Test
Neurochirurgie 2
Preguntas del test (120)
1CM 24. Metoda de tratament a malformațiilor arterio-venoase în zone elocvente:
- Aa) excizia microchirurgicală
- Bb) radioterapia
- Cc) doar cliparea venei emergente
- Dd) tratament endovascular prin embolizare
- Ee) conservator
2CM 25. Criteriile care apreciază indicaţiile către diverse metode chirurgicale a malformațiilor arteriovenoase:
- Aa) debutul clinic
- Bb) starea pacientului
- Cc) dimensiunile şi localizarea
- Dd) vascularizarea şi drenarea
- Ee) colateralele arteriale
3CM 26. Asigurarea circulaţiei arteriale cerebrale:
- Aa) arterele carotide
- Bb) arterele jugulare
- Cc) arterele femurale
- Dd) arterele vertebrale
- Ee) arterele subclave
4CM 27. Factorii de risc a ictusului ischemic la adulți:
- Aa) boala coronariană
- Bb) hipertensiune arterială
- Cc) diabetul zaharat
- Dd) fibrilația atrială
- Ee) traumatism în timpul nașterii
5cm 28. Hematomul intracerebral spontan se manifestă de obicei prin:
- Aa) tulburări de conștiență
- Bb) semne meningiene
- Cc) hemipareză controlaterală
- Dd) polineuropatie periferică
- Ee) migrenă
6CM 29. Etiologia hematoamelor intracerebrale non-traumatice:
- Aa) cavernomul intracerebral
- Bb) anevrismele saculare
- Cc) meningita aseptică
- Dd) boala autoimună
- Ee) hidrocefalia
7CM 30. Tratamentul chirurgical al infarctului cerebral:
- Aa) trombectomie mecanică
- Bb) anastomoza Bonnet
- Cc) anastomoze prin by-pass low-flow
- Dd) radioterapia fracționată
- Ee) hemicraniectomia decompresivă
8CS 1. Abces - este o colecție purulentă în:
- Aa) parenhim cerebral
- Bb) spațiu epidural
- Cc) spațiu subdural
- Dd) țesut osos
- Ee) a, c
9CS 2. Empiem - este o colecție purulentă în:
- Aa) parenhim cerebral
- Bb) spațiu epidural
- Cc) spațiu subdural
- Dd) țesut osos
- Ee) b, c
10CM 3. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi incluse în categoria supuraţiile chirurgicalE endocraniene (SCE):
- Aabces
- Bparotită
- Cempiem
- Dbursită
- Ecarbuncul
11CS 4. Abcese primare sânt următoare:
- Aadiacente
- Bmetastatice
- Cposttraumatice
- Dneindeficate
- Etoate
12CS 5. Abcese secundare sânt următoare:
- AA adiacente
- BB metastatice
- CC posttraumatice
- DD neindeficate
- Ea, b, d
13CM 6. Cel mai mare grup din abcese adiacente la copii este:
- Arinogene
- Botogene
- Coftalmogene
- Dsinusogene
- Eodontogene
14CS 7. Cel mai mare grup din abcese adiacente la maturi este:
- Arinogene
- Botogene
- Coftalmogene
- Dsinusogene
- Eodontogene
15CM 8. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE:
- Aa) pansinusita purulentă
- Bb) ulcerul cronic gastroduodenal
- Cc) otita medie purulentă
- Dd) erizipeloidul
- Ee) pleurita purulentă
16CS 9. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea unei SCE:
- Aa) prin continuitate
- Bb) pe cale sanguină
- Cc) infectarea directă a parenchimului cerebral
- Dd) prin continuitate şi pe cale sanguinâ
- Ee) toate corecte
17CS 10. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea abcesului adiacent:
- Aa) prin continuitate
- Bb) pe cale sanguină
- Cc) infectarea directă a parenchimului cerebral
- Dd) prin continuitate şi pe cale sanguinâ
- Ee) toate corecte
18CS 11. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea abcesului metastatic:
- Aa) prin continuitate
- Bb) pe cale sanguină
- Cc) infectarea directă a parenchimului cerebral
- Dd) prin continuitate şi pe cale sanguinâ
- Ee) toate corecte
19CS 12. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea abcesului neidentificat:
- Aa) prin continuitate
- Bb) pe cale sanguinâ
