Test
Miologie 1-120
Preguntas del test (120)
1 După geneză mușchii se divid în:
- AMm. autohtoni
- BMm. truncopetali
- CMm. trunchiului,
- DMm. truncofugali
- EMm membrelor
2După topografie mușchii se divid în:
- AMm. capului şi gâtului
- BMm.trunchiului
- CMm.membrelor
- DMm. truncopetali
- EMm. truncofugali
3După funcţie mușchii se divid în:
- AMm. sinergişti
- BMm. autohtoni
- CMm. antagonilti
- DMm. flexori
- EMm. extensori
4După formă mușchii se divid în:
- AМm.trunchiului
- BМm. rotunzi
- CМm. laţi
- DМm. scurţi
- EМm. lungi
5După orientarea fibrelor musculare mușchii se divid în:
- AMm. sinergişti
- BMm. fusiformi
- CMm. recţi
- DMm. oblici
- EMm. transversali
6Sub aspect histologic mușchii se divid în:
- AMm. striaţi
- BMm. depresori
- CMm. netezi
- DMm. constrictori
- EM. cardiac
7Dispozitive auxiliare ale muşchilor sunt:
- AAponevrozele
- BTendoanele
- CPlicele sinoviale
- DVenterele musculare
- ETecile sinoviale
8Care este termenul anatomic ce denumește tendonul lat?
- AFascia.
- BAponeurosis.
- CTendo.
- DIntersectio tendinea.
- ECaput.
9Indicați elementele principale ale tecii sinoviale a tendonului muscular
- APerimysium
- BEpimysium
- CMesotendineum
- DPerineurium
- EEndoneurium
10Indicați părțile principale ale unui mușchi scheletal:
- ACaput
- BVenter
- CTendo
- DAnulus tendineus
- EFascia
11Derivatele fasciilor:
- ASeptum intermusculare
- BRetinaculum flexorum
- CRetinaculum extensorum
- DLigamentum metacarpeum transversum superficiale
- EBursae synoviales
12Indicați factorii care determină forța musculară
- ALungimea mușchiului
- BSecțiunea transversală anatomică
- CUnghiul de fixare pe os
- DSecțiunea transversală fiziologică
- ENivelul de antrenare
13Indicați elementele auxiliare ale mușchilor
- ATecile sinoviale ale tendoanelor
- BTecile fibroase ale tendoanelor
- CFasciile
- DOasele sesamoide
- ELigamentele articulare
14Indicați, care este rolul fasciilor musculare
- AServesc drept punct de origine pentru unii mușchi
- BServesc pentru inserția unor mușchi
- CDetermină direcția tracțiunii musculare
- DDetermină gradul de contracție a venterului (corpului) muscular
- EReprezintă surse de inervaţie şi vascularizare ale muşchilor
15Muşchii scheletici:
- AReprezintă componentul activ al aparatului locomotor
- BAu funcţie contractilă
- CConstituie sursa principală a eliberării de căldură în organism
- DConstituie 55 - 60% din masa corpului
- EAu rol în circulaţia sangvină şi limfatică
16Retinaculele şi tecile sinoviale ale tendoanelor:
- ARetinaculele sunt îngroşări fibroase ale fasciilor sub formă de panglică.
- BRetinaculele menţin tendoanele aproape de oase.
- CTecile sinoviale favorizează alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteofibroase.
- DTeaca sinovială prezintă un tub cilindric format din două foiţe.
- ETeci sinoviale au tendoanele tuturor muşchilor.
17Bursele sinoviale:
- ASe formează la nivelul tendoanelor şi muşchilor în locurile unde
aceştea sunt expuşi presiunii. - BSunt subcutanate, subfasciale, subtendinoase şi submusculare.
- CÎn unele cazuri comunică cu cavitatea articulară.
- DLa copii şi bătrâni lipsesc
- EÎntotdeauna comunică cu cavitatea articulaţiei apropiate
- ASe formează la nivelul tendoanelor şi muşchilor în locurile unde
18Muşchii toracelui:
- ASe disting muşchi derivaţi din primordiul membrului superior şi muşchi autohtoni.
