Test
AFECŢIUNILE PLEURO-PULMONARE SUPURATIVE 1
Preguntas del test (44)
11.CS. Factorul etiologic (mecanismul) principal in dezvoltarea abcesului şi gangrenei pulmonare
este:- AA. factorul bronhogen
- BB. traumatismele
- CC. boala bronşiectactică
- DD. emboliile septice
- EE. răspândirea infecţiei din focare purulente din vecinătate
22.CS. Cauza principala in dezvoltarea gangrenei pulmonare este:
- AA. reactivitatea imunologica scăzuta
- BB. vârsta înaintata a pacientului
- CC. bolile concomitente
- DD. flora microbiană
- EE. reactivitatea imunologică scăzuta şi flora microbiana
33.CS. Care flora microbiana mai frecvent provoacă declanşarea gangrenei pulmonare?
- AA. protozoarele
- BB. fungii
- CC. flora microbiana aeroba gram-pozitiva
- DD. flora microbiana aeroba gram-negativa
- EE. flora microbiana anaeroba neclostridiană
44.CS. Care este localizarea mai frecvente a abceselor pulmonare prin aspiraţie:
- AA. segmentele bazale anterioare ale lobilor inferiori
- BB. segmentele laterale ale lobilor inferiori
- CC. segmentele apicale ale lobilor superiori
- DD. segmentele anterioare ale lobilor superiori
- EE. segmentele posterioare ale plămânilor /preponderent lobii superior/
55.CM. Abcesele de origine bronhogenică în majoritatea cazurilor sunt:
- AA. multiple
- BB. periferice
- CC. solitare
- DD. centrale
- EE. bilaterale
66.CM. Abcesele pulmonare secundare unor embolii septice sunt:
- AA. centrale
- BB. multiple
- CC. periferice
- DD. solitare
- EE. bilaterale
77.CS. Care simptom nu este caracteristic pentru I faza a abcesului pulmonar acut?
- AA. tuşea
- BB. sindromul de intoxicatie septico-purulenta
- CC. expectoraţie purulentă
- DD. dispnee
- EE. sindromul algic
88.CM. Care sindrom se diminuează în faza a două a abcesului pulmonar acut?
- AA. hemoptizia
- BB. tuşea
- CC. expectoraţie
- DD. dispnee
- EE. intoxicaţie septico-purulenta
99.CS. Sindromul fizic caracteristic pentru faza I a abcesului pulmonar este:
- AA. sindromul de hiperinflatie pulmonara
- BB. sindromul de condensare pulmonara
- CC. devierea mediastinului contralateral
- DD. sindromul fizic cavitar
- EE. sindromul de revărsat pleural
1010.CS. Sindromul fizic caracteristic pentru faza a doua a abcesului pulmonar acut:
- AA. sindromul de hiperinflaţie pulmonară
- BB. sindromul de condensare pulmonară
- CC. devierea mediastinului contralateral
- DD. sindromul fizic cavitar
- EE. sindromul de revărsat pleural
1111.CS. Care metoda paraclinică de diagnostic este mai informativa in faza I a abcesului
pulmonar acut ?- AA. scanarea cu radionuclizi
- BB. bronhoscopia
- CC. tomografia asociata cu puncţie transtoracală
- DD. ultrasonografia
- EE. bronhografia
1212.CM. Cea mai informativă metodă de diagnostic în faza a II a abcesului pulmonar acut este:
- AA. angiopulmonografia
- BB. radiografia de ansamblu în doua proiecţii
- CC. scanarea cu radionuclizi
- DD. tomografia
- EE. ultrasonografia
1313.CS. Imaginea radiologica caracteristica pentru gangrena pulmonara este:
- AA. condensarea plămânului
- BB. sindromul de hiperinflatie
- CC. formaţiune cavitară solitară
- DD. imagine lichidiana plina bine delimitată
- EE. opacitate pulmonara răspândite cu focare de destrucţie /fagure de albină
1414.CS. Cu care forma a empiemului închistat diagnosticul diferenţial a abcesului pulmonar este
mai dificil?- AA. empiem apical
- BB. empiem mediastinal
- CC. empiem interlobar cu fistula bronşică
- DD. empiem parietal
- EE. empiem supradiafragmal
1515.CS. Cu care dintre formaţiunile cavitare ale toracelui diagnosticul diferenţial al abcesului