- Cc) infectarea directă a parenchimului cerebral
- Dd) prin continuitate şi pe cale sanguină
- Ee) toate corecte
20CS 13. Morfopatologic sunt descrise IV stadii de evoluţie a abcesului cerebral, cu excepţia:
- Aa) abces extradural
- Bb) encefalită presupurativă
- Cc) abces colectat (confluent)
- Dd) encefalită supurativă (abces necolectat)
- Ee) abces incapsulat
21CS 14. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE posttraumatice:
- Aa) pansinusita purulentă
- Bb) infectarea directă a parenchimului cerebral
- Cc) otita medie purulentă
- Dd) blefarită
- Ee) pleurita purulentă
22CS 15. Durata formării capsulei abcesului este de:
- Aa) 1.5-2.5 luni
- Bb) 2 săptămâni
- Cc) 7 zile
- Dd) 3 zile
- Ee) 3-4 săptămâni
23CM 16. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE adiacente:
- Aa) pansinusita purulentă
- Bb) infectarea directă a parenchimului cerebral
- Cc) otita medie purulentă
- Dd) blefarită
- Ee) pleurita purulentă
24CM 17. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE metastatice:
- Aa) vicii cardiace cu șunt dreapta-stânga
- Bb) infectarea directă a parenchimului cerebral
- Cc) otita medie purulentă
- Dd) flegmon femoral
- Ee) pleurita purulentă
25CM 18. Care din SCE pot fi numite adiacente:
- Aa) abces intracerebral parietal parasagital
- Bb) abces temporal bazal intracerebral
- Cc) osteomielită craniană posttraumatică
- Dd) abces de unghi pontocerebelos
- Ee) abces intracerebral frontal bazal
26CM 19. Care din abcesele indicate mai jos se includ în abcese cerebrale metastatice:
- Aa) abces de emisferă cerebeloasă
- Bb) abces de unghi pontocerebelos
- Cc) abces parietal parasagital
- Dd) abces temporal bazal
- Ee) abces occipito-parietal parasagital
27cm 20. Patognomic pentru clinica abcesului intracerebral este „triada Bergman „:
- Aa) sindrom de hipotensiune intracraniană
- Bb) sindrom de hipertensiune intracraniană
- Cc) sindrom infecţios
- Dd) sindrom alternant Weber
- Ee) sindrom neurologic de focar
28CM 21. Care metode de diagnostic au o valoare informativă majoră in evidenţierea abceselor cerebrale:
- Aa) craniografia
- Bb) examenul oftalmologic
- Cc) echoencefalografia
- Dd) CT-scan craniocerebrală
- Ee) RMN cerebrală
29cm 22. La CT cerebral abscesul prezintă o formațiune:
- Aa) hipodensă
- Bb) hiperdensă
- Cc) bine delimitată hipodensă
- Dd) în mijloc hipodensă, înconjurată cu zona hiperdensă
30CS 23. Examinarea prin RMN permite a depista abcesul la:
- Aa) baza craniului
- Bb) nuclee subcorticale
- Cc) truchiul cerebral
- Dd) diferencia de neoplazme
- Ee) toate
31CM 24. Metodele chirurgicale de tratament al abcesului cerebral:
- Aa) trepanarea osteoclastică decompresivă
- Bb) puncţia abcesului urmată de aspirare
- Cc) drenajul abcesului
- Dd) ablaţia abcesului (cu exereza capsulei)
- Ee) ventriculodrenare
32CM 25. Complicaţiile postoperatorii ale SCE sunt:
- Aa) meningoencefalita postoperatorie
- Bb) edemul cerebral
- Cc) hipoacuzia bilaterală
- Dd) recidivă de SCE
- Ee) tuberculoamele
33CS 26. Care abcese se situează pe primul loc după distribuţia intre aceste grupe :
- Aa) abcese cu germeni neidentificaţi
- Bb) abcese provocate de Echerihia Coli
- Cc) abcese monomicrobiene
- Dd) abcese polimicrobiene
- Ee) abcese cu culturi sterile
34CM 27. Agenţii etiologici microbieni principali în provocarea abceselor cerebrale sunt:
- Astafilococul
- Bstreptococul
- CB.Koch
- DB.proteus
- Epneumococul
35CM 2 Traumatisme fără afectarea funcţiei medulei spinale sunt următoarele, cu excepţia:
- AA contuzia coloanei vertebrale