- BDiafragma derivă din porţiunile ventrale ale miotomilor cervicali.
- CMuşchii proprii ai toracelui şi ai membrelor superioare cu inserţie pe torace sunt
respiratori. - DMuşchii autohtoni realizează numai mişcarea de inspiraţie.
- EContribuie la menţinerea poziţiei verticale a corpului.
19Indicați mușchii care se inseră pe marginea medială a scapulei
- AMusculus levator scapulae.
- BMusculus seratus posterior superior.
- CMusculi rhomboidei minor et major.
- DMusculus serratus anterior.
- EMusculus lattissimus dorsi.
20Muşchiul pectoral mare:
- AConstă din 3 porţiuni: claviculară, sternală şi costală.
- BPorţiunile lui converg spre un tendon comun.
- CSe inseră pe creasta tuberculului mare al humerusului.
- DMarginea lui superolaterală împreună cu deltoidul delimitează fosa Mohrenheim.
- EAvând punct fix pe torace, adduce şi roteşte braţul în afară.
21Muşchiul pectoral mic:
- APorneşte de la cartilajele coastelor II-V
- BSe inseră pe apofiza coracoidă a scapulei
- CMarginea lui superomedială se continuă cu m.subclavicular
- DCând punctul fix este pe torace, trage umărul în sus şi înainte
- EÎntre tendonul lui şi apofiza coracoidă se află o bursă sinovială
22Locul de inserție a musculus biceps brachii:
- ATuberositas ulnae
- BTuberositas radii
- CCollum radii
- DOlecranon
- EFascia antebrachii
23Muşchiul dinţat anterior :
- AEste tetragonal.
- BSe întinde de la primele 10 coaste până la marginea medială a scapulei.
- CFaţa superficială a porţiunii inferioare formează peretele medial al axilei.
- DÎn funcţie de punctul fix trage scapula lateral şi înainte sau participă la respiraţie.
- EEste un muşchi inspirator.
24Muşchii proprii ai toracelui:
- AMajoritatea participă în actul de expiraţie.
- BMuşchii intercostali externi ocupă spaţiile intercostale de la tuberculul coastelor până la stern.
- CMuşchii intercostali interni se află în spaţiile intercostale de la stern şi până la unghiurile coastelor.
- DMuşchii subcostali pornesc din apropierea unghiurilor costale şi se inseră pe faţa internă a coastelor supraiacente.
- EMuşchiul transversal al toracelui se află pe faţa internă a peretelui posterior al cutiei
toracice
25Diafragmul este constituit din porţiunile:
- AAbdominală
- BCostală
- CToracică
- DSternală
- ELombară
26Funcţiile diafragmului:
- ADe respiraţie.
- BContribuie la circulaţia sangvină şi limfatică.
- CParticipă la actul de deglutiţie.
- DContribuie la motorica căilor biliare.
- EContribuie la fonație.
27Muşchi autohtoni ai toracelui sunt:
- AM. dinţat posterior inferior
- BMm. intercostali interni și externi
- CM. supraspinos
- DM. subcostali
- EM. transvers al toracelui
28Centrul tendinos al diafragmului prezintă :
- AHiatul aortic
- BSpaţiul sternocostal
- COrificiul venei cave inferioare
- DHiatul esofagian
- ETrigonul lombocostal
29Locul de inserție a musculus infraspinatus
- ATuberculum majus humeri.
- BTuberculum minus humeri.
- CTuberositas deltoidea humeri.
- DCollum chirurgicum humeri.
- ETuberositas radii.
30Indicați locul de inserție a musculus pectoralis major.
- AAcromion.
- BProcessus coracoideus scapulae.
- CCrista tuberculi majoris humeri.
- DCrista tuberculi minoris humeri.
- ESpina scapulae.
