Diencefalul este format din:
Talamus, metatalamus, hipotalamus
Talamus, epitalamus, hipotalamus, neurohipofiză
Talamus, metatalamus, hipofiză, hipotalamus
Talamus, metatalamus, epitalamus, hipotalamus, subtalamus
Talamus, corpi geniculaţi, epifiză, hipotalamus
Care din următoarele formaţiuni se dezvoltă din diencefal?
Lobul posterior al pituitarei
Corpul trapezoid
Genu corporis callosi
Hipocampul
Toate cele menţionate
Următoarele căi ascendente au releu talamic, EXCEPTÂND:
Calea sensibilităţii tactile epicritice
Calea olfactivă
Calea sensibilităţii proprioceptive conştiente
Calea sensibilităţii gustative
Calea sensibilităţii tactile protopatice
Care dintre următoarele structuri este parte a epitalamusului?
Stria terminalis
Stria medularis thalami
Fornixul
Comissura posterior
Pulvinarul
Nucleii anteriori ai hipotalamusului au rol în:
Secreţia de hormoni ce se depozitează în adenohipofiză
Secreţia de hormoni ce se depozitează în neurohipofiză
Integrarea simpatică
Secretă hormoni gonadotropi
Coordonarea funcţiilor sexuale
Hipotalamusul este controlat de:
Talamus
Trunchiul cerebral
Cerebel
Scoarţa emisferelor cerebrale
Nucleii bazali
Nucleii din aria hipotalamică dorsală au rol de:
Integrare simpatică
Integrare parasimpatică termoreglatoare
Control al activităţii secretorii ai hipofizei anterioare
Secreţie a hormonilor ce se depozitează în hipofiza posterioară
Toate false
Substanţa perforată posterioară:
A. Se află între striile olfactive medială şi laterală
B. Se află înaintea infundibulului
C. Este delimitată lateral de pedunculii cerebrali
D. Este acoperită de lamina terminalis
C + B
Statinele şi liberinele sunt produse ale:
Magnocelularei sau celulelor colinergice
Parvocelularei sau celulelor adrenergice
Nucleilor ariei hipotalamice laterale
Corpilor mamilari
Corpilor geniculati medial si lateral
Hipotalamusul reprezintă partea diencefalului:
Ventrală
Dorsală
Antero-superioară
Postero-inferioară
Laterală
Subtalamusul este localizat:
Medial de talamus şi dorsal de hipotalamus
Ventral de talamus şi lateral de hipotalamus
Medial de hipotalamus
Anterior de lamina terminalis
Lateral de capsula internă
Care din structurile următoare se dezvoltă din telencefal?
Area Broca, insula, nucleul septal
Bulbul cornului posterior, lamina terminalis, hipofiza
Brachium inferior, nucleus ruber, gyrus cinguli
A + B
Nimic din cele de mai sus
Prin orificiile Monro comunică:
Plexurile coroide cu ventriculul III
Ventriculele laterale cu ventriculul III
Ventriculele III şi V
Ventriculul IV cu spaţiul subarahnoidian
Ventriculele laterale cu ventriculul IV
Plafonul ventriculului III este format de:
Fornix
Corpus callosum
Ependimă
Pânza coroidă
Toate de mai sus
Tela choroidea a ventriculului III:
Constă dintr-un strat dublu de pia
Formează planşeul ventriculului III
Constă dintr-un strat dublu de ependimă
Se află între corpul calos şi fornix
Se continuă în cornul posterior al ventriculului lateral
Hipotalamusul reglează activitatea glandelor endocrine prin intermediul:
Scoarţei cerebrale
Trunchiului cerebral
Conexiunilor cu talamusul
Conexiunilor cu hipofiza
Conexiunilor directe cu glandele endocrine
Care dintre afirmaţiile următoarele cu privire la comisura anterioară este falsă?
