Test
BCM 211-248
Preguntas del test (37)
1Evidențiați distanțele spaţiale, specifice anumitor contexte socio-cultrurale:
- ASpațiul intim,
- BSpațiul public,
- CSpațiul social,
- DSpațiul ritualic
- ESpațiul personal
2Ce țări se referă la societățile monocronice dure?:
- AMarea Britanie,
- BFranţa
- CȚările Scandinave (Suedia, Danemarca, Norvegia)
- DAustria
- EElveţia
3Enunțați trăsăturile comportamentale specifice pacienților proveniți dina arealul culturilor
individualiste:- APacienții se străduie să construiască relații strict de afaceri cu medicul,
- BPronosticul negativ este comunicat mai întâi pacientului,
- CPacienții deleagă responsabilitatea luării deciziilor referitoare la maladia lor rudelor apropiate și cadrelor medicale,
- DPacienții își iau responsabilitatea personală luării deciziilor referitoare la maladia lor,
- EPacienții se conduc de principiul separării clare a relațiilor de afaceri de cele
personale,atribuind cadourile, ca și prietenia sferei interrelațiilor personale,
4Enunțați trăsăturile comportamentale specifice pacienților proveniți dina arealul culturilor
colectiviste:- APronosticul negativ este comunicat mai întâi membrilor familiei,
- BPacienții vor oferi medicului cadouri, bani, vor adresa întrebări cu caracter personal, uneori realizând confidențe excesive în relația cu cadrele medicale,
- CPacienții deleagă responsabilitatea luării deciziilor referitoare la maladia lor rudelor
apropiate și cadrelor medicale. - DPacienții își iau responsabilitatea personală luării deciziilor referitoare la maladia lor
- EPacienții se străduie să construiască relații amicale cu medicul.
5Motivele devierilor comportamentale pot fi:
- ANeuropsihice (cu ca-racter înnăscut sau dobândit).
- BFamiliale (condiții nefavorabile de trai în cadrul familiei).
- CEmoționale (produse în colective sau comunități mici).
- DSociale și/sau economice (generate de cataclisme sau crize so-ciale, politice, economice, culturale, religioase).
- EInterpersonale, verbale și nonverbal (cauzate de dialoguri).
6Criteriile de clasificare a conduitelor deviante sunt
- AConform formelor de manifestare
- BConform conținutului de manifestare
- CDupă servitatea realizării
- DConform statutului individului în societate
- EConform experienților axiologice ale vieții publice
7Conform formelor manifestării, comportamentul deviant poate fi:
- APasivă și nonviolentă.
- BÎn formă particulară
- CDe simulare și sinistroză.
- DAutodistructiv și de automutilare.
- EHeterodistructiv, agresiv și violent.
8Conform conținutului manifestării, comportamentul deviant poate fi:
- AAgresiv.
- BNeagresiv.
- CCu fraudă.
- DDe violare a normelor (regulilor).
- EObservat; neobservat și nedeterminat.
9După severitatea realizării, comportamentul deviant poate fi:
- AMoral.
- BColectiv.
- CUșor.
- DModerat.
- ESever.
10Referindu-ne la incidența factorului medical conduitele deviante sunt:
- ATulburările de personalitate.
- BSindroame comportamentale în bolile psihice.
- CViolența în familie și deviațiile sexual.
- DStările persistente de conflict.
- ENaționale și internaționale.
11Unele din modalitățile de manifestare a violenței în familie este:
- AViolența psihologică (amenințări, umilințe, intimidări, insulte, indiferență).
- BViolență fizică (lovituri, strangulări, arsuri, străpungeri, cu obiecte ascuțite, asfixieri, tragere de păr ș.a.).
- CViolența prin izolare sau socială (limitări ale vizitelor ori deplasărilor, interziceri, ignorări ale solicitărilor, suspiciuni la infidelitate, izolări forțate prin închideri în diferite spații etc.).
- DViolența sexuală (impunerea forțată a raporturilor intime, violurile, aplicarea practicilor
sexuale degradante ș.a.). - EViolență tacită (mimarea diverselor activități familiar).
12Efectele negative ale violenței în familie au o semnificație extinsă și manifestată în câteva
dimensiuni, identificați care sunt ele?- AÎn primul rând, este o acțiune dezastruoasă de moment și în perspectivă pentru fiecare membru al familiei, afectând, practic, întregul sistem psihosomatic.