31Indicați care mușchi participă la coborârea scapulei
- AМusculus infraspinatus.
- BМusculus subscapularis.
- CМusculus serratus posterior inferior.
- DМusculus serratus anterior.
- EМusculus teres major.
32Determină configurația umărului:
- AM. deltoid
- BM. subscapular
- CM. supaspinos
- DM. rotund mare
- EM. rotund mic
33 Indicați care mușchi participă la extensia brațului
- AМusculus suprascapularis.
- BМusculus teres major
- CМusculus deltoideus.
- DМusculus pectoralis minor.
- EМusculus subscapularis.
34Acţiunea muşchiului brahial:
- AExtinde braţul
- BFlexează mâna
- CExtinde antebraţul
- DFlexează antebraţul
- EPronează braţul
35Locul de inserție a musculus triceps brachii:
- ATuberositas ulnae.
- BTuberositas radii.
- CCollum radii.
- DOlecranon.
- ECorpus radii.
36Care mușchi participă la flexia antebrațului
- AМusculus anconeus.
- BМusculus supinator.
- CМusculus flexor digitorum profundus.
- DМusculus brachialis.
- EМusculus subscapularis.
37Abduce braţul:
- AM. subscapular
- BM. supraspinos
- CM. rotund mare
- DM. rotund mic
- EM. infraspinos
38Indicați locul de inserție a musculus serratus anterior.
- AMargo medialis scapulae.
- BAngulus superior scapulae
- CCostae II -VIII.
- DProcessus spinosi vertebrae thoracicae.
- EAngulus inferior scapulae.
39Grupul muşchilor centurii scapulare include:
- AM. levator al scapulei
- BM. supraspinos
- CM. deltoid
- DM. pectoral mic
- EM. infraspinos
40Originea m. deltoid:
- ATreimea laterală a claviculei
- BColul chirurgical al humerusului
- CAcromionul
- DSpina scapulei
- EUnghiul superior al scapulei
41Muşchiul subscapular:
- AOcupă fosa subscapulară.
- BTrece posterior de capsula articulaţiei scapulohumerale.
- CTendonul lui este separat de capsula articulaţiei umărului printr-o bursă.
- DEste antagonistul m.supraspinos.
- ETendonul lui aderă totalmente la capsula articulaţiei umărului.
42Funcţiile muşchilor anteriori ai braţului se rezumă la :
- AExtensia în articulaţia umărului
- BFlexia în articulaţia cotului
- CAbducţia în articulaţia umărului
- DFlexia anterioară a braţului
- ERotirea braţului
43Muşchii grupului posterior al braţului efectuează:
- AAdducţia braţului
- BExtensia în articulaţia umărului
- CAnteflexia braţului
- DExtensia în articulaţia cotului
- EFlexia în articulaţia cotului
44Locuri slabe ale diafragmului:
- ATriunghiul lombocostal
- BSpaţiul dintre fasciculele sternale ale diafragmului
- CTriunghiul sternocostal
- DTriunghiul Petit
- EFascia transversală dintre lig. Henle şi lig. interfoveolar
45Fasciile toracelui:
- AFascia pectorală superficială este bine dezvoltată şi trimite septuri în interiorul glandei
mamare. - BFoiţele fasciei pectorale cuprind m.pectoral mare.
- CPorţiunea superioară mai groasă a foiţei profunde a fasciei pectorale constituie fascia
clavipectorală. - DFascia pectorală nu formează ligamente suspensoare ale glandei mamare.
- ECoastele şi muşchii intercostali sunt tapetaţi din exterior cu fascia toracică proprie, din
interior – cu fascia endotoracică.
