Test
Neurologie 51-100
Preguntas del test (49)
1Nervul olfactiv realizeaza functia:
- AMirosului
- BVazului
- CAuzului
- DEchilibrului
- ESensibilitatii somatice a fetei si cavitatii nazale
2Corpul celular al primului neuron al nervului olfactiv e aranjat in
- ABulbul olfactiv.
- BTrigonum olfactorius.
- CSubstanta perforata anterioara.
- DSeptum pellucidum
- EMucoasa cavitatii si a septului nazal
3Zonele corticale de proiectie ale analizatorului olfactiv in ambele emisfere sunt
- ACircumvolutiunea parahipocampala (uncus)
- BCorpora mamillaria
- CThalamus opticus
- DNucleus amygdalae.
- ELobus temporalis.
4Principalul simptom de afectare a nervului olfactiv este:
- AAnosmia.
- BHiposmia.
- CHiperosmia
- DDizosmia
- EHalucinatiile olfactive.
5Nervul optic isi ia inceputul de la:
- ACelulele bipolare.
- BCelulele ganglionare
- CCelulele retinei oculare.
- DCorpul geniculat lateral
- ETuberculii cvadrigemeni
6 Examinarea cimpului vizual se efectueaza cu ajutorul:
- AUnor tabele speciale, alcatuite din litere aranjate in rinduri
- BPerimetrului
- CUnor tabele speciale ale lui Rabkin.
- DOftalmoscopului.
- EFotooftalmoscopului.
7Lipsa capacitatii de diferentiere a culorilor poarta denumirea de:
- ADaltonism
- BAcromatopsie
- CAmauroza.
- DHemianopsie
- EAmbliopie.
8Nucleii nervilor oculomotori sunt situati in:
- APedunculii cerebrali la nivelul tuberculilor cvadrigemeni ai mezencefalului
- BPartea posterioara a circumvolutiunii frontale mijlocii.
- CGanglionul semilunar.
- DPartea inferioara a circumvolutiunii precentrale
- EProtuberanta.
9 Se numeste anizocorie:
- AAfectarea nervului III, tip periferic pe partea respectiva si o hemiplegie centrala pe partea opusa
- BLeziunea nervului oculomotor tip periferic si coreoatetoza cu tremor intentionat din partea opusa.
- CDilatarea pupilei.
- DDimensiunile diferite ale pupilelor
- EIngustarea pupilei
10Muschiul oblic superior are functia de:
- ARidicare a pleoapei superioare.
- BMiscare a globului ocular spre nas.
- CIntoarcere a globului ocular in jos si in afara.
- DIntoarcere a globului ocular in sus si in interior
- EMiscare a globului ocular in jos
11Nervul abducens (perechea a VI-a) inerveaza:
- AMuschiul drept extern
- BMuschiul drept intern
- CMuschiul rect superior.
- DMuschiul oblic superior.
- EMuschiul oblic inferior
12In cazul leziunii nervului abducens apare:
- AStrabismul divergent
- BStrabismul convergent.
- CAnizocoria
- DMidriaza
- EMioza
13Sindromul altern Foville este compus din:
- AStrabism convergent si o hemipareza centrala din partea opusa lui.
- BPareza faciala tip periferic si o hemiplegie din partea opusa lui.
- CPareza faciala tip central si hemipareza tip central din partea opusa focarului
- DStrabism convergent cu paralizie faciala periferica si o hemiplegie centrala din partea opusa focarului
- EDereglari concomitente de motilitate ale globilori oculari.
14In cazul leziunii complete ale a fasciculului medial longitudinal apar:
- AOftalmoplegia internucleara.
- BImposibilitatea deplasarii globului ocular in partea opusa.
- CAbolirea fotoreactiei directe
- DDeplasari involuntare a globilor oculari in sus.
- EParalizia convergentei si a fotoreactiei pupilare.
15Alegeti descrierea corecta a sindromului Gertvig-Majandi:
- ASimptome de afectare a nervului abducens cu paralizie faciala periferica omolaterala si o hemiplegie centrala din partea opusa focarului
- BDevine imposibila miscarea concomitenta a globilor oculari.
- CGlobii oculari sunt involuntar deplasati in directia emisferei lezate („bolnavul se uita spre focar”).
- DE prezenta paralizia vazului in sus (in jos – mai rar)
- EGlobul ocular pe partea focarului este deplasat in jos si inauntru, iar celalalt – in sus si in afara.
