
- DМusculus pectoralis major
- EМusculus obliquus abdominis internus
28277. Sub retinaculul extensorilor in regiunea carpiană se află:
- ACanale pentru nervi
- BSpaţii pentru artere
- CTeci sinoviale pentru tendoanele muşchilor extensori ai mâini
- DBurse sinoviale
- ETeci fibroase pentru vase limfatice şi vene
29278. Fasciile membrului superior:
- AÎn regiunea umărului se disting fasciile: suprascapulară şi subscapulară
- BFascia infraspinoasă se împarte în 2 foiţe care învelesc deltoidul
- CDe la fascia brahială pornesc 2 septe intermusculare: anterior şi posterior
- DPorţiunea distală a fasciei antebraţului formează 2 retinacule
- EÎn regiunea antebraţului există două loje musculare: anterioară şi posterioară.
30279. Peretele medial al cavitas axillaris este format de:
- AМusculus teres major
- BМusculus triceps brachii
- CМusculus pectoralis minor
- DМusculus serratus anterior
- EМusculi teretis minor et major
31280. Determină configurația umărului:
- AMușchiul deltoid
- BMușchiul subscapular
- CMușchiul supraspinos
- DMușchiul rotund mare
- EMușchiul rotund mic
32281. Acţiunea muşchiului brahial:
- AExtinde braţul
- BFlexează mâna
- CExtinde antebraţul
- DFlexează antebraţul
- EPronează braţul
33282. Locul de inserție a musculus triceps brachii:
- ATuberositas ulnae
- BTuberositas radii
- CCollum radii
- DOlecranon
- ECorpus radii
34283. Care mușchi participă la flexia antebrațului:
- AМusculus anconeus
- BМusculus supinator
- CМusculus flexor digitorum profundus
- DМusculus brachialis
- EМusculus subscapularis
35284. Locul de inserție a musculus biceps brachii:
- ATuberositas ulnae
- BTuberositas radii
- CCollum radii
- DOlecranon
- EFascia antebrachii
36285. Grupul muşchilor centurii scapulare include:
- AMușchiul levator al scapulei
- BMușchiul supraspinos
- CMușchiul deltoid
- DMușchiul pectoral mic
- EMușchiul infraspinos
37286. Peretele posterior al cavitaţii axilare este constituit din:
- AMușchiul trapez
- BMușchiul dorsal mare
- CMușchiul infraspinos
- DMușchiul subscapular
- EMușchiul rotund mare
38287. Indicați mușchii, care formează peretele anterior al cavitas axillaris:
- AМusculus deltoideus
- BМusculus pectoralis minor
- CМusculus biceps brachi
- DМusculi teretis minor et major
- EМusculus pectoralis major
39288. Peretele lateral al cavitaţii axilare este constituit din:
- AMușchiul triceps brahial
- BMușchiul pectoral mic
- CMușchiul biceps brahial (capul scurt)
- DMușchiul dinţat anterior
- EMușchiul coracobrahial
40289. Orificiul trilater (privit din față) este delimitat de:
- ATendonul capului lung al muşchiului biceps brahial
- BTendonul capului lung al muşchiului triceps brahial
- CMușchiul rotund mare
- DMușchiul infraspinos
- EMușchiul subscapular
41290. Orificiul patrulater (văzut din față) este delimitat de:
- ATendonul capului lung al mușchiului biceps brahial
- BHumerus
- CMușchiul infraspinos
- DMușchiul subscapular
- EMușchiul rotund mare
42291. Pe peretele anterior al cavitaţii axilare se disting:
- ATrigonul omoclavicular
- BTrigonul clavipectoral
- CTrigonul deltoideopectoral
- DTrigonul suprapectoral
- ETrigonul subpectoral
43292. Indicați formațiunile, care delimitează fossa cubitalis:
- AHumerus
- BMusculus brachialis
- CMusculus pronator teres
- DMusculus brachioradialis
- EMusculus biceps brachii
44293. Numiți șanțurile antebrațului:
- AMedian
- BRadioulnar
- CCubital
- DRadial
- EUlnar
45294. Funcţiile muşchilor anteriori ai braţului se rezumă la:
- AExtensia în articulaţia umărului
- BFlexia în articulaţia cotului
- CAbducţia în articulaţia umărului
- DFlexia anterioară a braţului
- ERotirea braţului
46295. Muşchii grupului posterior al braţului efectuează:
- AAdducţia braţului
- BExtensia în articulaţia umărului
- CAnteflexia braţului
- DExtensia în articulaţia cotului
- EFlexia în articulaţia cotului
47296. Şanţul radial este delimitat de:
- AMușchiul flexor superficial al degetelor
- BMușchiul flexor ulnar al carpului
- CMușchiul flexor radial al carpului
- DMușchiul palmar lung
- EMușchiul brahioradial
48297. Şanţul median este delimitat de:
- AMușchiul flexor profund al degetelor
- BMușchiul palmar lung
- CMușchiul flexor radial al carpului
- DMușchiul flexor ulnar al carpului
- EMușchiul flexor superficial al degetelor
49298. Şanţul ulnar este delimitat de:
- AMușchiul flexor lung al policelui
- BMușchiul flexor profund al policelui
- CMușchiul flexor ulnar al carpului
- DMușchiul pronator patrat
- EMușchiul flexor superficial al degetelor
50299. Muşchii mâinii, eminenţa tenară:
- ASe disting muşchii palmari, dorsali şi interosoşi
- BSunt situaţi în trei planuri
- CCel mai profund muşchi din grup este mușchiul opozant al policelului
- DToţi, cu excepţia adductorului policelului, au originea pe rândul proximal al oaselor carpiene
- EMușchiul opozant al policelului se inseră pe primul os metacarpian
51300. Muşchii eminenţei hipotenare:
- ASunt în număr de patru
- BMușchiul palmar scurt este inconstant
- CCel mai superficial este opozantul degetului mic
- DCu excepţia palmarului scurt, îşi iau originea de pe retinaculul flexorilor, osul piziform şi osul cu cârlig
- EToţi muşchii hipotenarului se inseră pe falanga proximală a degetului mic
Información
- Descripción
- Test sobre 250-300 Anatomy, creado por Maria Chiseliță el 02/10/2022.
- Autor
- Maria Chiseliță
- Idioma
- English
- Visitas
- 789
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test