Test
Hemato-101-150_Teste II
Preguntas del test (50)
1S 101. Prioritate în tratamentul Hemofiliei are:
- ATratamentul chirurgical
- BConcentrat de trombocite
- CCorticosteroizii
- DConcentrate ale factorilor de coagulare
- EConcentrat de eritrocite
2S 102. În medulograma pacienţilor cu trombocitopenie autoimună idiopatică se constată:
- ACelulele blastice mai mult de 20%
- BHiperplazia seriei granulocitare
- CHiperplazia seriei eritrocitare
- DÎn măduva oaselor sunt foarte puţine celule hematopoietice
- EMajorarea numărului de megacariocite şi lipsa trombocitelor în jurul megacariocitelor
3S 103. Tabloul clinic al bolii Rendu-Osler se manifestă prin:
- AEchimoze şi peteşi pe piele
- BHemoragii nazale, gastrointestinale, hematurie
- CHematoame şi hemartroze
- DMărirea ficatului şi a splinei
- EMărirea ganglionilor limfatici periferici
4S 104. În analiza sângelui periferic în boala Rendu-Osler se constată:
- ATrombocitopenie
- BLeucopenie
- CAnemie fierodeficitară posthemoragică
- DLimfocitoză
- ECelule blastice
5S 105. Tratamentul de bază al pacienţilor cu purpură trombocitopenică include:
- APrednisolon în doză de 1 mg/kg/zi
- BConcentrat de eritrocite
- CCrioprecipitat
- DCrioplasmă
- EConcentrat de leucocite
6S 106. Manifestările clinice ale trombocitopeniei autoimune se caracterizează prin:
- AHematoame masive
- BHemartroze
- CHemoragii cutanate de tip peteşial sau echimatos
- DTeleanjiectazii pe piele
- EIcter al tegumentelor şi al sclerelor
7S 107. Durata de supravieţuire a trombocitelor constituie:
- A30 zile
- B60 zile
- C120 zile
- D90 zile
- E7-10 zile
8S 108. Referitor la maladia Rendu-Osler este corectă afirmaţia:
- APrezintă una din cele mai frecvente coagulopatii
- BÎn lipsa hemoragiilor analiza sângelui periferic este în limitele normei
- CTimpul de coagulare după Lee-White este prelungit
- DRetracţia chiagului este redusă
- ETimpul de sângerare este prelungit
9S 109. Tratamentul trombocitopeniei heteroimune constată în administrarea:
- APreparatelor imunosupresive
- BCrioplasmei
- CCrioprecipitatului
- DSuspendarea medicamentului, jugularea infecţiei virale
- EEfectuarea splenectomiei
10S 110. Gravitatea evoluţiei Hemofiliei depinde de:
- AGradul de deficit al factorului respectiv de coagulare
- BNumărul de trombocite
- CConţinutul fibrelor de colagen în ţesutul conjunctiv
- DVârsta bolnavului
- EReducerea adeziunii trombocitare
11S 111. Boala Rendu-Osler se manifestă prin:
- AComplicaţii infecţioase frecvente
- BTromboze
- CTrombocitopenie autoimună
- DAnemie autoimună
- EPrezenţa teleanjiectaziilor
12S 112. Tratamentul trombocitopeniei izoimune constată în:
- AEfectuarea splenectomiei
- BAdministrarea corticosteroizilor şi concentrat de trombocite în sindrom hemoragic grav
- CUtilizarea crioprecipitatului
- DVincristinul este preparatul de bază în tratament
- EAdministrarea concentratului de eritrocite
13S 113. Trombocitemia esenţială este:
- ALeucemie acută megacarioblastică
- BLeucemie cronică mieloproliferativă
- CLeucemie cronică limfoproliferativă
- DNici un răspuns corect
- EUna din variantele LNH
14S 114. În trombocitemia esenţială constatăm:
- ALeucopenie
- BAnemie megaloblastică
- CTrombocitopenie
- DTrombocitoză
- ELeucocitoză cu limfocitoză
15S 115. Cea mai frecventă complicaţie a trombocitemiei esenţiale este:
- AHemoragie
- BInfecţii virale
- CTromboze
- DInfecţii bacteriene
- EAnemie
16S 116. Diagnosticul definitiv de trombocitemie esenţială se stabileşte prin:
- ATrepanobiopsie
- BPuncţie sternală
- CAnaliza generală a sângelui
- DBiopsia splinei
- EToate aceste metode
17S 117. La pacienţi cu trombocitemie esenţială la examenul obiectiv putem constata:
- ALimfadenopatie