16Miscarile de convergenta ale globilor oculari se examineaza in felul urmator:
- AApropiind treptat spre nasul pacientului ciocanasul neurologic si rugindu-l in prealabil pe bolnav sa-l urmareasca cu privirea
- BPropunindu-i pacientului sa urmareasca cu privirea miscarile laterale, de ridicare si coborire ale ciocanasului neurologic.
- CExaminatorul acopera ochii bolnavului cu palmele sale, rugindu-l, totodata, sa tina ochii deschisi. Dupa 10-15 secunde descopera pe rind fiecare ochi si in caz daca pupila se ingusteaza, reactia este normala
- DPrin intermediul unei lanterne, ce emana un fascicul ingust de lumina se inspecteaza raspunsul fiecarei pupile la excitatia luminoasa.
- ESe acopera numai un ochi. Pupila celuilalt ochi se dilata si se contracta imediat ce ochiul-pereche este descoperit.
17Indicati nervul cranian principal responsabil pentru partea senzitiva somatica a fetei.
- ANervul vag (perechea a X-a)
- BNervul glosofaringian (perechea a IX-a)
- CNervul facial (perechea a VII-a).
- DNervul trigemen (perechea a V-a).
- ENervul optic (perechea a II-a).
18Unde se afla corpurile celulare ale neuronilor III ai nervului trigemen?
- AIn nucleul tractului spinal al nervului trigemen.
- BIn protuberanta.
- CIn nucleii terminali
- DIn tegumentul puntii Varolio.
- EIn talamusul optic.
19Aparitia eruptiilor de herpes zoster in zonele de localizare a durerilor pe fata este caracteristica numai pentru afectarea:
- ANucleului tractusului spinal al nervului trigemen.
- BUneia din ramurile nervului trigemen
- CGanglionului semilunar.
- DRadacinii nervului trigemen
- ENucleului motor al nervului trigemen
20Nervul facial paraseste craniul prin:
- AGaura mare occipitala
- BGaura rotunda
- CFanta sfenoidala
- DGaura stilomastoidiana.
- EGaura rotunda.
21In caz de lezare a nervului pietros superficial major apare:
- AHiperlacrimatia.
- BXeroftalmia
- CHiperacuzia
- DParalizia muschilor mimici
- EAgeuzia pe 2/3 anterioare ale limbii
22Alegeti descrierea corecta a hiperacuziei
- AReceptia neplacuta, violenta sunetelor „obisnuite”.
- BProprietate fiziologica de receptionare deosebit de fina a sunetelor de intensitate mica.
- CAuz muzical apropiat de cel absolut
- DReceptia „obisnuita” a sunetelor puternice si „ridicata” a celor slabe
- ESporirea receptiei sunetelor in conditii de stres psiho-emotional
23Se numeste prozoplegie:
- ADereglarea receptiei gustative pe suprafata celor 2/3 ale limbii
- BO asimetrie a fetei.
- CParalizia muschilor mimici.
- DParalizia vazului in directia focarului
- ELacrimatia abundenta
24Ganglionul spiral Corti este situat in:
- AUrechea externa.
- BUrechea interna, la marginea lamei spirale a melcului
- CUnghiul ponto-cerebelos.
- DCalota ponto-bulbara.
- EOliva superioara si corpul trapezoid
25Analizatorul auditiv se proiecteaza pe cortex:
- AIn partea anterioara a circumvolutiunii temporale superioare
- BIn partea medie a circumvolutiunii temporale superioare.
- CIn partea posterioara a circumvolutiunii temporale superioare
- DCircumvolutiunea precentrala din lobul frontal
- ECircumvolutiunea postcentrala din lobul parietal.
26. Perechea a XI-a – nervul accesor contine in componenta sa fibre:
- ASenzoriale.
- BSenzitive.
- CMotorii
- DVegetative parasimpatice
- EVegetative simpatice.
27Se numeste disfagie:
- ADereglarea gustului pe 1/3 posterioara a limbii
- BPierderea sensibilitatii pe partea superioara a faringelui
- CTulburarea deglutitiei pentru solide si lichide
- DParalizia coardelor vocale.
- EDereglarea sensibilitatii in mucoasa faringelui.
28Alegeti descrierea corecta a sindromului altern Jackson:
- ALeziune omolaterala a nervului III cu hemipareza sau hemiplegie centrala contralaterala
- BLeziunea omolaterala periferica a nervului trohlear si printr-o hemipareza sau hemiplegie contralaterala.