- AFascia pectorală superficială este bine dezvoltată şi trimite septuri în interiorul glandei
46Roteşte braţul înăuntru:
- AM. deltoid
- BM. subscapular
- CM. supaspinos
- DM. rotund mare
- EM. rotund mic
47Roteşte braţul în afară:
- AM. deltoid
- BM. subscapular
- CM. infraspinos
- DM. rotund mare
- EM. rotund mic
48Aderă la capsula articulară a cotului:
- AM. coracobrahial
- BM. subscapular
- CM. brahial
- DM. biceps brahial
- EM. anconeu
49Aderă la capsula articulară a umărului:
- AM. deltoid
- BM. subscapular
- CM. brahial
- DM. biceps brahial
- EM. supraspinos
50Nu aderă la capsulele articulare:
- AM. deltoid
- BM. coracobrahial
- CM. subscapular
- DM. supraspinos
- EM. triceps brahial
51Indicați care mușchi participă la abducerea brațului
- AМusculus triceps brachii.
- BМusculus deltoideus
- CМusculus infraspinatus.
- DМusculus latissimus dorsi.
- EМusculus supraspinatus.
52 Indicați care mușchi participă la adducerea brațului
- AМusculus deltoideus.
- BМusculus supraspinatus.
- CМusculus infraspinatus.
- DМusculus coracobrachialis.
- EМusculus pectoralis major
53Indicați care mușchi participă la flexia brațului
- AМusculus pectoralis major.
- BМusculus infraspinatus.
- CМusculus subscapularis.
- DМusculus teres major.
- EМusculus biceps brachii
54Indicați locul de inserție a musculus extensor carpi ulnaris.
- AOs pisiforme.
- BOs hamatum
- COs metacarpale V.
- DOs triquetrum.
- EEpicondylus medialis humeri.
55Indicați care mușchi participă la adducerea mâinii
- AМusculi flexor et extensor carpi ulnaris.
- BМusculi flexor et extensor carpi radialis.
- CМusculus pronator teres.
- DМusculus palmaris longus.
- EМusculi lumbricales
56Indicați care mușchi participă la adducerea degetelor mâinii spre degetul mijlociu
- AМusculi lumbricales.
- BМusculi flexores digitorum profundus et superficialis.
- CМusculi interossei palmares.
- DМusculi interossei dorsales.
- EМusculus extensor digitorum
57 Indicați care mușchi participă la abducerea degetelor mâinii de la degetul mijlociu
- AМusculi lumbricales.
- BМusculi flexores digitorum profundus et superficialis.
- CМusculi interossei palmares.
- DМusculi interossei dorsales.
58Originea musculus flexor carpi radialis:
- AEpicondylus lateralis humeri
- BEpicondylus medialis humeri
- COlecranon
- DTuberositas radii
- EFascia antebraţului
59Originea musculus extensor digitorum:
- AEpicondylus lateralis humeri
- BEpicondylus medialis humeri
- COlecranon
- DTuberositas radii
- EFascia antebrachii
60Sub retinaculul extensorilor in regiunea carpiană se află:
- ACanale pentru nervi
- BSpaţii pentru artere
- CTeci sinoviale pentru tendoanele muşchilor extensori ai mâinii
- DBurse sinoviale
- ETeci fibroase pentru vase limfatice şi vene
61Fasciile membrului superior:
- AÎn regiunea umărului se disting fasciile: suprascapulară şi subscapulară
- BFascia infraspinoasă se împarte în 2 foiţe care învelesc deltoidul
- CDe la fascia brahială pornesc 2 septe intermusculare: anterior şi posterior
- DPorţiunea distală a fasciei antebraţului formează 2 retinacule
- EÎn regiunea antebraţului există două loje musculare: anterioară şi laterală
62Peretele medial al cavitas axillaris este format de
- AМusculus teres major.
- BМusculus triceps brachii.
- CМusculus pectoralis minor.
- DМusculus serratus anterior.
- EМusculi teretis minor et major.
63Limita laterală a foramen quadrilaterum e dată de:
- ACollum chirurgicum humeri.
- BCaput longum musculi bicipitis brachii.
- CCaput longum musculi tricipitis brachii.
- DМusculus coracobrachialis.
- EМusculi teres minor et major.
64 Limita medială a foramen quadrilaterum:
- ACollum chirurgicum humeri.
