Test
Neurologie 451-500
Preguntas del test (49)
1455. Simpatalgiile au citeva proprietati specifice doar lor:
- AA. Viscerele nu sunt sensibile la intepaturi, atingeri extrinseci.
- BB. Viscerele raspund prin durere numai la spasm, distensie, iritatie mucoasa, deci au stimulii lor algogeni.
- CC. Apar in cadrul leziunilor tisulare, care excita receptorii de durere si fibrele somatice.
- DD. Nu sunt sensibile la morfina si alte preparate opiacee in doze terapeutice obisnuite.
- EE. Desi au sediu, iradiaza.
2480. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la caracteristicile lichidului cefalorahidian a unui adult sanatos:
- AA. Xantocrom.
- BB. Transparent.
- CC. Contine proteine 0,15 – 0,33 g/l.
- DD. Contine celule 0-5 limfocite/mm3.
- EE. Contine glucoza 2,4 – 4,5 mmol/l.
3456. Indicati testele de explorare a excitabilitatii neuromusculare in cadrul examenului sistemului nervos vegetativ:
- AA. Semnul Chvostek.
- BB. Semnul Trousseau.
- CC. Manevra Trousseau-Bonsdorff.
- DD. Explorarea electromiografica.
- EE. Explorarea electroencefalografica.
4481. Presiuni crescute ale lichidului cefalorahidian apar in:
- AA. Edemul cerebral.
- BB. Tumorile cerebrale.
- CC. Epidurita discogena.
- DD. Accidente vasculare cerebrale acute.
- EE. Ocluzii venoase cerebrale.
5457. Hiperventilatia voluntara cu durata de 3 minute poate provoca anumite simptome ce se intilnesc in timpul crizelor vegetative si anume:
- AA. Pierderea constientei cu durata de citeva secunde.
- BB. Ptoza palpebrala superioara bilaterala.
- CC. Palpitatii cardiace.
- DD. Dispnee.
- EE. Anxietate.
6482. Nivelurile scazute de proteine (sub 0,15 g/l) in lichidul cefalorahidian apar cel mai frecvent in:
- AA. Meningite.
- BB. Tumori medulare.
- CC. Scurgeri de lichid cefalorahidian datorate unor fistule durale traumatice.
- DD. Scurgeri de lichid cefalorahidian datorate punctiei lombare.
- EE. Hidrocefalie.
7458. O scurta revista de ansamblu a emisferelor cerebrale include urmatoarele afirmatii:
- AA. Fiecare emisfera are 3 suprafete: dorso-laterala, mediala si inferioara sau bazala.
- BB. Suprafata dorso-laterala este concava, ceia ce nu corespunde boltii craniului.
- CC. Suprafata mediala, indreptata spre fata celeilalte emisfere, este plata.
- DD. Suprafata bazala are o forma destul de compacta, corespunzind bazei craniului.
- EE. Pe intinderea emisferelor deosebim extremitatea anterioara (polus frontalis), extremitatea posterioara (polus occipitalis), si cea temporala (polus temporalis).
8483. Cresterea imunoglobulinelor in lichidul cefalorahidian apare in urmatoarele boli:
- AA. Imunologice.
- BB. Bacteriene.
- CC. Neuro-musculare.
- DD. Spirochetozice.
- EE. Fungice.
9459. Corpul calos poate fi impartit in urmatoarele regiuni:
- AA. Partea anterioara – rostru-ul.
- BB. Zona centrala – istm-ul.
- CC. Zona posterioara – splenium-ul.
- DD. Zona dorso-laterala.
- EE. Circumvolutiunea supramarginala (gyrus supramarginalis).
10484. Hipoglicorahia este caracteristica urmatoarelor boli ale sistemului nervos:
- AA. Scleroza multipla.
- BB. Meningita purulenta acuta.
- CC. Meningita tuberculoasa.
- DD. Vasculita cerebrala.
- EE. Meningita fungica.
11460. Caile de conducere ale telencefalului se impart in urmatoarele sisteme:
- AA. Centru semioval (centrum semiovalae).
- BB. Sistemul aferent.
- CC. Sistemul de asociere.
- DD. Sistemul comisural.
- EE. Sistemul de proiectie.
12485. Cefaleea ca complicatie a punctiei lombare poate fi evitata daca:
- AA. Pacientul evita tusea si efortul fizic.