- BSplenomegalie moderată
- CSplenomegalie gigantă
- DAscită
- EMajorarea valorilor TA
18S 118. Trombocitemia esenţială afectează preponderent persoanele:
- ACu vârsta 20-30 de ani
- BCopiii
- CAdolescenţii
- DCu vârsta 50-60 de ani
- EToate vârstele
19S 119. În trepanobioptatul osului iliac în trombocitemia esenţială depistăm:
- AMajorarea numărului megacariocitelor
- BMicşorarea numărului megacariocitelor
- CSubstituţia măduvei oaselor cu adipocite
- DHipercelularitate
- EHiporcelularitate
20S 120. Pentru eritremie este corectă afirmaţia:
- AEste o tumoare policlonală
- BSubstratul tumoral reprezintă celulele blastice
- CSe dezvoltă numai la femei
- DProces limfoproliferativ
- EProces mieloproliferativ
21S 121. Trombocitozele reactive se dezvoltă în
- AAnemii megaloblastice
- BAnemie posthemoragice
- CLeucemii acute
- DImunodeficienţă
- EHernie hiatală
22S 122. Stadiul I al eritremiei se caracterizează prin:
- ASplenomegalie
- BSimptomatică clinică severă
- CHematocritul < 40%
- DHematocritul – 50-55%
- EHepatomegalie
23S 123. În stadiul I al eritremiei:
- ASplina se palpează + 3 cm
- BSplina nu se palpează
- CHemoglobina 200 g/l
- DObligator sunt tromboze
- ETrepanobioptatul este în limitele normei
24S 124. La un pacient s-au constatat valorile Hb – 185 g/l, eritr.- 6,5·1012/l, Ht – 70%, leucocitoză cu trombocitoză moderată. Aceste date pledează în favoarea:
- AEritrocitozei idiopatice
- BEritrocitozei secundare
- CEritremiei
- DLeucemiei acute
- EAplaziei medulare
25S 125. Cefalee difuză, scăderea memoriei, scăderea capacităţii de muncă intelectuale în eritremie sunt condiţionate de:
- AMicşorarea viscozităţii sângelui
- BMajorarea viscozităţii sângelui
- CAnemiei
- DSplenomegaliei
- EInsuficienţei renale
26S 126. Tratamentul aplicat în eritremie în stadiul I este:
- AMonochimioterapie
- BPolichimioterapie
- CExfuzii de sânge (Flebotomie)
- DConsum masiv de lichide
- ESplenectomie
27S 127. Culoarea roşie purpurie a feţei, sclerele injectate, prezenţa simptomului Cuperman pledează în favoarea:
- ALeucemiei acute
- BProcesului limfoproliferativ
- CEritremiei
- DMielomului multiplu
- EMielomului solitar
28S 128. Diagnosticul definitiv de eritremie este stabilit prin cercetarea:
- ACercetarea citologică a măduvei oaselor
- BCercetarea histologică a măduvei oaselor
- CBiochimiei
- DECG
- EHemogramei
29S 129. Punctatul medular este neinformativ în diagnosticul
- ALeucemiei acute M3
- BLeucemiei acute M1
- CEritremiei
- DAnemiei megaloblastice
- ENici unui diagnostic enumerat
30S 130. Nivelul leucocitelor în stadiul IIA al eritremiei este:
- ANormal
- B< 15,0·10^9/l
- C> 15,0·10^9/l
- DLeucopenie
- ENivelul leucocitelor nu depinde de stadiul eritremiei
31S 131. Durata stadiul II al eritremiei constituie:
- A10 luni
- B10-15 ani şi mai mult
- CO lună
- DUn an
- ENici un răspuns corect
32S 132. În perioada manifestărilor clinico-hematologice desfăşurate ale eritremiei nivelul Hb este:
- A180-240 g/l
- B120-140 g/l
- C140-160 g/l
- D100-120 g/l
- E80-100 g/l
33S 133. Diagnosticul diferenţial al eritremiei se face cu:
- ALeucemia acută M6
- BLeucemia granulocitară cronică
- CEritrocitozele
- DLimfom non-Hodgkin cu afectarea splinei
- EMielomul multiplu
34S 134. În hemogramă la pacienţii cu eritrocitoză simptomatică are loc:
- APancitoză
- BPancitopenie
- CAnemie
- DCreşterea conţinutului Hb, eritrocitelor
- ETrombocitopenie
35S 135. Flebotomiile sunt orientate spre:
- AA majora valorile Hb
- BA majora valorile eritrocitelor
- CA micşora valorile Ht
- DA majora valorile Ht
- EA majora valorile sângelui circulant
36S 136. În tratamentul eritrocitozelor simptomatice se indică:
- AConsumul mai multor lichide
- BDezintoxicare