- BB luxaţii vertebrale
- CC fracturi de apofize spinoase
- DD fracturi mielice de corp vertebral
- EE contuzia medulei spinale
36CM 3 Complicaţii precoce ale lezunilor vertebro-medulare sunt:
- AA epidurita purulentă
- BB hematomielia
- CC meningomielita purulentă
- DD abces al medulei spinale
- EE toate corecte
37cs 4 Sindromul dereglărilor de sensibilitate în cazul afectării caudei equina include:
- AA hipestezie conductorie
- BB hiperestezie radiculară în extremităţile inferioare
- CC hipestezie anogenitală "în şa"
- DD hipestezii segmentare tip disociat
- EE toate corecte
38CM 5 Pentru afectarea segmentelor lombare superioare (LI-LIII) este caracteristic:
- AA pareză periferică a m. ilio-psoas, quadriceps
- BB lipsa reflexului cremasterian
- CC pareză centrală a m. ilio-psoas, quadriceps
- DD pareză centrală a muşchilor gambei
- EE pareză periferică a muşchilor gambei
39CM 6 Despre întreruperea anatomică a medulei spinale vorbesc:
- AA lipsa sensibilităţii profunde în articulaţiile proximale ale membrelor
- BB apariţia precoce a dereglărilor trofice
- CC erecţie, poluţie
- DD senzaţii neplăcute în timpul cateterizării vezicii urinare
- EE toate corecte
40CM 7 Caractere spondilografice ale unei leziuni vertebro-medulare stabile sunt:
- AA fracturi izolate a apofizelor spinoase
- BB luxaţii vertebrale
- CC fracturi-luxaţii
- DD fracturi izolate a arcurilor
- EE subluxaţii
41CS 8 Traumatisme vertebro-medulare deschise sunt leziuni cu afectarea:
- AA integrităţii tegumentelor
- BB ligamentului galben
- CC durei mater
- DD conductibilităţii medulei spinale
- EE aponeurozei spinale
42CS 9 În caz de hematomielie apar :
- AA dereglări de sensibilitate caracter disociat
- BB dereglări de sensibilitate tip segmentar
- CC dereglări de sensibilitate tip conductor
- DD pareze, paralizii
- EE toate corecte
43CM 10 Complicaţii infecţioase tardive ale lezunilor vertebro-medulare sunt:
- AA epidurita purulentă
- BB epidurita cronică
- CC meningomielita purulentă
- DD arahnoidita
- EE toate corecte
44CS 11 Un pacient cu traumatism asociat cranio-cerebral şi vertebro-medular cervical se va transporta în poziţia:
- AA pe burtă
- BB pe o parte
- CC pe spate cu capul rotit lateral
- DD pe spate cu capul fixat cu saci de nisip
- EE toate corecte
45CS 12 În caz de afectare traumatică a intumiscenţei cervicale apar următoarele semne, cu excepţia:
- AA tetrapareză spastică
- BB parapareză flască superioară
- CC parapareză spastică inferioară
- DD sindrom Horner
- EE tetrapareză
46CS 13 Afectarea traumatică a segmentelor cervicale superioare este sugerată de prezenţa la pacient a:
- AA tetraplegiei spastice
- BB tetraanesteziei
- CC dereglărilor de respiraţie
- DD hipestezie pe zonele Zelder
- EE toate corecte
47CS 14 În caz de comoţie medulară apar urmăroarele semne, cu excepţia:
- AA pareză tranzitorie
- BB hipestezie tranzitorie
- CC sînge în LCR
- DD dereglări tranzitorii de control sfincterian
- EE dureri în regiunea afectată
48CS 15 Diagnosticul de contuzie medulară va fi stabilit dacă la pacient se determină:
- AA pareză tranzitorie
- BB hipestezie tranzitorie
- CC sînge în LCR
- DD dereglări tranzitorii de control sfincterian
- EE teste licvoro-dinamice pozitive
49CS 17 Dereglările de respiraţie sunt mai pronunţate în caz de afectare la nivelul:
- AC4
- BC5
- CC8
- DD1
- ED3
50CS 18 Dereglările cardiovasculare sunt mai pronunţate în caz de afectare la nivelul:
- AC5
- BD1
- CD4
- DD5
- ED12
51CM 19 În caz de afectare unilaterală a măduvei spinării la nivelul D11 se denotă:
- AA dereglarea sensibilităţii algice şi termice în piciorul omolateral
- BB dereglarea sensibilităţii musculo-articulare pe partea afectată
- CC reguine de hipestezie în formă de panglică de partea afectată
- DD dereglarea sensibilităţii algice şi termice în piciorul contralateral
- EE toate corecte
52CS 20 În caz de afectare a măduvei spinării la nivelul cervical superior de denotă:
- AA tetraplegie spastică
- BB dereglări de respiraţie
- CC anetezie facială tip disociat
- DD tetrahipestezie
- EE toate corecte
53CS 21 În caz de afectare a măduvei spinării la nivelul toracic NU se de denotă:
- AA paraplegie inferioară spastică
- BB paraplegie inferioară flască
- CC diminuarea reflexelor abdominale
- DD apariţia reflexelor de apărare
- EE dereglări sfincteriene
54CS 22 Hematomielia traumatică apare cel mai frecvent la nivelul:
- Acervcal
- Bintumiscenţelor cervicală şi lombară
- Ctoracic
- Dlombar
- Esacral
55CS 23 Hemoragia subarahnoidiană la nivel spinal va fi sabilită în baza:
- AA parezei
- BB hipotoniei musculare
- CC singelui în LCR
- DD semnelor de dereglare a permeabilităţii spaţiuluiu subarahnoidian
- EE proteinelor în LCR
56CS 24 TVM prin flexie NU subînţelege:
- AA fracturi compresive de corp vertebral
- BB lezarea LLP
- CC lezarea LLA
- DD dislocarea vertebrelor
- EE fracturi multiple de corpuri vertebrale
57CS 25 TVM prin extensie NU subînţelege:
- AA fracturi compresive de corp vertebral
- BB lezarea LLP
- CC lezarea LLA
- DD dislocarea vertebrelor
- EE fracturi multiple de corpuri vertebrale
58CS 26 Imobilizarea unui pacient cu TVM cervical NU subînţelege:
- AA utilizarea atelelor
- BB poziţie ventrală
- CC poziţie dorsală
- DD utilzarea pungilor cu nisip
- EC utilizarea cervicostatului
59CS 1 Care radiculi formează plexul brahial:
- AA C3-C5
- BB C5-Th1
- CC C7-Th1
- DD C8-Th2
- EE nici un răspuns corect
60CS 2 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar lateral:
- Aradial
- Bmedian
- Culnar
- Dmusculo-cutaneu
- Etoţi cei enumăraţi
61CM 3 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar medial:
- Aulnar
- Bradial
- Cmedian
- Daxilar
- Efemoral
62CM 4 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar posterior:
- Aradial
- Baxilar
- Cmedian
- Dsubscapular
- Eintercostal
63CS 5 Ce structuri nervoase suferă în caz de plexopatie brahială Duchene-Erb:
- AA radiculele C5-C6
- BB radiculele C8-Th2
- CC fasciculele primare
- DD fasciculele secundare
- EE nici un răspuns corect
64CS 6 Plexopatia de tip Dejerine-Klumpke se dezvoltă la lezarea:
- AA radiculelor C6-C8
- BB radiculelor C8-Th1
- CC fasciculelor primare
- DD fasciculelor secundare
- EE toate corecte
65CS 7 Sursele de irigare arterială a plexului brahial:
- AA a. subclaviculară
- BB a. vertebrală
- CC a. cervicală transversă
- DD trunchiul tireo-cervical
- EE a. femorală
66CS 8 Simptomele majore de afectare prin mecanism de tracţie a plexului brahial:
- AA sindromul algic
- BB atrofia musculară considerabilă
- CC sindromul Claude-Bernar-Horner
- DD tulburările trofice ale membrului superior
- EE toate corecte
67CM 9 Metodele optime de investigare a pacienţilor cu lezarea traumatică a plexului brahial sunt:
- AA studiul electrofiziologic
- BB electromiografia
- Cangiografia
- Dmielografia
- EE examen cu izotopi
68CS 10 Lezarea căror structuri osoase poate cauza plexopatie brahială:
- Aomoplat
- Bstern
- CC colona cervicală
- Dclavicula
- EE vertebre C1, C2
69CM 11 În chirurgia plexului brahial sunt posibile următoarele complicaţii postoperatorii:
- AA lezarea maduvei spinării
- BB hemoragie arterială
- CC limforee
- DD pneumotorace
- EE toate corecte
70CS 12 Care din funcţiile trunchiurilor nervoase lezate se restabileşte în primul rînd:
- Amotorie
- Bsecretorie
- CC sensitiv-sensorială
- Dtrofică
- EE nici un răspuns corect
71CS 13 Paralizia Dejerine-Klumpke se manifestă prin:
- AA sindromul Claude-Bernard-Horner
- BB sindromul dolor
- CC deficit motor proximal
- DD deficit motor distal
- EE plegie totală brahială
72CS 14 Leziuni deschise a nervilor periferici sunt:
- AA lezare tracţională a plexului brahial
- BB lezarea nervului radial prin fractură de os radial
- CC lezarea nervului median cu fragment de sticlă
- DD lezarea nervulului intercostal în timpul toracotomiei
- EE toate corecte
73CS 15 Poziţa mîinii tip “labă de maimuţă” este specifică pentru afectarea:
- AA plexului brahial primar inferior
- BB nervului ulnar
- CC nervului median
- DD nervului radial
- EE corect A şi C
74CS 16 Paralizia Duchene-Erb se manifestă prin:
- AA sindromul Claude Bernard-Horner
- BB sindromul dolor
- CC deficit motor proximal
- DD deficit motor distal
- EE plegie totală brahială
75CM 17 Leziuni închise a nervilor periferici sunt:
- AA lezarea tracţională a plexului brahial în accident rutier
- BB lezarea nervului radial prin fractură de os radial
- CC lezarea nervului median cu fragment de sticlă
- DD lezarea nervulului intercostal în timpul toracotomiei
- EE toate corecte
76CS 18 Endoneuroliza subînţelege:
- AA delimitarea trunchiului nervos de cicatricii adiacente
- BB delimitarea fibrelor nervoase de cicatricii
- CC delimitarea fibrilelor de cicatricii
- DD înlăturarea epinervului cicatricial modificat
- EE corect C şi D
77CS 19 Abordul infraclavicular permite accesarea:
- AA tuturor fascicolelor secundare a plexului brahial
- BB trunchiului primar inferior
- CC trunchiului primar mediu
- DD trunchiului primar superior
- EE muSchilor scaleni
78CM 20 Abordul transaxilar permite acccesarea:
- AA fascicolelor secundare ale plexului brahial
- BB trunchiului primar inferior şi radicolilor C8, D1
- CC trunchiului primar mediu
- DD trunchiului primar superior
- EE nici un răspuns corect
79CS 21 Nervul ulnar este format din radicolele:
- AC5
- BC5-C6
- CC7-C8
- DC8-D1
- ED1
80CS 22 După secţionarea nervului procesele de degenerare debutează peste:
- AA cîteva ore
- BB cîteva zile
- CC 10 zile
- DD 1 lună
- EE 1 an
81CM 23 În caz de lezare a unui nerv periferic se denotă:
- AA pareză cu hipertonus muscular
- BB pareză cu hipotonus muscular
- CC pareză cu reflexe exagerate
- DD pareză cu reflexe diminuate
- EE nici un răspuns corect
82CS 24 Abordul supraclavicular permite accesarea:
- AA fascicolelor secundare a plexului brahial
- BB trunchiului primar inferior
- CC trunchiului primar superior
- DD trunchiului primar mediu
- EE toate corecte
83CS 25 În neurochirurgie se efectuiază următoarele tipuri de operaţii:
- AA endo- şi exoneuroliza
- BB plastia nervului cu autogrefon
- CC sutură epineurală
- DD sutură endoneurală
- EE toate corecte
84CM 26 Endoneuroliza subînţelege:
- AA separarea nervului de cicatricii
- BB separarea fascicolelor nervoase de cicatricii
- CC separarea fibrelor nervoase de cicatricii
- DD extirparea epinervului cicatricial modificat
- EE extirparea sectorului de nerv implicat în procesul cicatricial
85CM 27 Neuroliza subînţelege:
- AA separarea nervului de cicatricii
- BB separarea fascicolelor nervoase de cicatricii
- CC separarea fibrelor nervoase de cicatricii
- DD extirparea epinevrului cicatricial modificat