- BB. Se folosesc pentru punctie lombara ace foarte subtiri.
- CC. Inainte de punctie pacientul respecta un repaus strict la pat in pozitie orizontala de 2-3 zile.
- DD. Se evita orificiile multiple in efectuarea procedurii propriu-zise. (Se reduce nr penetrarilor...)
- EE. Dupa punctie se indica antihistaminice.
13461. Neuropsihologia clinica are ca obiect masurarea si analiza modificarilor capacitatilor:
- AA. Intelectuale.
- BB. De perceptie.
- CC. De memorie.
- DD. De personalitate.
- EE. Emotionale.
14486. Este foarte important ca in afara de analiza minutioasa a cefaleei in procesul de diagnostic sa se sina cont de urmatoarele momente:
- AA. Prezenta altor maladii neurologice concomitente.
- BB. Prezenta altor maladii somatice concomitente.
- CC. Prezenta tulburarilor afective (anxietate, stres, panica, depresie etc.).
- DD. Prezenta tulburarilor vegetative (distonie neurovegetativa, sindrom de hiperventilatie, tetanie etc.).
- EE. Completarea anchetei structurate pentru anamneza pacientilor fara cefalee.
15462. Examenul neuropsihologic e axat pe cercetarea:
- AA. Functiilor cognitive, adica intelectuale (numite inca activitati cerebrale superioare sau corticale).
- BB. Categoriilor activitatilor non-intelectuale ca emotivitatea, motivatia si functiile executive, ce presupun activitati de a initia efectiv si de a transforma in realitate sau de a efectua un comportament dirijat spre un scop precis.
- CC. Posibilitatii de intelegere rapida, inteligenta a dereglarilor de comportament la bolnavii cu tulburari ale functiilor corticale.
- DD. Calitatilor fizice ale unui sportiv de a se desprinde de la sol in inaltime sau in lungime.
- EE. Starilor psihice anormale care se manifesta prin tulburari de comportament, scaderea capacitatii de adaptare la conditiile de mediu.
16487. Indicati metodele de investigatii suplimentare utilizate in caz de necesitate la bolnavii care prezinta ca simptom central cefaleea:
- AA. Tomografia computerizata.
- BB. Rezonanta magnetica nucleara.
- CC. Roentgenografia craniului si a sinusurilor, vertebrelor cervicale.
- DD. Analiza generala si biochimica a singelui.
- EE. Single Photon Emission Computed Tomography (SPECT).
17463. Activitatile cognitive se divizeaza in:
- AA. Activitati mnezice (memoria), care permit de a insusi, a pastra si utiliza informatiile.
- BB. Activitati perceptivo-motrice (gnozii si praxii), care permit de a recunoaste si de a identifica forme si obiecte, cit si de a constitui un repertoriu de gesturi pentru utilizare si comunicare.
- CC. Activitati verbale (limbaj), care permit de a insusi, de a produce si de a intelege semnele unei limbi.
- DD. Activitati organizatorice (ratiune si gindire), ce permit de a manipula cu informatiile de natura variata, prezente sau memorate, pentru a rezolva o situatie sau o problema, pentru a exprima un gind.
- EE. Activitati psiho-sociale de adaptare la mediul inconjurator.
18488. Indicati care din cefaleele primare se intilnesc mai frecvent in experienta clinica:
- AA. Migrena.
- BB. Cefaleea tensionala.
- CC. Cefaleea cluster (in ciorchine).
- DD. Cefaleea diversa fara leziuni structurale.
- EE. Cefaleea cronica paroxismala.
19464. Examenul unui afazic include:
- AA. Examenul limbajului oral.
- BB. Intelegerea.
- CC. Probele mai elaborate.(complicate)
- DD. Examenul neurologic.
- EE. Examenul neuroimagistic.
20489. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la migrena:
- AA. Este o maladie cu manifestari paroxistice de cefalee cu durata de la 4 la 72 ore.
- BB. La debut este deseori unilaterala.
- CC. Are caracter pulsatil de intensitate medie sau severa.
- DD. Nu altereaza activitatea cotidiana si se reduce esential la efort fizic.
- EE. Este asociata cu greturi, vome, fonofobie si fotofobie.
21465. Principalele varietati de afazie sunt: Principalele tipuri de afazie sunt:
- AA. Cecitatea auditiva pura.