- BCaput longum musculi bicipitis brachii.
- CCaput longum musculi tricipitis brachii.
- DМusculus coracobrachialis.
- EМusculus brachialis.
65Limita inferioară a foramen trilaterum:
- AМusculus biceps brachii.
- BМusculus teres minor.
- CМusculus teres major.
- DМusculus subscapularis.
- EМusculi teretis minor et major.
66Peretele posterior al cavitaţii axilare este constituit din:
- AM. trapez
- BM. marele dorsal
- CM. infraspinos
- DM. subscapular
- EM. rotund mare
67Peretele anterior al cavitaţii axilare este constituit din :
- AM. deltoid
- BM. pectoral mare
- CM. pectoral anterior
- DM. pectoral mic
- EM. biceps brahial
68Indicați mușchii, care formează peretele anterior al cavitas axillaris.
- AМusculus deltoideus.
- BМusculus pectoralis minor.
- CМusculus biceps brachii.
- DМusculi teretis minor et major.
- EМusculus pectoralis major
69Numiți structurile anatomice, care constituie pereții canalis nervi radialis
- AHumerus.
- BMusculus biceps brachii.
- CMusculus triceps brachii.
- DMusculus brachialis.
- EМusculus coracobrachialis.
70Peretele lateral al cavitaţii axilare este constituit din:
- AM. triceps brahial
- BM. pectoral mic
- CM. biceps brahial (capul scurt)
- DM. dinţat anterior
- EM. coracobrahial
71Orificiul trilater (privit din față) este delimitat de :
- ATendonul capului lung al muşchiului biceps brahial
- BTendonul capului lung al muşchiului triceps brahial
- CM. rotund mare
- DM. infraspinos
- EM. subscapular
72Orificiul patrulater (văzut din față) este delimitat de :
- ATendonul capului lung al m. biceps brahial
- BHumerus
- CM. infraspinos
- DM. subscapular
- EM. rotund mare
73Pe peretele anterior al cavitaţii axilare se disting:
- ATrigonul omoclavicular
- BTrigonul clavipectoral
- CTrigonul deltoideopectoral
- DTrigonul suprapectoral
- ETrigonul subpectoral
74Indicați formațiunile, care delimitează fossa cubitalis:
- AHumerus.
- BMusculus brachialis.
- CMusculus pronator teres.
- DMusculus brachioradialis.
- EMusculus biceps brachii.
75Numiți șanțurile antebrațului:
- AMedian
- BRadioulnar
- CCubital
- DRadial
- EUlnar
76Fosa cubitală este delimitată de:
- AM. coracobrahial
- BM. brahial
- CM. brahioradial
- DM. supinator
- EM. pronator patrat
77Şanţul cubital anterior lateral este delimitat de:
- AM. biceps brahial
- BM. brahial
- CM. triceps brahial
- DM. brahioradial
- EM. pronator rotund
78Şanţul cubital anterior medial este delimitat de :
- AM. coracobrahial
- BM. brahial
- CM. supinator
- DM. brahioradial
- EM. pronator rotund
79 Şanţul radial este delimitat de:
- AM. flexor superficial al degetelor
- BM. flexor ulnar al carpului
- CM. flexor radial al carpului
- DM. palmar lung
- EM. brahioradial
80Şanţul median este delimitat de :
- AM. flexor profund al degetelor
- BM. palmar lung
- CM. flexor radial al carpului
- DM. flexor ulnar al carpului
- EM. flexor superficial al degetelor
81Şanţul ulnar este delimitat de:
- AM. flexor lung al policelui
- BM. flexor profund al policelui
- CM. flexor ulnar al carpului
- DM. pronator patrat
- EM. flexor superficial al degetelor
82Muşchii mâinii, eminenţa tenară:
- ASe disting muşchii palmari, dorsali şi interosoşi.
- BSunt situaţi în trei planuri.