- EE extirparea sectorului de nerv implicat în procesul cicatricial
86CS 28 Pentru sutura interfasciculară se utilizează fire:
- AA 3/0, nylon
- BB 4/0, nylon
- CC 6/0, nylon
- DD 8/0, nylon
- EE 10/0, nylon
87CS 29 Pentru sutura epineurală se utilizează fire:
- AA 3/0, nylon
- BB 4/0, nylon
- CC 6/0, nylon
- DD 8/0, nylon
- EE 10/0, nylon
88CS 30 Timpul optimal pentru operaţie pe motiv de leziune preganglionară este:
- AA primele zile
- BB pînă la 3 luni
- CC pînă la 1 an
- DD pînă la 2 ani
- EE pînă la 3 ani
89CS 31 Tehnica microchirurgicală de secţionare a unui nerv subînţelege:
- AA secţionarea cu foarfeca microchirurgicală
- BB secţionarea cu bisturiul
- CC secţioanarea unimomentană perpendiculară a nervului cu lama
- DD secţionare separată a fiecărui fascicol nervos după o preparare prealabilă
- EE secţionare după coagulare prealabilă
90CS 32 Timpul optimal pentru operaţie pe motiv de leziune postganglionară este:
- AA primele zile
- BB pînă la 3 luni
- CC de la 3 la 6 luni
- DD pînă la 1 an
91CS 1 Sindromul lumbosciatic în hernia de disc e cauzat de:
- AA deplasarea ţesutului discal în afara cavităţii discale intraspongios
- BB sublucsaţia în articulaţiile vertebrale
- CC deplasarea ţesutului discal lateral în afara cavităţii discale
- DD deplasarea ţesutului discal în afara cavităţii discale, spre posterior
- EE spondilolisteză
92CS 2 Discul intervertebral e format din:
- AA două platouri cartilaginoase, unul superior şi altul inferior, plasate pe feţele vertebrelor învecinate cu un nucleu pulpos între ele
- BB nucleul pulpos şi inelul fibros
- CC două platouri cartilaginoase, unul superior altul inferior, nucleul pulpos, inelul fibros
- DD nucleul pulpos, inelul fibros, porţiunile adiacente ale ligamentului longitudinal anterior
- EE nucleul pulpos, inelul fibros, porţiuni ale ligamentului longitudinal anterior şi posterior
93CS 3 Care este ultimul stadiu în formarea unei hernii de disc:
- AA nucleul pulpos nu a penetrat complet anulus fibrosis
- BB nucleul pulpos e fragmentat, sechestrat şi se deplasează caudal sau cefalic sub sau în afara ligamentului longitudinal posterior (LLP)
- Cnucleul pulpos a penetrat complet anulus fibrosis şi LLP fără a migra pe axa longitudinală
- Dnucleul pulpos penetrează anulus fibrosis şi se deplasează (migrează) caudal sau cefalic sub ligament sau penetrează LLP
- Enucleul pulpos nu penetrează inelul fibros dar proemină evident sub LLP şi comprimă formaţiunile nervoase, imlicînd un sindrom neurologic
94CS 4 Cel mai frecvent hernia de disc apare în regiunea:
- AA toracică
- BB lombară superioră
- CC lombară inferioră
- DD cervicală medie
- EE coccigiană
95CS 5 Hernia de disc lombară posterioară poate comprima:
- AA o rădăcină rahidiană
- BB două rădăcini rahidiene
- CC o jumătate din rădăcinile cozii de cal
- DD rădăcinile cozii de cal în întregime
- EE toate variantele sus numite
96CS 6 Radiculopatia nu include:
- AA durerea cu iradiere în picior
- BB dereglările sfincteriene
- CC slăbiciunea în picior
- DD dereglările de sensibilitate întrun dermatom anumit
- EE modificarea reflexelor
97CS 7 Indicaţi semnul de elongaţie care se execută în poziţia de decubit ventral a pacientului:
- ALassegue
- BBechterev
- CNeri
- DWasserman
- ESharle
98CS 8 Semnul Lassegue pozitiv este reprezentat de:
- AA durere în picior sau parestezii în zona de distribuţie a durerii
- BB dureri lombare isolate, dar violente
- CC dureri lombare cu iradiere de-a lungul coloanei vertebrale
- DD dureri în partea dorsală a gambei