- BB. Surditatea verbala.
- CC. Afazia Broca.
- DD. Afazia Wernicke.
- EE. Afazia de conductie.
22490. Indicati manifestarile care se intilnesc cel mai frecvent in aura vizuala:
Indicati ce manifestari se intilnesc ami des in aura vizuala- AA. Sclipiri scurte.
- BB. Zigzaguri.
- CC. Sfere („scotom scintilant”).
- DD. Filamente luminoase.
- EE. Apare o iluzie a miscarii corpului sau a obiectelor din jur.
23466. In majoritatea cazurilor afazia Broca este:
- AA. Consecinta leziunii cortexului auditiv asociativ (partea posterioara a primei circumvolutiuni temporale) si lobului parietal inferior (gyrus supramarginal si angular).
- BB. Consecinta unei leziuni ischemice, interesind emisfera stinga.
- CC. Asociata cu o hemiplegie dreapta cu sau fara hemianestezie.
- DD. Asociata cu apraxie bucco-faciala, eventual cu apraxie ideo-motrica.
- EE. Consecinta a afectarii bilaterale a zonei Heschle.
24491. Indicati manifestarile neurologice care pot aparea in migrena asociata:
- AA. Hemipareza.
- BB. Tulburari de sensibilitate.
- CC. Tulburari oculomotorii.
- DD. Semne meningiene.
- EE. Semne de elongatie.
25467. In agnozia digitala bolnavul este incapabil:
- AA. Sa recunoasca degetele miinilor sale dintre cele ale examinatorului.
- BB. Sa identifice degetele miinilor sale dintre cele ale examinatorului.
- CC. Sa numeasca degetele miinilor sale dintre cele ale examinatorului.
- DD. Sa selectioneze degetele miinilor sale dintre cele ale examinatorului.
- EE. Sa precizeze degetele miinilor de degetele picioarelor sale.
26492. Preparatele caror grupe sunt considerate actualmente cele de baza pentru jugularea atacurilor migrenoase?
- AA. Antiinflamatoare nesteroidiene.
- BB. Salicilatele.
- CC. Preparatele ergotaminei.
- DD. Triptanele.
- EE. Antidepresantele.
27468. Conduita in examenul pacientului pentru cercetarea unei apraxii include: Examinarea pacientului pentru cercetarea unei apraxii include:
- AA. Aprecierea posibilitatii de manipulare concreta cu obiecte (gesturi tranzitive) si examenul imbracarii (vesta, pantaloni de pijama, cravata etc.).
- BB. Examenul executarii gesturilor, care nu cer utilizarea obiectelor (gesturi intranzitive) la ordin sau imitatie.
- CC. Examenul executarii secventelor arbitrare si gesturilor contrariate.
- DD. Aprecierea activitati grafice si constructive.
- EE. Determinarea integritatii nucleului personalitatii.
28493. Indicati produsele, consumul carora poate provoca vasoconstrictie si, respectiv – accesul migrenos:
- AA. Vin rosu.
- BB. Cascaval.
- CC. Nuci.
- DD. Miere de albini.
- EE. Ciocolata.
29469. Principalele aspecte ale apraxiei sunt urmatoarele: Sunt recunoscute citeva tipuri de apraxie:
- AA. Apraxia melo-cinetica.
- BB. Apraxia statica.
- CC. Apraxia dinamica si ideo-motrice.
- DD. Apraxia ideatorie.
- EE. Apraxia constructiva.
30494. Selectati sinonimele corecte ale cefaleei tensionale:
- AA. Cefalee de hipertensiune intracraniana.
- BB. Cefalee cauzata de hipertensiune arteriala.
- CC. Cefaleea psihomiogena.
- DD. Cefaleea de stres.
- EE. Cefaleea esentiala.
31470. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la apraxia constructiva:
- AA. Apare in activitatile grafice si in anumite teste cu exigenta de utilizare a relatiilor spatiale.
- BB. Scrisul este perturbat din cauza utilizarii defectuoase a paginii, spatiilor inegale dintre litere si cuvinte.
- CC. Realizarea unui desen se face pe rate, fara structura.
- DD. Este consecinta unei leziuni vaste a lobului frontal sting.