- CSimptome de alterare omonima periferica a nervului hipoglos si hemiplegie sau hemipareza contralaterala
- DPareza omolaterala a vazului, asociata cu ataxie si coreoatetoza din aceeasi parte si printr-o hemipareza centrala si hemianestezie contralaterala
- EPrezinta o lezare periferica omonima a nervilor glosofaringian, vag, accesor si hipoglos si o hemipareza sau hemiplegie centrala contralaterala corpului
29Sistemul simpatic are originea in maduva spinarii intre segmentele:
- AC2 – Th12
- BC6 – L4.
- CC8 – L2
- DC4 – S2
- EC5 – S4
30In coarnele laterale ale maduvei spinarii la nivelul C8 – Th3 se afla centrul spinal simpatic:
- AVaso - pilomotor si sudoral
- BPupilodilatator
- CCardioaccelerator
- DIntestinoinhibitor
- EVezicoinhibitor.
31Ganglionul stelat este:
- AFormatiunea care ia nastere la unirea ganglionului simpatic cervical inferior cu primul ganglion toracic (alteori chiar si cu cel de-al doilea).
- BGanglionul simpatic cervical superior
- CGanglionul simpatic cervical mijlociu.
- DGanglionul simpatic cervical inferior
- EFormatiunea care are loc la unirea primului si al doilea ganglion simpatic toracic.
32Specific pentru sistemul parasimpatic este
- AOrganizarea neuronala cu totul diferita de cea a sistemului simpatic.
- BImplicarea ganglionilor in organizarea efectorie vegetativa.
- CInervatia dubla a unui teritoriu.
- DDistributia complexa la periferie
- ELipsa dispozitivului extranevraxial separat.
33Segmentul vegetativ de perceptie se gaseste:
- AIn ganglionii spinali si ganglionii de pe fibrele senzitive ale nervilor cranieni.
- BIn cornul posterior al maduvei spinarii
- CIn nucleii senzitivi ai nervilor cranieni.
- DIn nucleul ventral posterior al talamusului.
- EPe cortexul senzitiv parietal
34 Integrarea vegetativa propriu-zisa se realizeaza prin:
- ASistemul limbic
- BHipotalamus
- CAntagonismul simpatico-parasimpatic interstimulant
- DInterdigitatia sistemului somato-vegetativ.
- EPrezenta centrilor vegetativi in vecinatatea ariilor somatice si asociative corticale.
35Cea mai reusita definitie a structurilor telencefalice antice filogenetcie antice, distribuite in jurul trunchiului cerebral, descrise de catre savantul P. Broca (1870) este de:
- ALob limbic major
- BCreier olfactiv.
- CCreier visceral.
- DSistem limbic
- EStructuri vegetative suprasegmentare
36Unitatea centrala a reglajului vegetativ suprasegmentar este:
- ACortexul nou
- BCortexul superior.
- CComplexul limbic reticulat.
- DHipotalamusul
- ESistemul nervos central.
37Centrul superior de integrare vegetativa este:
- AGlanda pituitara.
- BCortexul cerebral.
- CHipotalamusul.
- DSistemul limbic.
- EFormatiunea reticulara
38Centrii dipsogeni ai ingestiei de apa sunt situati in:
- AHipotalamusul anterior
- BHipotalamusul posterior.
- CHipotalamusul lateral
- DHipotalamusul median
- ELa nivelul structurilor neuro-vasculare hipotalamice in peretii ventriculului III
39In singe adrenalina si noradrenalina sunt extrem de active:
- A1-3 secunde.
- B5-9 secunde.
- C10-30 secunde.
- D1-3 minute
- E5-10 minute
40Indicati modul de actiune a adrenalinei asupra cordului:
- APuternic creste activitatea cardiaca.
- BProvoaca o vasoconstrictie a vaselor coronariene.
- CProvoaca o vasodilatare a vaselor coronariene.
- DCreste activitatea cardiaca.
- ECreste forta de contractie fara tahicardie
41 Alegeti definitia corecta a fenomenului de iradiere, proprie simpatalgiilor:
- ADin sediul sau initial durerea iradiaza intr-o zona Head: teritoriul cutanat corespunzator radacinilor rahidiene posterioare de care depinde inervatia senzitiva a viscerului afectat.
- BConsta din senzatii subiective anormale, pe care bolnavul le descrie drept furnicaturi, amorteli, intepaturi, senzatii de circel, de constrictie, de caldura sau raceala etc
- CSe determina in zona receptorilor excitati. Uneori se identifica in zona de proiectie, situata dorsal de sediul durerii, se resimte la o departare considerabila de punctul iritat, iradiind din zona teritoriului nervului afectat in zonele altor ramificatii sau in zona altor nervi periferici.