- EE dureri lombare cu iradiere în regiunea inghinală ipsilaterală
99CS 9 Semnul de elongaţie Neri se manifestă prin:
- AA durere în partea dorsală a gambei la o extensie a labei piciorului
- BB limitarea extensiei, bolnavul fiind în decubit dorsal
- CC durere în regiunea lombară şi în membrul inferior la anteflexia capului
- DD durere în regiunea lombară şi în membrul inferior în timpul tusei
- EE durere în partea dorsală a gambei la o extensie a halucelui
100CS 10 Dorsiflexia căputei e dificilă de obicei în cazul herniei de disc:
- AA L3-L4
- BB L4-L5
- CC L5-S1
- DD L2-L3
- EE toate nivelurile
101CS 11 Hernia de disc intraforaminală determină:
- AA sindrom uniradicular cu sindrom vertebral mai redus
- BB lumbosciatică clasică la cîteva nivele
- CC sindrom biradicular unilateral
- DD sindrom de coadă de cal
- EE sciatică unilaterală, hemisindrom de coadă de cal
102CS 12 Hernia discului L2 produce:
- Atulburări de sensibilitate, interesînd dermatomul respectiv, se observă paralizia muşchilor lojei posterioare a gambei
- BB sindrom de con medular, fiind capabil de a determina şi un sindrom de măduvă terminală
- Clumbocruralgia: dureri pe faţa anterioară a coapsei pînă în dreptul rotulei, sau sindrom de coadă de cal
- DD formele descrise mai sus în care lumbosciatica clasică e preponderentă dar şi compresiunea cozii de cal cu paraplegie distală
- EE dureri în gamba piciorului, uneori prin claudicaţie intermitentă
103CS 13 Sindromul de compresiune a rădăcinii S1 (disc L5-S1) se manifestă:
- Atulburări de sensibilitate, interesînd dermatomul respectiv; hipoestezia poate cuprinde faţa externă a plantei, alteori interesează partea dorsală a membrului întreg pînă la plica inghinală; se observă paralizia muşchilor lojei posterioaRA a gambei, flexia degetelor este limitată, reflexele ahilian, medioplantar - abolite
- Btulburări de sensibilitate, interesînd dermatomul respectiv; hipoestezia poate cuprinde faţa medie şi internă a plantei, precum şi partea laterală a piciorului; din cauza paraliziei
muşchilor antero-externi ai gambei se constată limitarea sau absenţa flexiunii dorsale a gambei (nu poate ţine planta ridicată); reflexele rotulian şi ahilian nu întotdeauna sunt diminuate - CC tulburări de sensibilitate pe partea anterioară a coapsei; reflexul rotulian abolit
- DD dureri în gamba şi laba piciorului, uneori cu claudicaţie intermitentă
- EE tulburări de sensibilitate în dermatomul respectiv, provocînd dureri şi reacţii reflexe
104CS 14 Hernia de disc operată se vindecă în proporţie de circa:
- AA 90%.
- BB 100%.
- CC 30%.
- DD 50%.
- EE 20%.
105CS Are avantaje cosmetice, perioadă de spitalizare mai scurtă, pierderi sanguine mai mici discectomia prin
- AA hemilaminectomie transversă
- Bmicrodiscectomia
- CC hemilaminectomie cu fasetectomie
- Dfenestrare
- Einterapofizar
106CS 16 Hemilaminectomia transversă presupune:
- AA rezecţia parţială a jumătăţii superioare şi inferioare a hemilaminelor adiacente spaţiului intervertebral
- BB rezecţia totală a hemilamei
- Crezecţia jumătăţii inferioare a hemilamei de la baza apofizei spinoase pînă la nivelul apofizei articulare adiacente
- DD incizia apofizei articulare
- EE rezecţia ligamentului interapofizar
107CM 17 Indicaţi factorii predispozanţi ai herniei de disc:
- AA traumatismul coloanei vertebrale
- BB sarcina şi naşterea
- CC anomalii congenitale a coloanei vertebrale (sacralizări, lombalizări, spina-bifida, spate drept)
- DD anumite poziţii ocupaţionale ale individului (la frizeri, dactilografe, şoferi, etc.)