- CCel mai profund muşchi din grup este m.opozant al policelului
- DToţi, cu excepţia adductorului policelului, au originea pe rândul proximal al oaselor carpiene.
- EM.opozant al policelului se inseră pe primul os metacarpian.
83Muşchii eminenţei hipotenare:
- ASunt în număr de patru.
- BM.palmar scurt este inconstant.
- CCel mai superficial este opozantul degetului mic.
- DCu excepţia palmarului scurt, îşi iau originea de pe retinaculul flexorilor, osul pisiform şi osul cu cârlig.
- EToţi muşchii hipotenarului se inseră pe falanga proximală a degetului mic.
84Fasciile şi aponevrozele mâinii:
- AFascia dorsală este cu mult mai subţire decât cea palmară.
- BSpaţiul dintre eminenţele tenară şi hipotenară este ocupat de aponevroza palmară.
- CAponevroza palmară este formată din fibre longitudinale şi transversale.
- DLa baza oaselor metacarpiene fibrele transversale ale aponevrozei palmare formează lig.metacarpian superficial.
- EDe la porţiunile medială şi laterală ale fasciei palmare pornesc fascicule care se inseră pe fascia muşchilor interosoşi.
85Retinaculele membrului superior:
- ARetinaculul flexorilor se extinde de la pisiform şi osul cu cârlig până la scafoid şi trapezoid.
- BRetinaculul flexorilor transformă şanţul carpal în canalul carpal.
- CPrin canalul carpal trec 2 teci sinoviale.
- DFasciculele retinaculului flexorilor se dedublează lateral şi medial formând canalele radial şi ulnar ale carpului.
- ESpaţiul sub retinaculul extensorilor este divizat în 4 canale.
86Canalul carpal conţine teci sinoviale pentru:
- ATendonul m. flexor ulnar al carpului
- BTendoanele flexorilor superficial şi profund ai degetelor
- CTendonul m. flexor radial al carpului
- DTendonul m. flexor lung al policelui
- ETendonul abductorului lung al policelui
87 Topografia braţului:
- ACanalul nervului radial se află între humerus şi bicepsul brahial.
- BOrificiul de intrare al canalului radial se localizează din partea medială a braţului între treimile superioară şi medie.
- CLimitele orificiului de intrare în canalul radial sunt formate de humerus, capul medial şi cel lateral ai tricepsului brahial.
- DPrin canalul nervului radial trec nervul radial, artera şi vena omonime.
- EŞanţurile bicipitale separă regiunea anterioară a braţului de cea posterioară.
88Indicați care mușchi participă la supinarea antebrațului
- AМusculus pronator teres.
- BМusculus triceps brachii.
- CМusculus biceps brachii.
- DМusculus brachialis.
- EМusculus supinator.
89Muşchiul oblic intern al abdomenului:
- APrin situaţie, dimensiuni şi direcţia fasciculelor nu diferă de cel extern.
- BÎşi ia originea de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta ilionului, spina iliacă anterosuperioară şi porţiunea laterală a ligamentului inghinal.
- CFasciculele posterosuperioare trec de jos în sus şi se inseră pe cartilajele coastelor inferioare.
- DAponeuroza lui se împarte în două foiţe ce cuprind m.drept abdominal pe toată întinderea lui.
- EFasciculele inferioare împreună cu cele deviate de la m. oblic extern formează m. cremaster.
90Fosele inghinale:
- ASunt 8 depresiuni determinate de prezenţa unor pliuri peritoneale.
- BPlica ombilicală mediană se întinde de la ombilic la fundul vezicii urinare.
- CFosa supravezicală corespunde inelului inghinal profund.
- DFosa inghinală laterală este delimitată de plicele ombilicale mediale şi laterale.
- EFosa inghinală medială сorespunde inelului inghinal superficial.
91Peretele anterior al canalului inghinal se formează din:
- AМusculus transversus abdominis.
- BМusculus obliquus externus abdominis (aponeuroza).
- CМusculus obliquus internus abdominis
- DFascia transversalis.