- BÎn al doilea rând, constituie un atac direct la integritatea organismului fragil al copilului aflat în creștere, punând în primejdie viața și sănătatea lui și mutilându-i psihicul și, respectiv, comportamentul pentru toată viața.
- CÎn al treilea rând, reprezintă un prejudiciu adus vieții normale a comunității din anturajul imediat al familiei, „oferind” exemple nedemne de urmat, contaminând societatea cu efecte negative primejdioase.
- DÎn al patrulea rând, se erodează structura sau instituția de bază a societății – familia, care, la rândul său, amenință bunăstarea membrilor societății și normalitatea relațiilor sociale
- EÎn al cincilea rând, este o acțiune dezastruoasă neobservată și în perspectivă fiecare membru al familiei se obișnuește și nu apare consecințe.
13Cei implicați în conflict manifestă, de obicei, următoarele atitudini comportamentale:
- ACompetitivitate.
- BCooperare.
- CNegociere.
- DEvitare și cedare.
- ELașitate și indiferență.
14Medicul poate consilia atât pacienții, cât și pe colegii lor de breaslă (implicați în situații de conflict)
oferind, în linii mari, următoarele recomandări:- ASă aplaneze confruntările în derulare sau potențiale și să ia în calcul posibilitatea retragerii din conflict.
- BSă recurgă la compromise, să fie toleranți și să manifeste răbdare în situațiile încordate, înfruntând emotivitatea și impulsivitatea.
- CSă meargă la compromis, să fie cooperanți și să nu insiste pe victorie, să evite confruntările și să ignore mărunțișurile, subiectele neînsemnate, lucrurile negative din trecut.
- DSă aibă așteptări conforme cu realitatea, să cultive sentimentul de încredere reciprocă, să recunoască propriile greșeli sau problem și să transforme conflictul în posibilități constructive.
- ESă evite compromisurile, să insiste pe victorie, să nu treacă cu vederea lucrurile negative din trecut și să înfrunte orice conflict cu emotivitate.
15Medicul ce consultă pacienții afectați de surasolicitare fizică trebuie să fie atent la stări precum:
- ASenzații de durere în mușchi, membre, încheieturi, dureri de cap, cefalee.
- BContuzie, tulburări de memorie, scăderea capacității de concentrare, pierderea în greutate.
- CIndiferență, curajul persoanei, somn prelungit, intensificarea capacității de muncă
- DDisfuncții ale tractului digestiv, tulburări de somn, scăderea capacității de muncă.
- ESenzația de epuizare fizică ori/și psihică (a nu se confunda cu hipotiroidia).
16Suprasolicitarea nervoasă poate surveni în rezultatul:
- AUnor disfuncții ale tractului digestiv, curajul persoanei, somn prelungit, relaxare etc.
- BRealizării unui volum mare și intens de muncă intelectuală, deseori ca rezultat al unei
autoimpuneri în situații de urgență. - CStresului persistent, de durată și a surmenajului (psihic, fizic, intelectual).
- DUnor afecțiuni neurologice, endocrine ori altele, deja prezente, și care impune persoana la anumite acțiuni intelectuale, stresante, ori de alt gen, iar în rezultat survine suprasolicitarea nervoasă.
- EInfluențelor unor factori fizici, informaționali din mediul ambiant și al modului de trai în general.
17Suprasolicitarea nervoasă include, de obicei, trei stadia, identificați care sunt acestea:
- AFaza stării de neistovire, când procesul de adaptare este revigorat.
- BReacția de alertă a organismului (aici intervine etapa de șoc, apoi cea de contra-șoc, când apar reacțiile de apărare).
- CFaza de supraviețuire este conștientă și când procesele de autoreglare nu sunt afectate.
- DStarea de rezistență ce antrenează procese de autoreglare.
- EFaza stării de epuizare, când procesul de adaptare cedează.
18Efectele fumatului asupra organismului se manifestă la câteva niveluri, identificațile:
- ALa nivelul întregului organism.
- BLa nivelul creierului și al sistemului nervos.
- CLa nivelul intelectual,
- DLa nivelul aparatului respirator.
