Saltar al contenido

¡GoConqr estrena diseño! Cuéntanos qué te parece.

Regístrate gratis

Test

ARTEROPATIILE PERIFERICE OBLITERANTE 1

No One 45 preguntas

Hacer el test

Preguntas del test (45)

11.CS. In stenoza aterosclerotica a arterei carotide interne tratamentul de electie consta in:
1. AA. Trombendarterectomie.
2. BB. Rezecţie cu anastomoza termino-terminala.
3. CC. By-pass.
4. DD. Ligaturarea arterei corotide interne.
5. EE. Administrarea preparatelor antitrombocitare.
22.CS. Tratamentul fistulelor artero-venoase consta în:
1. AA. Excizia fistulei cu restabilirea continuităţii vaselor.
2. BB. Ligaturarea arterei distale de fistula.
3. CC. Amputaţia membrului.
4. DD. Ligaturarea venei distale de fistula.
5. EE. Tratament exclusiv medicamentos
33.CM. In arteriopatiile periferice, modificarile trofice condiţionate de ischemia cronica,includ următoarele:
1. AA. Căderea parului.
2. BB. Modificările unghiilor.
3. CC. Atrofia pielei.
4. DD. Atrofia musculaturii.
5. EE. Hiperpigmentarea pielii
44.CS. Embolii arteriali se fixează mai des la nivelul:
1. AA. Bifurcaţiei aortice.
2. BB. Arterei iliace comune.
3. CC. Arterei femurale comune.
4. DD. Vaselor cerebrale.
5. EE. Arterei poplitee.
55.CS. Ce afirmaţie referitoare la particularităţile maladiei Burger este incorecta?
1. AA. Se întâlneşte mai frecvent la bărbaţi.
2. BB. Se observa intre 20 şi 40 ani.
3. CC. Este însoţita de claudicatie intermitenta.
4. DD. Este în raport strâns cu fumatul.
5. EE. Prezintă o forma deosebita de arteriopatie periferica.
66.CM. Referitor la ocluzia femuro-popliteala segmentara sunt exacte următoarele afirmaţii:
1. AA. Interesează de obicei artera femurala superficiala in limitele canalului aductor.
2. BB. Sunt obişnuite ulceraţiile şi gangrena.
3. CC. Este caracterizata de claudicatie intermitenta.
4. DD. Evoluţia maladiei este rapida.
5. EE. Se observa intre 20 şi 40 ani.
77.CM. Principiile de tratament ale ocluziei femuro-popliteale includ:
1. AA. Un program de miscari energice.
2. BB. Simpatectomie în caz de claudicatie intermitenta pronunţata.
3. CC. By-pass cu grefa autovenoasa.
4. DD. Endarterectomie.
5. EE. Tratament conservator.
88.CM. Manifestările clinice ale fistulei artero-venoase a extremităţilor includ:
1. AA. Vene varicoase dilatate.
2. BB. Tahicardie la comprimarea fistulei cu degetul.
3. CC. Murmur permanent in aria fistulei.
4. DD. Insuficienta arteriala distal de fistula.
5. EE. Insuficienta venoasa acuta.
99.CS. Claudicatia intermitenta ca urmare a aterosclerozei avansate a arterelor iliace externe este mai efectiv tratata prin:
1. AA. Simpatectomie lombara.
2. BB. Gimnastica efectuata zilnic.
3. CC. By-pass.
4. DD. Vasodilatatoare.
5. EE. Rezecţie a segmentului afectat cu anastomoza.
1010. CM. Caracteristicile maladiei vasculare aorto-iliace includ:
1. AA. Lipsa de manifestări clinice până când obliterarea lumenului nu atinge 90%.
2. BB. Formarea frecventa a unui anevrism.
3. CC. Afecţiune vasculara coronariana sau cerebrala in 30-50% de cazuri.
4. DD. Deseori are loc ocluzie totala a aortei in decadele VII -VIII de viata.
5. EE. Duc la gigantism loco-regional.