- EE. Rezulta dintr-o leziune parietala stinga sau dreapta ori a corpului calos si e facilitata prin asocierea unei leziuni frontale.
32495. Alegeti afirmatiile corecte care fac parte din definitia cefaleei de tip tensional:
- AA. Este o entitate clinica care se manifesta prin episoade sau stari de dureri de cap de intensitate usoara si moderata ce nu afecteaza activitatea zilnica si nu se amplifica la efort fizic.
- BB. Durerea este bilaterala cu senzatie de presiune, de constringere sau de greutate si nu e pulsatila.
- CC. Nu se asociaza cu fono- si fotofobie.
- DD. Se asociaza cu greata si voma.
- EE. Cefaleea tensionala episodica poate dura de la 30 de minute pina la 7 zile, iar cea cronica are loc mai des de 15 zile pe luna sau 180 de zile pe an.
33471. Exista urmatoarele varietati de amnezii:
- AA. Sindromul Korsakoff.
- BB. Amneziile axiale.
- CC. Constatarile.
- DD. Ictusul amnestic.
- EE. Amneziile globale.
34497. Pacientii cu cefalee tensionala afirma ca:
- AA. „Un cerc de metal imi stringe capul”.
- BB. „Capul e strins intr-o menghina”.
- CC. Au senzatii neplacute in interiorul craniului.
- DD. Au furnicaturi sub piele.
- EE. Durerea este brutala, sfredelitoare si penetranta, aparind des noaptea la aceeasi ora (cefalee tip „desteptator”).
35472. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la sindromul Korsakoff:
- AA. Consta din tulburarea severa a memoriei cu confabulatii si recunoasteri false.
- BB. Este asociata cu polineuropatia consecutiva unei carente de tiamina la alcoolici denutriti.
- CC. Dereglarile de memorie se caracterizeaza prin amnezie anterograda absoluta si amnezie retrgorada relativa.
- DD. Se afecteaza in special memoria de lunga durata.
- EE. Sunt consecinta unei pierderi a constiintei.
36498. Cazurile cele mai frecvent intilnite de cefalee tensionala sunt conditionate de:
In majoritatea cazurilor cefaleea tensionala este conditionata de- AA. Factorii psihogeni.
- BB. Conflictele intrapsihice.
- CC. Suprasolicitarile fizice.
- DD. Panica.
- EE. Depresie.
37473. Din punct de vedere anatomo-functional fiecare lob frontal poate fi divizat in urmatoarele zone distincte:
- AA. Aria primara de proiectie a sensibilitatii elementare.
- BB. Aria 4 (aria motorie sau circumvolutiunea rolandica, aria precentrala sau cortexul motor primar).
- CC. Ariile tertiare de integrare plurimodala (somatosenzitive, vestibulare, vizuale si simbolice).
- DD. Ariile premotorii considerate arii secundare ale motricitatii, privind mai ales organizarea si controlul miscarilor de finete.
- EE. Cortexul prefrontal, care reprezinta o zona tertiara de integrare superioara, atit a comportamentului motor, cit si a altor forme de comportament.
38499. Indicati pozitiile care pot provoca incordarea antifiziologica a muschilor si, respectiv – cefaleea tensionala:
- AA. Lucrul la computer.
- BB. Conducerea masinii.
- CC. Incordarea vizuala in diferite profesii (dispecerat, observatii microscopice etc.).
- DD. Sariturile in apa.
- EE. Lucrul de creatie (poet, scriitor, cercetator stiintific etc.).
39474. Dereglarile de limbaj in cadrul sindroamelor ariilor premotorii se manifesta prin:
- AA. Oprirea vorbirii.
- BB. Mutism.
- CC. Gol de cuvinte.
- DD. „Salata” de cuvinte.
- EE. Scaderea initiativei de a vorbi si a fluiditatii verbale.
40500. Depresia latenta marcata, care se prezinta ca o cefalee tensionala poate fi tratata cu doze suficiente de:
- AA. Analgezice (aspirina, paracetamolul, citramonul, sedalgina).
- BB. Miorelaxante (sirdalud).
- CC. Antidepresive tricilcice (amitriptilina).
- DD. Fluoxetina (framex, prozac).
- EE. Antibiotice.
41475. Sindromul de apraxie a mersului are urmatoarele componente:
- AA. Pierderea unilaterala a mirosului.