pulmonar este mai dificil de efectuat?- AA. cancerul pulmonar forma atipică
- BB. tuberculoza pulmonara forma excavată
- CC. chist supurat cu fistulă bronşică
- DD. boala bronşiectatică
- EE. abces mediastinal
1616.CS. Complicaţia cea mai frecventa a abcesului piogen pulmonar acut:
- AA. generalizarea procesului septico-purulent cu abcese la distanţă
- BB. piopneumotoraxul
- CC. hemoragia
- DD. mediastenita acută
- EE. afectarea plămânului sănătos
1717.CS. Cea mai gravă şi periculoasă complicaţie a abcesului pulmonar acut este:
- AA. pleurezia seroso-fibrinoasa
- BB. pleurezia purulenta
- CC. pleurezia purulenta cu fistula bronşică
- DD. hemoragie profuză
- EE. medistenita acută
1818.CS. Hemoragia profuză survine mai frecvent în:
- AA. boala bronşiectatică
- BB. abcesele pulmonare
- CC. tuberculoza pulmonară
- DD. cancerul pulmonar
- EE. gangrena pulmonară
1919.CS. Sursa hemoragiei profuze în gangrena şi abcesele acute pulmonare mai frecvent este:
- AA. eroziuni ale mucoasei bronhiilor
- BB. ramurile arterei pulmonare
- CC. arterile intercostale
- DD. cârja şi aorta toracică
- EE. arterile bronşice
2020.CS. Metoda veritabilă de determinare a florei microbiene in abcesul si gangrena pulmonară
este:- AA. în sputa expectorata
- BB. în lichidul de lavaj aspirat
- CC. în conţinutul aspirat in timpul bronhoscopiei
- DD. în frotilul nazo-faringian
- EE. în materialul prin puncţia transtoracală
2121.CM. Metodele principale de tratament ale abceselor şi gangrenei pulmonare sunt:
- AA. corecţia metabolismului hidro-salin
- BB. antibioticoterapia
- CC. dezintoxicaţia
- DD. asanarea locala a focarului purulent
- EE. imunocorecţia activă
2222.CS. Metoda de elecţie pentru asanarea a abcesului pulmonar acut este:
- AA. inhalaţii cu aerozoli
- BB. drenajul postural
- CC. toracopleuropneumocinteza cu drenare
- DD. lavajul bronşic prin cateterism
- EE. bronhoscopia cu lavaj
2323.CS. Metoda de elecţie în asanarea a abceselor voluminoase cu sechestre şi intoxicaţie septică
pronunţată este:- AA. toracopneumocinteza cu drenaj
- BB. bronhoscopia
- CC. lavajul bronsic prin cateterism
- DD. microtraheostomia
- EE. toracopneumotomia şi drenarea abcesului
2424.CS. Care din metodele de hemostaza practic nu este realizabil în hemoragiile din abcesele
pulmonare:- AA. bronhoscopia cu obstruarea bronhiei de drenaj
- BB. colabarea plămânului afectat
- CC. embolizarea arterelor bronşice
- DD. toracopneumotomia şi suturarea vaselor in cavitatea abcesului
- EE. rezecţia pulmonara
2525.CS. Metoda terapeutică de elecţie în gangrena pulmonara complicată cu hemoragii repetate şi
importante este:- AA. bronhoscipia cu lavaj
- BB. punctia pleurala repetata
- CC. pleurotomie minima (închisa)
- DD. toracopneumotomie cu tamponament
- EE. rezecţia pulmonara
2626.CS. Metoda de baza al tratamentului local în cazul rupturei abcesului piogen sau gangrenos în
cavitatea pleurala, este:- AA. bronhoscopia cu lavaj
- BB. puncţia pleurala repetată
- CC. pleurotomie minimă (închisă)
- DD. toracotomie largă, asanarea, drenarea cavitaţii pleurale şi abcesului
- EE. rezecţia pulmonară
2727.CS. În aprecierea rezultatelor tratamentului conservator al abcesului pulmonar acut, care
afirmaţie nu este corectă?- AA. însănătoşirea are loc în 80-85% cazuri
- BB. însănătoşirea definitivă (clinică şi morfopatologică) - în 25 -40% cazuri
- CC. însănătoşirea numai clinica se marchează în 35-50% cazuri
- DD. cronicizarea procesului are loc în 50% din cazuri
- EE. mortalitatea constituie 1-2%
2828.CM. Care din cauzele enumerate duc la cronicizarea abcesului pulmonar?