1111.CM. Fistulele congenitale artero-venoase:
1. AA. Se localizează de obicei pe extremităţi.
2. BB. Deseori sunt multiple.
3. CC. Duc la gigantism loco-regional.
4. DD. Duc la insuficienta cardiaca.
5. EE. Insuficienta venoasa acuta .
1212.CS. Condiţii necesare pentru dezvoltare trombozelor intravasculare:
1. AA. Lezarea intimei vasculare.
2. BB. Dereglarea fluxului sangvin.
3. CC. Schimbarea componenţei sanguinei.
4. DD. Toate cele enumărate.
5. EE. Gravitatea stării generale.
1313.CS. Informatii despre starea arterelor magistrale distal de nivelul emboliei putem obţine la:
1. AA. Capilaroscopie.
2. BB. Examenul obiectiv.
3. CC. Examinare radionuclida.
4. DD. Dopplerografie.
5. EE. Toate cele menţionate.
1414.CS. Interventia chirurgicala de electie practicata în embolia arterei femurale este:
1. AA. Dilatare renghenoendovasculara.
2. BB. Trombintimectomia.
3. CC. Embolectomia.
4. DD. Profundoplastia.
5. EE. By-pass.
1515.CS. Factorul principal, ce determină tactica de tratament în insuficienţa arterială acuta periferica este:
1. AA. Vârsta pacientului.
2. BB. Gravitatea stării generale.
3. CC. Gradul ischemiei membrului.
4. DD. Prezenţa ocluziei aterosclerotice concomitente.
5. EE. Localizarea trombului sau embolului.
1616.CS. Restabilirea circulaţiei sanguine în insuficienţa arteriala acuta al membrului este absolut contraindicata în:
1. AA. Ischemia de gradul I-a lent progresiva.
2. BB. Ischemia de gradul II-b pacientul cu infarct miocardic.
3. CC. Ischemia de gradul III-a la pacient cu ictus.
4. DD. Ischemia de gradul III-c .
5. EE. Vârsta pacientului 85 ani .
1717.CS. Amputaţia ca operaţie de elecţie în insuficienţa arterială acuta al membrelor este indicată:
1. AA. In ateroscleroza avansată al vaselor magistrale al membrelor cu manifestările incipiente ale trombozei acute.
2. BB. La pacienţi în vârsta avansată.
3. CC. In gradul III-b de ischemie.
4. DD. Numai în gradul III-c de ischemie.
5. EE. In internare tardiva a pacientului.
1818.CS.Terapia conservativa în embolie acută arterială poate fi metoda de elecţie în :
1. AA. In stadiu avansat al ischemiei acute.
2. BB. La pacienţi în vârsta 80 ani.
3. CC. La pacienţi cu patologie concomitentă gravă.
4. DD. In caz de contraindicaţii absolute pentru tratament chirurgical.
5. EE. In prezenţa maladiilor trombogene şi embologene.
1919.CS. Efect trombolitic se obţine prin administrarea:
1. AA. Complaminei.
2. BB. Streptazei.
3. CC. Aspirinei.
4. DD. Heparinei.
5. EE. Solcoserilului.
2020.CS. Îmbunătăţirea microcirculaţiei prin administrarea de TRENTAL este determinată de:
1. AA. Efect spazmolitic.
2. BB. Efect antiagregant.
3. CC. Activarea procesului de fibrinoliză.
4. DD. Proprietăţi anticoagulante.
5. EE. Acţiune trombolitică.
2121.CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la manifestarea clinica aneurizmului aortic abdominal erupt:
1. AA. Dureri abdominale, şoc şi tumora pulsativa abdominală
2. BB. Durerile sunt avansate, dar sunt caracteristice şi pentru aneurizmului aortic abdominal neerupt
3. CC. Dureri abdomenale nu depind de poziţia bolnavului şi relativ sunt constante
4. DD. Hipotenzie şi şoc nu sunt caracteristice pentru aneurizmului aortic abdominal neerupt
5. EE. Icter
2222.CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la aneurizmului aortic abdominal:
1. AA. Creşterea incidenţei a aneurizmului aortic abdominal reflecta creştere vârstei medie a populaţiei, îmbunătăţirea metodelor diagnostice
2. BB. Incidenţa aneurizmului aortic abdominal creşte cu alte leziuni aterosclerotice
3. CC. La pacienţi cu aneurizmul femoral sau popliteal incidenţa aneurizmului aortic abdominal creşte până la 50%