- CSplenectomie
- DCitostatice
- EFlebotomii
37S 137. Eritrocitafereza ar fi raţională de indicat în:
- AÎn situaţii cu Hb micşorată
- BÎn situaţii cu Ht scăzut
- CÎn situaţii cu Ht majorat din contul numărului de eritrocite
- DÎn toate cazurile descrise
- ENici într-una din cazuri
38S 138. Pentru micşorarea viscozitaţii sângelui la un pacient cu eritremie se indică:
- ADezagregante
- BFlebotomii
- CAnticoagulante
- DDezagregante şi Anticoagulante
- EConsum majorat de lichide
39S 139. Cauza anemiei hemolitice ereditare ovalocitare este:
- ADereglarea enzimelor intraeritrocitare
- BDereglarea structurii lipidelor membranei eritrocitare
- CDistrucţia mecanică
- DPrezenţa anticorpilor antieritrocitari
- EDereglarea structurii spectrinei eritrocitare
40S 140. În tabloul clinic al anemiei hemolitice ereditare ovalocitare este caracteristic:
- ASindromul hemoragic
- BHepatomegalia
- CSplenomegalia
- DLimfadenopatia
- EHemosiderinuria
41S 141. La pacienţii cu recidive ale anemiei hemolitice autoimune splenectomia asigură o remisiune stabilă:
- ALa toţi pacienţii
- BÎn 50% din cazuri
- CÎn 74% din cazuri
- DPeste 90% din cazuri
- ENumai în 5% din cazuri
42S 142. Diagnosticul de anemie hemolitică autoimună cu anticorpi la cald în cantitate mică se confirmă prin:
- ATestul Coombs indirect
- BTestul Coombs direct
- CProba de agregare-hemaglutinare
- DProba cu zaharoză
- ETestul Ham
43S 143. În caz de anemie hemolitică autoimună cu anticorpi împotriva eritrocariocitelor din măduva oaselor în sângele periferic se depistrează:
- AAnemie normocromă profundă
- BReticulocitoză
- CTrombocitopenie
- DLeucocitoză
- EAnemie hipercromă
44S 144. Anemia hemolitică autoimună cu anticorpi împotriva eritrocariocitelor din măduva oaselor în clasificarea patogenetică a anemiilor face parte din:
- AAnemii prin dereglări de formare a eritrocitelor
- BAnemii prin distrugere accelerată a eritrocitelor
- CAnemii posthemoragice
- DAnemii din bolile cronice
- EAnemie metaplastice
45S 145. Ca rezultat al dereglării structurii lipidelor membranei eritrocitare se dezvoltă:
- AAnemia hemolitică autoimună
- BStomatocitoza ereditată
- CAcantocitoza ereditată
- DHemoglobinuria paroxistică nocturnă cu hemosiderinurie permanentă
- EOvalocitoza ereditară
46S 146. În diagnosticul diferenţial al anemiilor hemolitice cu alte anemii un semn de laborator important este:
- AAnemia
- BReticulocitoza
- CTrombocitopenia
- DBilirubinemia
- ELeucocitoza
47S 147. Semne de hemopoieză megaloblasticǎ în anemiile hemolitice pot fi din cauza:
- AConsumului excesiv al acidului folic
- BConsumului excesiv a vitaminei B12
- CExistenţa deficitului de fier
- DAplaziei medulare
- EMetaplaziei medulare
48S 148. În rezultatul tratamentului cu prednisolon a pacienţilor cu anemie hemolitică autoimună se vindecă:
- APeste 70% din cazuri
- B5% din pacienţi
- CToţi pacienţii
- D20% din pacienţi
- E50% din pacienţi
49S 149. Anemia hemolitică autoimună secundară se dezvoltă cel mai frecvent la pacienţii cu:
- ALeucemie acută
- BLeucemie granulocitară cronică
- CEritremie
- DLeucemie limfocitară cronică
- EMielomul multiplu
50S 150. Pentru stomatocitoza ereditară sunt caracteristice următoarele date cu excepţia:
- AHemoliza are loc intracelular
- BSe depistează stomatocite pe frotiul sângelui periferic
- CStomatocitele se distrug preponderent în splină
- DSplenectomia asigură o vindecare completă
- ESplenectomia nu asigură o vindecare completă
Información
- Descripción
- 1 Hematologie Test sobre Hemato-101-150_Teste II, creado por Grupa Noastra el 30/09/2023.
- Autor
- Grupa Noastra
- Idioma
- English
- Visitas
- 920
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test