Test
Morfologie CS
Preguntas del test (50)
11. CS. Conform sistemului Federației Dentare Internaționale de notare a dinţilor 46 corespunde:
- Aprimului premolar superior din dreapta
- Bprimului molar inferior din dreapta
- Cprimului premolar superior din stânga
- Dprimului premolar inferior din stânga
- Eprimului molar superior din stânga
22. CS. Conform sistemului Federației Dentare Internaționale de notare a dinţilor 34 corespunde:
- Acaninului superior din dreapta
- Bprimului premolar superior din dreapta
- Cprimului premolar inferior din stânga
- Dcaninului inferior din stânga
- Ecaninului inferior din dreapta
33. CS. Pentru Relatie Centrica este caracteristic:
- Apoziţia cea mai înaltă, posterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
- Bpoziţia cea mai înaltă, anterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
- Cpoziţia medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
- Dpoziţia posterioară, forţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
- Epoziţia cea mai inferioară şi medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
44. CS. Pentru poziţia de Ocluzie Centrică este caracteristic:
- AA. condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica posterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm
- BB.condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica inferior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm
- CC.condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica anterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm instalându-se la baza pantelor tuberculilor articulari
- DD.condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica în poziţia medie a foselor articulare cu 0,1–1,5mm
- EE.condilii articulari ai mandibulei se rotesc în fosele articulare făcând o mişcare de 0,1 – 1,5 mm
55. CS. Spaţiul de inocluzie fiziologică în mediu este egal cu:
- A0,5 – 1,0 mm
- B1,0 – 1,5 mm
- C2,0 – 3,0 mm
- D3,5 – 4,0 mm
- E4,5 – 5,0 mm
66. CS. Elementele componente ale sistemului stomatognat (aparatului dento-maxilar) sînt:
- Anasul
- Burechele
- Cmuşchii orofaciali şi mobilizatori a mandibulei
- Dcraniul
- Eochii
77. CS. Perioada de modelare a sistemului stomatognat (ADM) corespunde:
- Aperioadei intrauterine
- Bperioadei postnatale pînă la 3 ani
- C3-6 ani
- Dde la 16 ani pînă la sfîrşitul vieţii
- E6-16 ani
88. CS. Factorii ce influenţează evoluţia sistemului stomatognat ( ADM):
- Aclimaterici
- Bneuroendocrini
- Cgeografici
- Dpurtarea
- Efizionomici
99. CS. Grosimea plăcilor corticale la mandibulă este în dependenţă de:
- Aintensitatea respiraţiei
- Bgradul de forţă pe care îl suportă mandibula în timpul funcţiei
- Cstereotipul actului de masticaţie
- Dfuncţia glandelor salivare
- Efuncţia analizatorică
1010. CS. Forţa absolută a muschilor ridicători ai mandibulei este:
- A290-300 kg
- B390-400 kg
- C490-500kg
- D590-600 kg
- E690-700 kg
1111. CS. Liniile de rezistenţă verticale (contraforsele) la maxilă sunt:
- Asubnazale
- Bnazo-frontale
- Cpalatinale
- Dpostero-anterioare
- Esuborbitale
1212. CS. Muşchii masticatori cu inserţie pe mandibulă sunt:
- Atransversali ai nasului
- Bridicători a buzei superioare
- C.ridicători a aripelor nasale
- Dorbiculari ai gurii
- Emaseterici
1313. CS. Muşchii mimici (oro-faciali) sunt:
- Aa limbii
- Bpteriogoidieni externi
- Corbiculari ai gurii
- Dtemporali
- Epterigoidieni interni
1414. CS. Definiţie “presiune masticatorie” este:
- Aforţa muşchilor ridicători, care se realizează pe un sector al arcadelor dentare în timpul funcţiei
- Bforţa muşchilor ridicători, care se realizează pe întreaga arcadă dentară la maxilă
- Cforţa muşcilor ridicători, care se realizează pe întreaga arcadă dentară la mandibulă
- Dforţa muşchilor ridicători, care se realizează pe ambele arcade dentare în întregime
- Eaşa forţă nu exzistă
1515. CS. Ungiul traectoriei articulare sagitale în mediu este:
- A25
- B33
- C40
- D60
- E50
1616. CS. Articulaţia temporo-mandibulară (ATM) este o articulaţie:
- Acongruientă
- Bincongruientă
- Cconvexă
- Dconcavă
- Econvex-concavă
1717. CS.Spaţiul periodontal ca normă în regiunea apexului în mediu este egal cu:
- A2,5mm
- B0,25mm
- C0,17mm
- D0,09mm
- E0,35mm
1818. CS. Indicii medii a rezistenţei parodontului după Haber pentru incisivii centrali la bărbaţi sînt egale:
- A15 kg
- B20 kg
- C25 kg
- D30 kg
- E35 kg
1919. CS. Dinţii frontali au comun:
- Aprezenţa 5 suprafeţe verticale
- Bsuprafeţele orale şînt convexe
- Csuprafeţele verticale sunt concave
- Dprezenţa ecuatorului în treimea cervicală
- Eprezenţa a două şanţuri pe suprafeţele vestibulare
2020. CS. Dinţii se diferenţiază după:
- Asemnul fosetelor
- Bnumărul dinţilor
- Csemnul coletului
- Dculoarea cerii
- Eforma coroanei şi cuspizi
2121. CS. Suprafaţa vestibulară a incisivilor maxilari este:
- Adreptungiulară
- Bromboiodală
- Calungită
- Dconică
- Etrunchi de con invers
2222. CS. Suprafeţele proximale ale dinţilor laterali sînt:
- Atrunchi de con invers
- Bconice
- Ctrapezoidale
- Dtrunchi de con cu baza spre ocluzal
- Edreptungiulare cu laturile convexe
2323. CS. Pe suprafaţa orală a dinţilor frontali este prezent:
- Anui nimic
- Bcingulum
- Ctuberculul Black
- Dtuberculul Carabelli
- Etuberculul Zuckerkordl
2424. CS. Cuspizii de sprijin a premolarilor şi molarilor formează suprafeţe de sprijin din:
- Acuspizii linguali ai premolarilor şi molarilor inferiori
- Bcuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor inferiori
- Ccuspizii palatinali ai premolarilor şi molarilor superiori
- Dcuspizii palatinali numai a premolarilor superiori
- Ecuspizii palatinali numai a molarilor superiori
2525. CS. Formele fiziologice ale arcadelor dentare:
- Aforma de “V”
- Bforma de omega
- Csemicerc
- Dforma de “M”
- Eparabolă, elipsă
2626. CS. Curba de ocluzie sagitală Spee este:
- Alinia convenţională care va trece în zona dinţilor laterali a mandibulei tangenţial vîrfurilir cuspizilor vestibulari
- Bdreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar mandibular
- Ctotalitatea dinţilor în arcadele dentare
- Dlinia care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali ale dinţilor laterali maxilari
- Elinia care uneşte numai cuspizii orali a dinţilor laterali maxilari
2727. CS. Curba de ocluzie transversală Monson-Willson este:
- Alinia de contact a arcadelor dentare antagoniste
- Bdreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar maxilar
- Ccurba imaginară care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali de pe o hemiarcada cu cei omogeni de pe hemiarcada dentară opusă
- Dlinia care uneşte cuspizii orali a dinţilor laterali de pe o hemiarcadă
- Esegmentul de cerc a cărui centru se află intraorbital
28CS. La semnele ocluziei centrice în ocluzia ortognată se referă:
- Afiecare dinte are numai un singur dinte antagonist
- Bcontact cu un antagonist au numai dinţii 4.1şi 3.1
- Ccuspizii vestibulari al primului molar mandibular acoperă antagonistul
- Dcheia ocluziei Angle nu este dereglată
- Elipsa contactului între dinţii frontali
2929. CS. Spaţiul minim de inocluzie e prezent la:
- A.pronunţarea fonemei “S”
- Bpronunţarea fonemei “F”
- C.pronunţarea vocalei “A”
- D.pronunţarea cuvîntului “treizeci şi trei”
- Eprezenţa contactelor numai între marginile incisivale a dinţilor frontali
3030. CS. Bonwill consideră că profunzimea curbei de ocluzie sagitale Spee depinde de:
- Acontracţia simetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
- Bcontracţia asimetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
- Cde gradul de supraacoperire a dinţilor frontali inferiori de cei superiori
- Dstereotipul actului de masticaţie
- Ecaracterul produselor alimentare
3131. CS. Bonwill consideră că contactele dento-dentare dintre arcadele dentare în trei puncte la mişcarea de propulsie a mandibulei se instalează datorită:
- Aactului de deglutiţie
- Bcurburii de ocluzie sagitală Spee
- Cplanului de ocluzie
- Dariilor ocluzale
- Ecurburii de ocluzie transversale Monson-Willson
3232. CS. Fenomenul Cristhensen sagital se caracteriziază cu:
- Aapariţia unui spaţiu de inocluzie completă în zonele laterale ale arcadelor dentare la mişcarea de propulsie a mandibulei
- Bcontacte multiple dintre arcadele dentare în ocluzia centrică
- Ccontacte maximale dintre arcadele dentare în ocluzia centrică
- Dcontracţia maximală a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
- Ecu contracţia medie a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
3333. CS. Din tipurile de ocluzie fiziologică fac parte:
- Adreaptă sau cap-la-cap
- Bdeschisă
- C.încrucişată
- D.închisă
- E.adîncă
3434. CS. Fenomenul Cristhensen lateral se caracterizează prin:
- Aapariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea de balans la mişcarea de lateralitate a mandibulei
- Bapariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea activă (lucrătoare) la mişcarea de lateralitate a mandibulei
- Cabsenţa spaţiului dintre arcadele dentare la mişcarea de propulsie a mandibulei
- Dcontacte dento-dentare maximale dintre arcadele dentare
- Econtracţie simertică, bilaterală maximă a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
3535. CS. Segmentul frontal al planului de ocluzie este paralel:
- Aliniei trago-nazale
- Bplanului Camper