4. DD. Majoritatea aneurizmului aortic abdominal sunt simptomatice înainte de erupţie
5. EE. Aneurizmului aortic abdominal este asociat cu boala varicoasă a membriilor inferioare
2323.CS. Embolia arteriala acuta si flegmazia albastra a membrului au simptoame comune, în afara de:
1. AA. Dureri.
2. BB. Lipsa pulsului.
3. CC. Paliditatea tegumentelor.
4. DD. Parastezii.
5. EE. Hipotermia tegumentelor.
2424.CS. Pentru tromboza acuta a arterei magistrale a piciorului nu este caracteristic:
1. AA. Paliditate.
2. BB. Dureri.
3. CC. Edem.
4. DD. Parastezie.
5. EE. Disparitia pulsului.
2525.CS. Către sindromul ischemic a membrelor inferioare se refera urmatoarele,cu exceptie:
1. AA. Lipsa pulsului.
2. BB. Parastezii.
3. CC. Ulcere trofice a gambelor.
4. DD. Paralizie inferioara.
5. EE. Paliditatea tegumentelor si dureri.
2626.CS. In embolia arterei femurale, ischemie gradul III (contractura piciorului) metoda de electie este:
1. AA. Embolectomie de urgenta.
2. BB. Terapie trombolitica.
3. CC. Terapie cu anticoagulati.
4. DD. Terapie simptomatica.
5. EE. Amputaţia primara a piciorului.
2727.CS. Embolia arterei brahiale poate fi cauzata de urmatoarele maladie, cu excepţie:
1. AA. Stenoza mitrala.
2. BB. Infarct miocardic acut.
3. CC. Anevrismul cardiac.
4. DD. Anevrism a aortei abdominale.
5. EE. Comprimarea arterei subclavia cu o coasta cervicala adaugatoare.
2828.CS. Viabilitatea piciorului ischemizat de origine embolica se poate aprecia prin:
1. AA. Sfigmografie.
2. BB. Reovazografie.
3. CC. Scintigrafie cu Te 99 (tehnetii)-pirofosfat.
4. DD. Pletismografie.
5. EE. Termografie.
2929.CM.În ateroscleroza aortei și a arterelor iliace se pot efectua:
1. AA. By-pass aortofemural
2. BB. Rezecția porțiunii afectate cu protezare
3. CC. Endarterectomia
4. DD. Amputarea membrului
5. EE. Dilatarea endovasculară
3030.CS. Cea mai frecventa cauza a emboliei arterelor circuitului mare este:
1. AA. Ateroscleroza cârjei aortei.
2. BB. Boala ischemica a cordului.
3. CC. Tromboza venelor circuitului mare.
4. DD. Anevrism aortal.
5. EE. Anevrism cardiac.
3131.CS. Referitor la anevrismul arterei lienale ce afirmaţie este incorecta :
1. AA. Printre anevrismele arteriale viscerale se întâlneşte cel mai rar .
2. BB. Este determinat de obicei de degenerarea tunicii musculare.
3. CC. Provoacă dureri in hipocondrul sting cu iradiere in umăr.
4. DD. Radiografia de ansamblu poate evidenţia un inel calcificat de anevrism.
5. EE. Se asociază cu risc înalt de ruptura pe parcursul graviditatii.
3232.CS. Anevrismele aterosclerotice periferice se localizează
cel mai frecvent la nivelul arterelor:
1. AA. Carotide.
2. BB. Subclaviculare.
3. CC. Femurale.
4. DD. Poplitee.
5. EE. Ulnare.
3333.CS. Peste 18 ore după ocluzia traumatica a arterei femurale pacientul a fost operat si artera refăcuta. După operaţie in salon s-a notat ca gamba din partea traumatizata este dura si extrem de dureroasa. Cauza cea mai probabila este:
1. AA. Lezarea neobservata a venelor.
2. BB. Reacţia la revascularizare.
3. CC. Fractura nesuspectata a tibiei.
4. DD. Ischemia preoperatorie de lunga durata a ţesuturilor.
5. EE. Spasmul muscular consecutiv traumatismului nervilor.
3434.CS. Cea mai frecventa cauza a trombozei acute a arterelor piciorului este:
1. AA. Trombangiita obliternata.
2. BB. Ateroscleroza obliteranta.
3. CC. Puncţia si ceteterizarea arterei.
4. DD. Compresia extravazala a arterei.
5. EE. Policitemia.
3535.CS.Indicati localizarea afectarii vaselor magistrale in sindromul Takaiasu
1. AA. Artera subclavia.
2. BB. Arcul aortic si ramurile sale.
3. CC. Vasele cerebrale.