- EE constituţia individului şi obezitatea
108CM 18 Care din investigaţiile paraclinice în cazlui HDL au importanţa decisivă pentru diagnostic:
- AA mielografia
- BB rezonanţa nucleo-magnetică
- CC potenţiale evocate
- DD computer mielografia
- EE epidurografia
109CM 19 Indicaţiile absolute pentru intervenţia chirurgicală în caz de HDL:
- Aexamenul clinic evidenţiază un sindrom neurologic (sciatică paretică sau paralitică, sau una din formele sindromului de coadă de cal)
- BB lumbalgia cu contractură ce nu cedă terapiei
- Csindrom algic prin intensitatea sa şi permanenţa sa imobilizează pacientul în poziţii antalgice ce nu permit mobilizarea nici ameliorarea sub tratamentul cu analgetice
- DD lumbosciatica recidivantă
- EE pusee dureroase, ultimul de lungă durată, fără efect terapeutic
110CM 20 Nu se operează herniile de disc cu:
- AA sindrom vascular spinal ischemic acut (Deproş-Gotteron)
- BB leziuni anatomice vechi, ireversibile, cu deficit motor şi atrofie musculară
- CC tulburări sfincteriene de mare durată
- DD comprimarea cozii de cal
- EE insuccesul tratamentului conservator soldat cu schimbări statice şi nevralgice pronunţate
111CM 21 Ce presupune tehnica microchirurgicală:
- AA ablaţia totală a discului intervertebral
- BB iluminarea perfectă a cîmpului operator
- CC manopera “gingaşă” cu structurile nervoase şi vasele adiacente
- DD fenestrarea spaţiului intervertebral numai prin flavectomie
- EE micşorarea evidentă a timpului operaţiei
112CM 22 Complicaţiile cele mai frecvente postoperatorii în chirurgia herniei de disc:
- AA infecţii
- BB durotomie
- CC afectarea directă a formaţiunilor nervoase
- DD lezarea structurilor anterioare corpurilor vertebrale
- EE fistulă lichidiană
113CM 23 Pentru efectuarea discectomiei microchirurgicale pacientul este poziţionat:
- AA pe o parte
- BB pe burtă
- CC poziţie modificată cu suport în coate şi genunchi
- DD pe burtă cu pernuţe sub cristele iliace
- EE toate corecte
114CS 24 Extruzia discală se caracterizează prin:
- AA dehidratarea discului intervertebral
- BB apariţia fisurilor în sectoarele externe ale inelului fibros
- CC pierderea elasticităţii şi subţierea inelului fibros
- DD apariţia fisurilor în sectoarele interne, ulterior - externe ale inelului fibros
- EE corect B şi C
115CM 25 Indicaţii pentru tratamentul chirurgical al herniilor discale acute sunt:
- AA sindrom algic radicular
- BB progresarea dereglărilor de motilitate
- CC dereglări de sensibilitate
- DD dereglări sfincteriene
- EE toate corecte
116CS 26 Tabloul clinic al mielopatiei cervicale include:
- AA dificultăţi de autodeplasare
- BB slăbiciuni în extremităţile toracice
- CC spasticitate, slăbiciuni în extremităţile pelviene
- DD atrofia muşchilor mîinilor, sindroame dolore şi sensitive
- EE toate corecte
117CM 27 Nucleoliza chimică este:
- AA metodă de tratament a tumorilor
- BB metodă de tratament a herniei de disc
- CC injectarea chimopainei în disc prin abord posterior
- DD injectarea chimpainei în spaţiul epidural
- EE metodă de tratament a abceselor parazitozelor cerebrale
118CM 28 Diskectomia transcutană este:
- AA metoda de tratament chirurgical al herniei de disc ermetice
- BB extirparea discului prin ac, introdus prin abord lateroposterior
- CC metoda de tratament chirurgical al herniei de disc sechestrate
- DD prezenţa discului sechestrat este o contraindicaţie absolută
- EE prezenţa discului sechestrat nu este o contraindicaţie absolută
119CS 29 Pentru discectomia cu vizualizare microscopică va fi utilizată distanţa focală:
- A200
- B250
- C400
- D300
- E350
120CS 30 În cadrul discectomiei cel mai puţin traumatizant abord este:
- Ainterlaminar
- BB interlaminar-interapofizar
- Claminectomie
- Dhemilaminectomie
- EE interlaminar bilateral
Información
- Descripción
- Neurochirurgie Neurochirurgie Test sobre Neurochirurgie 2, creado por 777 X el 30/09/2023.
- Autor
- 777 X
- Idioma
- English
- Visitas
- 412
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test