- Cliniei bipupilare
- Dliniei mediane a feţei
- Eliniei interincisivale
3636. CS. Planul orizontal Camper trece:
- Ade la marginea inferioară a aripii nazale pînă la centrul tragusului
- Bde la spina nazală posterioară pînă la marginea superioară a conductelor auditive externe
- Cde la spina nazală posterioară pînă la marginea inferioară a conductelor auditize externe
- Dpe marginea incisivală a dinţilor frontali inferiori
- Epe marginea incisivală a dinţilor frontali superiori
3737. CS. Semnele caracteristice ale ocluziei ortognate pentru toţi dinţii sînt:
- Afiecarea dinte este în contact cu doi dinţi antagonişti cu excepţia incisivilor centrali inferiori şi a molarilor de minte de pe maxilă
- Bfiecarea dinte este în contact numai cu dintele antagonist
- Cfiecarea dinte este în contact numai la actul de deglutiţie
- Dfiecare dinte este în contact numai la actul de fonaţie
- Edinţii între arcadele dentare nu contactează
38CS. Planul de ocluzie în zona frontală trece:
- Ape marginea incisivală a incisivilor centrali inferiori
- Bpe marginea incisivală a incisivilor centrali superiori
- Cpe marginea incisivală a incisivilor laterali superiori
- Dîn zona ecuatorului anatomic a dinţilor frontali superiori
- Eîn zona cervicală a incisivilor superiori
39CS. Aria de ocluzie este o suprafaţă:
- Aformată din succesiunea suprafeţelor ocluzale ale fiecărui dinte în parte
- Bimaginară
- Canterioară
- Dposterioară
- Enereală
40CS. Datorită curburii sagitale de ocluzie Spee la închiderea arcadelor dentare în ocluzie centrică se v-a observa că:
- Adinţii laterali superiori nu întretae planul de ocluzie
- Bdinţii laterali superiori întretaie planul de ocluzie
- Cdinţii laterali iferiori întretae planul de ocluzie
- Ddinţii laterali iferiori cu feţele ocluzale ating planul de ocluzie
- Edinţii laterali nu au nici un raport cu planul de ocluzie
41CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 13 corespunde:
- Acaninului superior din dreapta
- Bcaninului inferior din stanga
- Ccaninului superior din stanga
- Dincisivului central superior din stanga
- Eincisivului central inferior din dreapta
42CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 24 corespunde:
- Aprimului premolar inferior din dreapta
- Bpremolarului doi inferior din stanga
- Cprimului premolar superior din stanga
- Dmolarului doi inferior din dreapta
- Eprimului molar superior din stanga
43CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 32 corespunde:
- Acaninului inferior din stanga
- Bincisivului lateral superior din stanga
- Cincisivului central superior din dreapta
- Dincisivului lateral inferior din dreapta
- Eincisivului lateral inferior din stanga
44CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 48 corespunde:
- Aprimului molar superior din dreapta
- Bmolarului trei inferior din dreapta
- Cprimului premolar superior din stânga
- Dprimului premolar inferior din stânga
- Emolarului trei inferior din stanga
45CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 15 corespunde:
- Aprimului premolar superior din dreapta
- Bprimului molar inferior din dreapta
- Cmolarului doi superior din stânga
- Dpremolarului doi superior din dreapta
- Eincisivului central din stanga
46CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 26 corespunde:
- Aprimului molar superior din stanga
- Bprimului premolar superior din stanga
- Cprimului molar inferior din dreapta
- Dmolarului doi inferior din stanga
- Ecaninului superior din dreapta
47CS. Periodontiul este constituit din :
- Atesut conjunctiv adipos
- Btesut conjunctiv lax
- Ctesut conjunctiv fibros
- Dtesut conjunctiv elastic
- Etesut osos spongios
48CS. Arcada dentara prezinta cele doua zone topografice:
- Azona masticatorie si zona fizionomica
- Bzona principala si zona secundara
- Czona superioara si zona inferioara
- Dzona frontala si zona laterala
- Ezona centrala si zona posterioara
49CS. Cementul:
- Aeste abundent vascularizat
- Bconţine numeroase terminaţiuni nervoase
- Ceste localizat în zona coroanei dentare
- Deste localizat în zona rădăcinii dentare
- Eduritatea cementuliu este mai mare decăt cea a dentinei
50CS. Pulpa dentară:
- Aderivă din ectoderm
- Breprezintă unitatea morfo-functionala a dintelui
- Ceste constituită dintr-un ţesut conjunctiv lax, nemineralizat
- Deste constituită dintr-un ţesut conjunctiv dur, mineralizat
- Eodată cu înaintarea în vârstă cresc dimensiunile pulpei dentare
Información
- Descripción
- Test sobre Morfologie CS, creado por rrx . el 24/12/2024.
- Autor
- rrx .
- Idioma
- English
- Visitas
- 545
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test