4. DD. Vasele enteromezenterice.
5. EE. Bifurcatia aortei abdominale.
3636.CS. Sindromul Leriche - prezinta:
1. AA. Artereita nespecifică brahiocefala.
2. BB. Ocluzie aterosclerotica a bifurcatiei aortei.
3. CC. Capilaropatia periferica a extremităţilor.
4. DD. Trombangiita migranta.
5. EE. Ocluzia venei cave inferioare.
3737.CS. Pentru sindromul Leriche este caracteristic urmatoarele, cu excepţie:
1. AA. Hipotermia membrelor inferioare.
2. BB. Paliditatea pielei.
3. CC. Tromboflebita migranta a membrelor.
4. DD. Dureri in regiunea fesiera la şezut.
5. EE. Impotenta.
3838.CS. Pentru sindromul Takaiasu nu este caracteristic:
1. AA. Dispariţia pulsului la membrele superioare.
2. BB. Dispariţia pulsului la membrele inferioare.
3. CC. Grafospasm.
4. DD. Cefalee, vertijuri.
5. EE. Scădere vederii până la cecitate.
3939.CS.Pentru tratamentul chirurgical in sindromul Leriş cea mai reuşita metoda va fi:
1. AA. Simpatectomie lombara.
2. BB. Simpatectomie periarteriala.
3. CC. Sunt aorto-femural bifurcaţional.
4. DD. Sunt aorto-femural unilateral.
5. EE. Trombectomie cu cateterul Fogarti.
4040.CS .Alegeţi afirmaţie corectă referitor la manifestarea clinica a aneurismului aortic abdominal
1. AA. În 70-75% de cazuri, aneurismele aortice abdominal sunt simptomatice.
2. BB. Examinarea fizicala de rutină şi metodele imagistice permit stabilirea diagnosticului.
3. CC. Aneurismul aortic abdominal deseori se diagnostica întâmplător în timpul operaţiilor
  abdomenale pentru alte patologii.
4. DD. Pacienţii deseori instaleaza diagnosticul desinestător.
5. EE. Hipotensiunea şi şocul sunt caracteristice pentru aneurizmului aortic abdominal
  necomplicat.
4141. CS. Auscultatia vaselor este importanta:
1. AA. In boala Raynaud.
2. BB. Stenoza arteriala periferica.
3. CC. Boala varicoasa membrelor inferioare.
4. DD. In sindromul posttromboflebetic.
5. EE. In acrocianoza.
4242. CS. In interventia chirurgicala pentru anevrismul fals de aorta abdominala optimal este:
1. AA. Eliminarea tuturor structurilor franjurate de anevrism fals
2. BB. Ligaturarea arterelor si venele in 4 locuri
3. CC. Ligaturarea extensiva disectie a colateralelor
4. DD. Restabilirea integritatii aortei si arterelor
5. EE. Intodeauna implantat de transplant vena anevrism
4343. CM. La dezvoltarea endarteritei obliterante contribuie:
1. AA. Hipotermia.
2. BB. Traumatismele membrelor inferioare.
3. CC. Fumatul.
4. DD. Stresul.
5. EE. Infecțiile.
4444. CS. Simptomul claudicatiei intermitente constă în:
1. AA. Dureri în mușchii gambei și a plantei ce apar în timpul mersului ce impune bolnavul să se oprească.
2. BB. Dureri periodice în mușchii gambei ce apar în ortostatism.
3. CC. Dureri permanente în mușchii membrelor inferioare în timpul mersului,care nu dispar în
  Repaus.
4. DD. Dureri paroxistice în timpul mersului, care se răspîndesc de-a lungul terminațiilor nervoase și
  îl obligă pe bolnav să șchiopăteze
5. EE. Rigiditate musculară permanentă,care îngreunează mersul bolnavului.
4545. CS. Cele mai eficiente probe funcționale sunt:
1. AA. Oppel,Șamova,Goldflame,Samuels, Pancenco,simptomul coprimarii degetului.
2. BB. Oppel, simptomul comprimarii degetului, Delbet-Perthes
3. CC. Troianov-Trendelenburg, Oppel, simptomul comprimării degetului,Pratt-1
4. DD. Pratt-2, Oppel, Samuels, proba de marș, Șamova.
5. EE. Obrazțov, Pratt-2, Oppel, Șamova, Samuels, proba de merș.

Información

Descripción: Circ Test sobre ARTEROPATIILE PERIFERICE OBLITERANTE 1, creado por No One el 21/05/2025.
Autor: No One
Idioma: English
Visitas: 165
Etiquetas: circ
Valoración: Aún sin valoraciones
Valora este test
Valora este test