- ELig. inguinale
92Peretele posterior al canalului inghinal e dat de:
- AМusculus transversus abdominis.
- BFascia transversalis.
- CМusculus obliquus externus abdominis.
- DМusculus obliquus internus abdominis.
- ELig. inguinale.
93Muşchii abdomenului:
- APeretele anterolateral este format din muşchi autohtoni.
- BFiecare muşchi lat are porţiune musculară şi aponeuroză.
- CParticipă la inspiraţie.
- DContribuie la fixarea organelor interne
- EAu acţiune asupra coloanei vertebrale.
94Muşchiul oblic extern al abdomenului:
- APorneşte de pe faţa externă a ultimelor 7-8 coaste.
- BFasciculele lui posterioare au poziţie aproape verticală şi se inseră pe buza internă a crestei
iliace. - CDinţii lui se intercalează cu dinţii m. dinţat anterior şi ai m. dorsal mare
- DLigamentul inghinal se racordează între spina iliacă inferioară şi tuberculul pubian.
- ELa nivelul inserţiei pe osul pubian aponeuroza lui formează doi pedunculi: superior şi
inferior.
95Muşchiul transvers al abdomenului:
- AEste compus dintr-o parte musculară şi două aponeurotice: anterioară şi posterioară
- BPorneşte de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta ilionului şi porţiunea laterală a ligamentului inghinal.
- CLa marginea laterală a m. drept abdominal aponeuroza lui se împarte în două porțiuni –superioară și inferioară
- D2/3 superioare ale aponeurozei împreună cu foiţa posterioară a aponeurozei oblicului intern formează lama posterioară a tecii m.drept abdominal.
- ELinia convexă de trecere a fibrelor musculare în cele aponeurotice se numeşte linie arcuată.
96Muşchiul drept abdominal:
- AÎşi ia originea de pe creasta pubiană şi de pe simfiza pubiană.
- BSe inseră pe faţa internă a xifoidului şi feţele interne ale cartilajelor costale V-VII
- CCei doi drepţi abdominali sunt separaţi prin linia albă
- DEste cuprins în teaca m.drept abdominal.
- EFaţa lui posterioară aderă intim la teacă.
97Teaca muşchiului rect abdominal este formată din:
- AM. oblic abdominal intern
- BLinia albă
- CLamelele aponeurozei muşchiului oblic abdominal intern
- DAponeuroza m. oblic abdominal extern
- EAponeuroza muşchiului transvers abdominal
98Canalul inghinal:
- APeretele inferior reprezintă marginea inferioară a aponeurozei m.oblic intern
- BPeretele posterior, format de fascia transversă este întărit de lig. interfoveolar Hesselbach, lig. reflex, lig.Henle şi tendonul conjunct
- CTendonul conjunct se localizează în partea laterală a peretelui superior al canalului inghinal
- DInelul inghinal superficial este delimitat de stâlpii aponeurozei oblicului extern, fibrele intercrurale şi lig. reflex
- ECanalul inghinal la femeie este mai scurt şi mai larg
99Inelele inghinale:
- ALocalizarea inelului profund corespunde fosei inghinale mediale
- BLa femei sunt mai largi.
- CLa nivelul inelului profund are loc trecerea fasciei transversale în fascia spermatică internă.
- DLa bărbaţi la nivelul inelului superficial deseori se află fascicule musculare
- EPosterior inelul superficial este delimitat de fibrele ligamentului reflex, provenite din aponeuroza oblicului extern din partea opusă.
100Fasciile abdomenului:
- AFascia superficială este dezvoltată mai bine în porţiunile ei superioare.
- BFascia proprie formează 3 foiţe, cea mai dezvoltată din ele tapetează m.oblic intern
- CFoiţa superficială a fasciei proprii se prelungeşte în fascia m. cremaster.
- DFascia transversală este o porţiune a fasciei endoabdominale.