- ELa nivel gastrointestinal.
19Măsurile de prevenție a fumatului include:
- ARealizarea unei campanii informaționale antifumat la toate nivelurile și pentru toate
categoriile sociale. - BPromovarea modului sănătos de viață.
- COrganizarea unor forme speciale de comportament cu fumătorii.
- DȚinerea unor lecții referitoare la consecințele fumatului.
- EPromovarea tutunului medical prin intermediul massmediei
- ARealizarea unei campanii informaționale antifumat la toate nivelurile și pentru toate
20Identificați semnele psihice ce caracterizează alcoolismul:
- AStări ce afectează dispoziția (teama, frustrarea, depresia)
- BCăutarea ocaziilor de a consuma băuturi alcoolice
- CEvenimente caracterizate printr-un mare grad de emotivitate (pierderi, decese, boli serioase, câștiguri consistente, divorțuri, euforie)
- DPersoana găsește „consiliere” în consumul de alcool
- ETranspirații frecvente, greață și dureri acute de cap
21Identificați semnele fizicee ce caracterizează alcoolismul:
- AStări ce afectează dispoziția (teama, frustrarea, depresia).
- BSe manifestă prin mișcări necoordonate și pierderi de echilibru.
- CTremur ale mâinilor și transpirații frecvente.
- DGreață, dureri acute de cap.
- EDisfuncții cardiace ș.a.
22Acțiunea consumului curent de alcool asupra organismului se manifestă în câteva faze, care sunt
acestea:- AFaza excitantă sau euforică, în care consumatorul devine mobil și activ în relațiile cu cei din jur: sociabil, deschis, vesel, iar uneori, iritant și depresiv.
- BFaza stării de ebrietate propriu-zise, când cel ce a consumat al-cool relevă un comportament preponderent emoțional, judecată scăzută, pierderea controlului, exaltat, necoordonare motorie, dezorientare.
- CFaza stării de neistovire alcoolică, când procesul de adaptare este revigorat.
- DFaza de somnolență sau stuporoasă, când se micșorează la maxi-mum reflexele senzoriale, controlul sfincterian.
- EFaza comei alcoolice, marcată de o stare de inconștiență, dispa-riția reflexelor, scăderea
temperaturii și, în funcție de profun-zimea acestei stări, moarte.
23Alimentația sănătoasă (normală) presupune consumul alimentelor într-un mod rațional și acesta
presupune:- ACa alimentele să aibă o compoziție complexă de substanțe nutritive.
- BConsumul să fie rațional din punct de vedere energetic (caloric), luându-se în considerație vârsta, sexul, mediul ambiant, caracterul activității de muncă, starea fiziologică a organismului.
- CHrana să fie repartizată conform unui orar, regim, respective, hrana să fie preponderent alcătuită din produse proaspete, naturale, neprocesate ori prelucrate.
- DConsum abuziv a celor mai plăcute alimente, să se respecte normele igienice uneori, sanitare în pregătirea, servirea și consumul produselor.
- EConsum cumpătat, să se respecte normele igienice, sanitare în pregătirea, servirea și
consumul produselor.
24Alimentația curativă asigură:
- AAgravarea stării patologice a organismului
- BApariția obezității și a diabetului zaharat
- CAmeliorarea stării patologice a organismului
- DRegleză procesele vitale
- EPrevine apariția disfuncțiilor proceselor vitale
25Determinați elementele definitorii ale fiecărei culturi:
- AComponente cognitive (cunoştinţe, opinii);
- BComponente axiologice (valori);
- CComponente normative (norme, obiceiuri, moravuri, tabu-uri, legi);
- DComponente simbolice (semne, simboluri, limba, gesturile).
- EComponente politice.
26Unele surse de gafe interculturale sunt:
- ATabuurile, statutul femeii în raport cu bărbatul, maniera de a arăta respectul, percepţia
spaţiului şi timpului, etc. - BJargonul medical.
- CMonologul și dialogul.
- DArgoul și jargonul.
- EEticheta în afaceri, mesajele nonverbale, limba şi translatorul, îmbrăcămintea, argumentaţia şi puterea de convingere, mediul politic şi religios, prejudecăţile şi importanţa acordată cuvântului scris.