- DDurere cu un caracter special, spontana, insotita de hiperpatie; ea se mareste la orice excitatie in jumatatea corpului opusa leziunii
- EDureri difuze vegetative, fara a le cunoaste cauza.
42Examenul electromiografic in cadrul testarii excitabilitatii neuromusculare (explorarea sistemului nervos vegetativ) denota urmatoarele:
- APotentiale de fasciculatii si fibrilatii.
- BUnde pozitive ascutite.
- CDescarcari miotonice.
- DSilentium
- EDublete, triplete, multiplete.
43Cercetarile neurofiziologice din ultimii ani au dovedit cu lux de amanunte, ca activitatea cortexului cerebral depinde integral de:
- ASistemul hormonal al organismului uman
- BFunctionarea structurilor subcorticale.
- CSistemul nervos autonom.
- DFormatiunea reticulata.
- ETrunchiul cerebral.
44 Cea mai mare parte a cortexului emisferelor (95,6%) o alcatuieste:
- ACortexul vechi (allocortex).
- BCortexul nou (neocortex).
- CCelulele giganto-piramidale (celulele Betz)
- DStratul molecular
- EStratul granular extern.
45Indicati motivul care a dat nastere conceptului de „emisfera dominanta” sau „majora”
- A. In cadrul leziunilor complexului limbico-reticular la bolnav apar o multime de simptome si sindroame clinice: dereglari sexuale, tulburari de memorie, care se manifesta prin sindromul Korsakov, dereglari vegetative-endocrine, tulburari de somn, etc.
- BCercetarile neurofiziologice din ultimii ani au dovedit cu lux de amanunte, ca activitatea cortexului cerebral depinde integral de functionarea structurilor subcorticale
- CIn anul 1874 savantul ucrainean V.A. Betz a descris celulele giganto-piramidale din care ia nastere fasciculul piramidal.
- DDescoperirea perturbarii functiei limbajului determinata exclusiv de o leziune a emisferei stingi
- EDoua arii simetrice ale creierului pot fi echivalente din punct de vedere functional, dar controleaza parti opuse ale corpului sau spatiului.
46Neuropsihologul stabileste diagnosticul leziunii cerebrale utilizind:
- AExamenul neurologic obiectiv.
- BTeste standartizate, care permit evaluarea performantelor psihologice ale unui pacient in interiorul scalei cantitative a testului.
- CRezonanta magnetica cerebrala
- DTomografia prin emisie de pozitroni.
- EComputer tomografia cerebrala.
47Tomografia prin emisie de pozitroni inca in stadiul initial al dementei de tip Alzheimer remarca:
- AO crestere a fluxului sanguin cerebral in cortexul occipital.
- BActivarea cortexului in aria somatosenzoriala secundara.
- CActivarea cortexului frontal
- DInhibarea regiunilor parietale posterioare.
- EUn hipermetabolism adesea asimetric si predominant parietal superior.
48La mai multi ani dupa un traumatism cranio-cerebral sau o intoxicatie singurele fenomene reziduale susceptibile de a indica prezenta unei leziuni cerebrale pot fi:
- ADeficientele neuropsihologice.
- BNeurastenia si cefalea musculotonica
- CAtacurile de panica.
- DDereglarile de somn.
- ETulburarile de comportament.
49 Afazia Broca se defineste prin:
- AProductie verbala abundenta si incoerenta. Limbajul exprimat este normal articulat, dar logoreic, cu prezenta multiplelor parafazii, neologisme asemantice.
- BDezintegrarea fonetica asociata cu reducerea spontaneitatii verbale
- CPierderea intelegerii limbajului oral si imposibilitatea repetarii, contrastind cu o intelegere normala a limbajului scris
- DLimbaj spontan bogat in parafazii fonemice sau verbale, dezorganizare severa a repetarii cuvintelor sau frazelor cu pastrarea remarcabila a intelegerii cuvintelor auzite sau vazute.
- EPierderea capacitatii bolnavului de a citi si de a denumi culorile.
Información
- Descripción
- 1 Neurologie Test sobre Neurologie 51-100, creado por Grupa Noastra el 28/10/2023.
- Autor
- Grupa Noastra
- Idioma
- English
- Visitas
- 1.973
- Historial
- Creado el 28 oct 2023 · actualizado el 6 nov 2023
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test