- AA. tratamentul consevator întârziat
- BB. terapia antibacteriană defectuoasă
- CC. localizarea apicală a abcesului
- DD. terapia de detoxifiere neadecvată
- EE. abcesul pulmonar voluminos cu sechestre, asanat defectuos
2929.CS. Complicaţia cea mai gravă a abcesului pulmonar cronic este:
- AA. tuberculizarea cavităţii reziduale
- BB. suprainfectarea cu fungi
- CC. amiloidoza viscerală
- DD. hemoptizia
- EE. pioscleroza cu bronşiectazii secundare
3030.CS. Metoda cea mai eficace de diagnostic în abcesul cronic este:
- AA. angiopulmonografia
- BB. scanarea cu radionuclizi
- CC. radiografia de ansamblu
- DD. bronhoscopia
- EE. tomografia şi bronhografia
3131.CS. Care din formele evolutive ale abcesului pulmonar cronic nu vor fi supuse tratamentului
chirurgical?- AA. hemoragii repetate
- BB. cavitate restantă asimptomatică
- CC. progresarea piosclerozei
- DD. acutizarea frecventă a procesului septico-purulent
- EE. cancerizarea cavităţii restante
3232.CS. Metoda de elecţie în tratamentul abcesului pulmonar cronic este:
- AA. tratamentul medical general
- BB. bronhoscopie cu lavaj
- CC. toracopneumotomia cu drenaj
- DD. terapia antibacteriană
- EE. rezecţia pulmonară
3333.CM. Care din complicaţiile enumerate apar mai frecvent în perioada precoce la bolnavii
operaţi pentru supuraţii parenchimatoase pulmonare?- AA. bronhospasmul
- BB. plămânul de stres
- CC. atelectaziile
- DD. sindromul de încărcare bronşica
- EE. bronhopneumoniile
3434.CS. Cea mai periculoasa complicaţie pleurala în rezecţiile pulmonare este:
- AA. pleureziile purulente
- BB. fistula bronşică
- CC. supuraţia plăgii
- DD. hemoragiile
- EE. atelectaziile
3535.CS. Metoda primordială de profilaxie a empiemului pleural în rezecţiile pulmonare efectuate
pentru supuraţiile parenchimatoase este:- AA. corecţia homeostazei
- BB. administrarea preparatelor antibacteriene
- CC. corecţia stării imunologice
- DD. reexpansionarea plămânului şi drenarea adecvată
- EE. inhalaţii aerozolice
3636.CM. Care din următoarele afirmaţii, referitoare la structura anatomică a plămânilor, nu este
corecta?- AA. plămânul stâng este alcătuit din doi lobi
- BB. plămânul drept este alcătuit din trei lobi
- CC. plămânul stâng este alcătuit din trei lobi
- DD. plămânul drept este alcătuit din doi lobi
- EE. plămânul drept are lob mediu
3737.CS. Segmentele lobilor plămânilor sunt următoarele, exceptând:
- AA. lobul superior al plămânului drept are trei segmente /1,2,3/
- BB. lobul mediu are un segment /4/
- CC. lobul inferior pe dreapta - 5 segmente /6,7,8,9,10/
- DD. lobul superior pe stânga - 5 segmente /1,2,3,4,5/
- EE. lobul inferior pe stânga - 4 segmente /6,8,9,10/
3838.CM. Locul de plecare al arterelor bronşice este:
- AA. artera pulmonară
- BB. arterile intercostale
- CC. artera axilară
- DD. artera subclavia
- EE. aorta
3939.CS. Mucoasa bronşiilor este tapetată cu:
- AA. epiteliu alveolar
- BB. epiteliu ciliat
- CC. mezoteliu
- DD. endoteliu
- EE. epiteliu pavimentos
4040.CS. Peretele bronşiilor are următoarele straturi, exceptând:
- AA. stratul mucos şi membrana proprie
- BB. stratul muscular
- CC. stratul submucos
- DD. stratul adipos-celular
- EE. stratul fibros-cartilaginos şi adventitia
4141.CS. Care din indicii volumului respirator nu este corect?
- AA. volumul inspirator de rezervă 1500-2000 ml
- BB. volumul expirator de rezervă - 500 ml
- CC. volumul rezidual - 1000-1300 ml
- DD. volumul respirator - 400-500 ml
- EE. volumul respirator pe minută - 5000-10000 ml
4242.CS. Care din indicii capacităţii pulmonare nu este corect?
- AA. capacitatea vitală - 3000-4000 ml
- BB. capacitatea totală - 4000-5300 ml
- CC. capacitatea inspiratorie - 2400-3200 ml
- DD. capacitatea reziduală funcţională - 1500 ml
- EE. capacitatea respiratorie maximă - 128000 ml
4343.CS. Care din indicii presiunii gazelor sângelui nu este corect?
- AA. O2 în sângele arterial - 60 mm/Hg
- BB. O2 în sângele venos - 38 mm/Hg
- CC. O2 în sângele arterial - 98 mm/Hg
- DD. CO2 în sângele arterial – 37,8 mm/Hg
- EE. CO2 în sângele venos - 42,5 mm/Hg
4444.CS. Metodele de examinare ale funcţiei respiratorii sunt următoarele, exceptând:
- AA. spirometria
- BB. scanarea cu radionuclizi
- CC. spirografia
- DD. spiroergometria
- EE. pneumotahografia
Información
- Descripción
- Circ Test sobre AFECŢIUNILE PLEURO-PULMONARE SUPURATIVE 1, creado por No One el 22/05/2025.
- Autor
- No One
- Idioma
- English
- Visitas
- 65
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test