E situată în partea superioară a lamina terminalis
Leagă în special lobii temporali
Trece prin partea inferioară a nucleului lentiform
Poate fi văzută pe o secţiune frontală la nivelul corpilor mamilari
Include fibrele căii olfactive
În masa emisferei cerebrale se află:
Ventriculul III
Ventriculul IV
Ventriculul lateral
Spatiul subarahnoidian
Apeductul cerebral
Faţa medială a emisferei cerebrale este vascularizată de:
Artera cerebrală mijlocie
Arterele cerebrale anterioară și posterioară
Artera cerebrală posterioară
Trunchiul bazilar
Arterele cerebrale mijlocie şi anterioară
Fisura longitudinală a creierului separă:
Numai feţele bazale ale emisferelor cerebrale
Lobul frontal de cel parietal
Lobul frontal de cel temporal
Cele 2 emisfere cerebrale
Numai feţele convexe ale emisferelor cerebrale
Ariile corticale sunt delimitate de:
Feţele emisferelor cerebrale
Lobii emisferelor cerebrale
Şanţurile interlobare
Girusurile corticale
Nu au o delimitare prea netă
Cea mai voluminoasă parte a encefalului este reprezentată de:
Diencefal
Emisferele cerebeloase
Emisferele cerebrale
Ganglionii bazali
La om scoarţa cerebrală este segmentul cel mai dezvoltat al SNC, deoarece:
Este sediul ariilor corticale ale sistemelor senzoriale
Primeşte informaţii de la toate segmentele de corp
Reglează activitatea sistemului nervos vegetativ
Reprezintă segmentul superior de integrare a funcţiilor organismului
Depășește ca volum substanța albă
Anatomic feţele emisferelor cerebrale prezintă următoarele detalii, EXCEPTÂND:
Lobul frontal
Foliile
Ariile corticale
Lobul parietal
Lobulul cuneus aparține lobului:
Frontal
Occipital
Temporal
Insular
Parietal
A. Aria Broca, insula, septul transparent
B. Bulbul cornului posterior, lamina terminalis, hipofiza
C. Brachium inferior, nucleus ruber, gyrus cinguli
D. A + B
E. Nimic din cele de mai sus
Centrul cortical al stereognoziei se localizează în:
Lobulul paracentral
Circumvoluțiunea centrală posterioară
Lobulul parietal superior
Lobulul parietal inferior
Circumvoluțiunea angulară
Centrul cortical al analizatorului motor al vorbirii scrise se află în:
Circumvoluțiunea frontală superioară
Circumvoluțiunea centrală anterioară
Circumvoluțiunea frontală mijlocie
Nucleul cortical al analizatorului auditiv al vorbirii articulate se localizează în:
Circumvoluțiunea frontală inferioară
Circumvoluțiunea temporală superioară
Circumvoluțiunea temporală inferioară
Corpii geniculați mediali
Nucleul analizatorului motor al vorbirii articulate se localizează în:
Circumvoluțiunea lingvală
Centrul lui Broca se găseşte în girusul:
Frontal superior
Frontal mijlociu
Frontal inferior
Frontal ascendent
Temporal superior
Ariile auditive sunt situate:
În toată zona somestezică
În girusul precentral
În lobul occipital
În girusul temporal superior
În girusul hipocampic
Aria motorie principală se găseşte în lobul:
Limbic
Neocortexul motor cuprinde ariile corticale, de unde pornesc căile:
Extrapiramidale
Piramidale şi bulbo-talamice
Extrapiramidale şi parțial piramidale
Numai piramidale
Piramidale şi extrapiramidale
Centrul (aria) cortical verbomotor este localizat în:
Lobul temporal
Lobul occipital
Lobul limbic
Cu care din următoarele perechi de structuri este legat gyrus dentatus?
Nucleus ruber, thalamus
Nucleus ruber, substantia nigra
Hippocampus, indusium griseum
Hippocampus, nucelus caudatus
Nucleul lentiform, nucleul amigdaloid
Corpul calos este constituit din fibre nervoase:
De proiecție
Asociative
Comisurale
Senzitive
Vegetative
Care dintre afirmaţiile următoare cu privire la comisura anterioară este falsă?
Poate fi văzută pe secţiune frontală la nivelul corpilor mamilari
Emisferele cerebrale sunt unite între ele prin:
Meninge
Hipocamp
Comisuri
Fasciculus uncinatus face parte din:
Forceps major
Fasciculus arcuatus
Fasciculus occipitofrontalis inferior
Fasciculus longitudinalis inferior
Care dintre următoarele structuri nu e formată din fibre comisurale?
Tapetum
Adeziunea intertalamică
Lira lui David
Forceps minor
Spleniul corpului calos
Corpul striat:
A. Are conexiuni bidirecţionale cu amigdala
B. E de provenienţă diencefalică
C. Include corpul amigdaloidian şi nucleus acumbens
D. Include nucleii caudat şi lentiform
E. A + D
Capsulele externă şi internă:
A. Sunt separate prin claustrum
B. Sunt separate prin nucleul lentiform
C. O parte din fibrele lor provin din comisura posterioară
Nucleul caudat se separă de globul palid prin:
Capsula extremă
Capsula internă
Comisura mare a creierului
Comisura anterioară
Capsula externă
Nucleul lentiform se separă de talamus şi nucleul caudat prin:
Centrul semioval
Corpul calos
Care din următoarele afirmaţii cu privire la capsula internă sunt corecte?