- ATabuurile, statutul femeii în raport cu bărbatul, maniera de a arăta respectul, percepţia
27Unele funcții ale comunicării sunt:
- AInformațională.
- BAxiologică
- CInteractivă
- DGnoseologică.
- EReprezentativă.
28Nivelurile comunicării medicale sunt:
- AInterpersonal
- BOragnizațional.
- CComunicarea în societate.
- DItrapersonală.
- EDe grup.
29Comunicarea extraverbală include:
- AMediul înconjurător.
- BLimbajul timpului.
- CContextul.
- DExpresia facială.
- EVocea.
30Stigmele sociale sunt în mod obișnuit legate de
- AMenținerea unei distanțe adecvate între vorbitori.
- BCultură și religie
- CGen și rasă.
- DVârstă și inteligență
- ESănătate.
31Oamenii pot fi discriminați pe baza:
- ARasă,
- BGen,
- CVârstă
- DOrientarea sexuală.
- ETipologia psihologică al individului.
32Ascultarea activă implică:
- AParticipare eficientă
- BMișcarea adecvată a corpului,
- CContactul vizual
- D„postura de implicare”
- EDisconfortul interior.
33Unele reguli de comunicare interculturală eficientă sunt:
- ACunoașterea unor elemente culturale.
- BCercetarea culturilor și convențiilor de comunicare.
- CEvitarea utilizării argoului și a idiomurilor, alegând cuvinte care vor transmite doar cel mai specific sens denotativ.
- DAscultarea cu atenție și cererea confirmării înțelegerii.
- EEtichetarea variațiilor umane în comunicare.
34Unele reguli de comunicare interculturală eficientă sunt:
- ARecunoașterea faptului că accentuarea și intonația pot face ca sensul să varieze semnificativ;
- BRespectarea formalităților și stilurilor de comunicare locale și urmărirea a orice schimbări în limbajul corpului;
- CInvestigarea percepției culturii lor despre cultura dumneavoastră citind literatură despre cultura dumneavoastră prin ochii lor înainte de a intra în comunicare cu reprezentanții altor culturi
- DEste oportun să nu învățați câteva cuvinte, expresii de comunicare în alt mediu cultural.
- EDemonstrați prin „postura de implicare” că sunteți interesat de altă cultură.
35Unele reguli de comunicare interculturală eficientă sunt:
- AEste esențial ca oamenii să înțeleagă potențialele probleme ale comunicării interculturale și să facă un efort conștient pentru a depăși aceste probleme.
- BDispunerea de a fi răbdător și iertător, mai degrabă decât ostil și agresiv, dacă apar
probleme. - CSă se răspundă încet și cu atenție în schimburile interculturale, fără a sări la concluzia că se știe ce se gândește și ce se spune.
- DFolosirea în comunicare a jargonului profesional.
- EFolosirea monologului și comunicării interpersonale.
36Determinați careva reguli de comunicare interculturală eficientă:
- AAscultarea activă
- BCererea ajutorului de la intermediarii care sunt familiarizați cu ambele culturi.
- CA fi sensibil la înțelegerea, interacțiunea cu oameni din culturi străine, conceptele lor specifice în percepție, gândire, simțire și acțiune, fără prejudecăți
- DA manifesta încredere în propriile forțe, a fi stabil emoțional pentru a-ți exprima propriul punct de vedere într-un mod transparent, cu scopul de a fi înțeles și respectat, rămânând flexibil acolo unde acest lucru este posibil și să fie clar unde este necesar.
- EIgnorarea etnocentrismului și multiculturalismului.
37Unele aspecte ale șocului cultural sunt:
- ASentimentul de a fi respins de către membrii noii culturi.
- BConfuzia rolului, valorilor, trăirilor și a identității proprii.
- CSurpriza, neliniștea, dezgustul și indignarea la conștientizarea diferentelor culturale.
- DSentimentul de neputință datorită lipsei posibilității de adaptare la noul mediu.
- EPăstrarea identităţii grupului şi evitarea multiculturalismului.
Información
- Descripción
- Test sobre BCM 211-248, creado por Sorin Monster el 15/05/2023.
- Autor
- Sorin Monster
- Idioma
- English
- Visitas
- 5.074
- Historial
- Creado el 15 may 2023 · actualizado el 20 may 2023
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test