- BB. Lipsa de initiativa pentru mers.
- CC. Bolnavii sunt incapabili sa-si plaseze picioarele in pozitia normala a mersului si incearca sa mearga „in foarfece”.
- DD. Reactia de magnet (magnet-apraxia lui Denny-Brown): bolnavul ramine timp indelungat cu picioarele tintite de sol.
- EE. Prezenta reflexelor de prehensiune si tatonare (grasping si groping) a miinilor si picioarelor).
42476. Sindromul Balint consta din:
- AA. Paralizia psihica a privirii – incapacitatea de a orienta privirea spre o tinta, care se afla in cimpul vizual periferic.
- BB. Incapacitatea de a percepe vizual obiectele in miscare.
- CC. Ataxia optica – deficit de coordonare ochi-mina sau imposibilitatea pacientului de a efectua cu precizie prinderea cu mina a obiectelor sub control vizual.
- DD. Tulburarea recunoasterii persoanelor sau reprezentarilor acestora (fotografii, desene etc.), pe care pacientul le poate identifica totusi dupa voce.
- EE. Simultagnozia – reducerea concentrica a cimpului vizual functional: bolnavul este incapabil sa vada 2 obiecte in acelasi timp ca o consecinta a unui fenomen de disociere intre vederea centrala si cea periferica.
43477. Meningele include de la exterior catre interior:
- AA. Suprafata piloasa a capului.
- BB. Aponeurozul.
- CC. Dura mater.
- DD. Arahnoida.
- EE. Pia mater.
44478. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la arahnoida:
- AA. Reprezinta o membrana subtire, fina, ce inconjoara creierul si maduva spinarii.
- BB. Partea externa adera la dura.
- CC. Este formata din 2 straturi: extern si intern.
- DD. Dinspre partea externa catre interior se dispun numeroase prelungiri filamentoase sau trabecule ce se ataseaza de pia mater.
- EE. Este bogat vascularizata si contine vase sanguine mici ce iriga creierul si maduva spinarii.
45479. Asa-zisa „bariera hematoencefalica” este constituita din urmatoarele formatiuni:
- AA. Vilozitatile plexurilor coroide din ventriculele creierului.
- BB. Sistemul venos al pahimeningelui.
- CC. Endoteliul vascular.
- DD. Sistemul reticulo-endotelial.
- EE. Neuroglia.
46451. Indicati mecanismele care se includ in cazul scaderii presiunii sanguine:
- ASe produc fenomene predominant parasimpatice.
- BTahicardie.
- CVasodilatatie.
- DCreste debitul cardiac.
- ECreste rezistenta periferica.
47452. Indicati structurile care pot fi considerate ca ansambluri (formatiuni) separate ale sistemului functional cerebral, ce asigura integritatea functionala a organismului:
- AStructurile rinenencefalice.
- BSeptul pellucid.
- CCerebelul.
- DHipotalamusul.
- EFormatiunea reticulara.
48453. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la cortexul vegetativ:
- ACortexul frontal si rinenecefalul in conditii experimentale de stimulare (nu de distructie) si-au confirmat rolul in reglarea vegetativa.
- BExista o specificitate stricta a efectelor stimulatorii din diferite zone corticale vegetative.
- CInfluenta vegetativa se realizeaza prin numeroase fibre ce intra in componenta cailor piramidale si extrapiramidale.
- DCortexul vegetativ produce raspunsuri vegetative si comportamentale foarte variate, implicind conexiuni in dublu sens cu hipotalamusul.
- ECa si anatomia, fiziologia Sistemului Nervos Vegetativ poseda o serie de particularitati, care determina nu numai „viata organica si animala” a individului, ci chiar existenta lui in anumite conditii patologice.
49454. Acetilcolina in calitate de neuromediator se elibereaza din:
- AButonii terminali ai fibrelor motorii somatice.
- BFibrele preganglionare simpatice.
- CFibrele preganglionare parasimpatice.
- DNeuronii colinergici ai nucleilor bazali, ai sistemului limbic si neocortex.
- EGranulele cromafine ale medulosuprarenalei.
Información
- Descripción
- 1 Neurologie Test sobre Neurologie 451-500, creado por Grupa Noastra el 02/11/2023.
- Autor
- Grupa Noastra
- Idioma
- English
- Visitas
- 1.259
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test