Constă din fibre bidirecţionale de proiecţie
Tractul corticorubral trece prin genunchi
Constă numai din fibre unidirecţionale
Fibrele corticospinale (piramidale) descind prin braţul ei anterior
Separă talamusul de capsula externă
Capsula internă se localizează:
Între nucleul caudat şi talamus dintr-o parte şi nucleul lentiform din altă parte
Între nucleul caudat şi nucleul lentiform
Între talamus şi putamen
Între talamus şi nucleul lentiform
Între talamus şi globul palid
Ventriculul cerebral lateral comunică cu:
Spațiul subarahnoidian
Spațiul subdural
Apeductul Silvius
Ventriculele cerebrale laterale comunică cu ventriculul III prin:
Orificiile interventriculare
Apertura mediană
Aperturile laterale
Canalul central
Lichidul cefalorahidian se găseşte:
Sub pia mater
În afara durei mater
Între pia mater şi dura mater
Între arahnoidă şi dura mater
Între pia mater şi arahnoidă
Arahnoida se caracterizează prin:
Este situată la exterior de pahimeninge
Delimitează spațiul epidural
Participă la formarea plexurilor vasculare
Formează granulații arahnoidiene
Nici una din afirmații nu este corectă
Fisura coroidă:
Se află în apropiere de marginea laterală a fornixului
Se extinde în cornul posterior (occipital) al ventriculului lateral
Se află între talamus și fornix
Nu se extinde în lobul temporal
Nimic din cele enunţate
Care dintre următoarele artere nu fac parte din poligonul arterial?
Carotidă internă
Cerebrală anterioară
Comunicantă posterioară
Coroidă anterioară
Comunicantă anterioară
Nevraxul este învelit de următoarele formaţiuni, EXCEPTÂND:
Pia mater
Arahnoida
Dura mater
Neurolema
Lichidul cefalorahidian
Care din următoarele perechi de structuri nu sunt acoperite cu ependimă?
Hipocampul, calcar avis
Nucleul caudat, thalamus
Hypothalamus, fornix
Septum pellucidum, corpus callosum
Nucleus lentiformis, nucleus aсcumbens
Deutoneuronul căii sensibilităţii doloroase se află în:
Cornul medular anterior
Cornul medular lateral
Comisura cenuşie preependimară
Cornul posterior medular
Cordonul posterior medular
Toate căile sensibilităţii exteroceptive au al treilea neuron în:
Măduva spinării
Bulb
Protoneuronul căilor spinotalamice se află în:
Ganglionul spinal
Cornul medular posterior
Protoneuronul căii sensibilităţii exteroceptive este situat în:
Măduvă
Receptorii cutanaţi
Punte
Deutoneuronul căii proprioceptive inconştiente se află în:
Cordonul medular posterior
Cornul lateral
Calea cortico-spinală conduce:
Sensibilitatea tactilă, termică şi dureroasă
Sensibilitatea proprioceptivă inconştientă
Motilitatea involuntară
Motilitatea voluntară
Sensibilitatea epicritică
Porţiunea centrală a sistemului nervos simpatic se află în segmentele medulare:
C3-T12.
C8-L3.
C1-T4.
L2-S3.
În toate segmentele.
Care dintre ramurile nervului spinal conţin fibre simpatice preganglionare?
Posterioară.
Anterioară.
Comunicantă albă.
Comunicantă cenuşie.
Meningeală.
Fibrele nervoase vegetative:
Nu posedă teacă mielinică.
Pot fi pre- sau postganglionare.
Reprezintă prelungiri ale neuronilor pseudounipolari din ganglionii spinali
Sunt distribuite exclusiv pe traiectul vaselor sangvine.
La periferie nu formează reţele nervoase.
Corpii neuronilor preganglionari sunt localizaţi în:
Ganglionii laterovertebrali.
Ganglionii prevertebrali.
Nevrax.
Ganglionii spinali.
Ganglionii intramurali.
Ce tip de neuroni predomină în componența ganglionilor vegetativi:
Preganglionari
Postganglionari
Senzitivi
Pseudounipolari
Nevraxieni
Sistemul nervos vegetativ funcţionează:
Numai în starea de veghe
În timpul somnului
Permanent (nonstop)
După micul dejun
După prânz
Propagarea influxului nervos la nivelul sinapselor fibrelor preganglionare se realizează prin intermediul:
Adrenalinei
Serotoninei
Dopaminei
Acetilcolinei
Statinelor
La nivelul terminaţiunilor efectoare fibrele vegetative parasimpatice elimină:
Adrenalină
Noradrenalină
Liberine
Statine
Acetilcolină
La nivelul terminaţiunilor efectoare fibrele simpatice elimină:
Serotonină
Dopamină