- EFascia transversală este fortificată în porţiunea inferioară a liniei albe de fibre longitudinale
101Locuri slabe ale peretelui abdominal anterior:
- ATetragonul Grynfelt
- BTriunghiul sternocostal
- CLinia semilunară
- DTriunghiul Volânski
- ELinia albă
102Numiți mușchii care participă la flexia coloanei vertebrale
- AМusculus longissimus.
- BМusculus latissimus dorsi.
- CМusculus obliquus abdominis externus.
- DМusculus pectoralis major.
- EМusculus obliquus abdominis internus.
103Indicați locul de inserție a musculus iliopsoas.
- ATrochanter major femoris.
- BTrochanter minor femoris
- CCollum femoris
- DLinea aspera femoris
- ESpina iliaca anterior superior
104Musculus gluteus minimus se inseră pe:
- ATrochanter major femoris
- BTrochanter minor femoris
- CCollum femoris
- DLinea aspera femoris
- EFosa trohanterica.
105Indicați care mușchi participă la extensia coapsei
- AМusculus gluteus minimus
- BМusculus gluteus maximus.
- CМusculus gluteus medius.
- DМusculus pectineus.
- EМusculus vastus intermedius.
106Indicați care mușchi participă la abducerea coapsei
- AМusculus pectineus
- BМusculus gracilis.
- CМusculus gluteus maximus
- DМusculus gluteus medius
- EМusculus vastus intermedius
107Indicați care mușchi participă la rotația internă a coapsei
- AМusculus gluteus maximus.
- BМusculus gluteus minimus.
- CМusculus iliopsoas
- DМusculus sartorius.
- EМusculus vastus intermedius
108Indicați care mușchi participă la rotația externă a coapsei
- AМusculus tensor fasciae latae.
- BМusculus biceps femoris.
- CМusculus sartorius.
- DМusculus pectineus.
- EМusculus vastus intermedius.
109Originea musculus sartorius:
- ATrochanter major femoris.
- BTrochanter minor femoris.
- CSpina iliaca anterior inferior
- DSpina iliaca anterior superior
- ESpina iliaca posterior superior.
110Funcția de bază a musculus vastus lateralis:
- AFlectează gamba
- BExtensia gambei
- CFlectează coapsa
- DRotește coapsa extern
- ESupinează coapsa
111Locul de inserție a musculus adductor longus:
- AEpicondylus lateralis femoris
- BEpicondylus medialis femoris.
- CLinea aspera femoris.
- DCondylus medialis tibiae
- ECondylus lateralis tibiae.
112Muşchii coapsei. Grup muscular medial
- ASemimembranos
- BBiceps femural
- CSemitendinos
- DGraţios
- ECroitor
113Flexia coapsei:
- AGluteu mare
- BPiriform
- CObturator intern
- DGluteu mediu
- EIliopsoas
114Adducţia coapsei:
- APectineu
- BPiriform
- CObturator intern
- DGluteu mediu
- EPatrat al femurului
115Rotaţia coapsei înăuntru:
- AGluteu mare
- BGluteu mediu
- CPatrat al femurului
- DObturator extern
- EIliopsoas
116Muşchii bazinului:
- ASunt flexori, extensori, rotatori, abductori şi adductori ai coapsei
- BFormează în jurul articulaţiei coxofemurale cea mai puternică aglomerare musculară
- CSunt biarticulari.
- DSe clasifică în mediali şi laterali.
- ESe inseră pe epifiza proximală a femurului
117Fasciile mușchilor bazinului:
- AM. psoas mare este acoperit de fascia iliacă
- BFascia iliacă reprezintă continuarea fasciei endabdominale
- CPorţiunea laterală a fasciei late se îndepărtează de lig.inghinal formând arcul iliopectineu.
- DFascia gluteală separă mm.glutei de alţi muşchi externi ai bazinului.
- EDistal fascia gluteală continuă cu fascia lată a coapsei.
118Canalul obturator este delimitat de:
- AM. obturator extern
- BM. pectineu
- COrificiul obturator
- DŞantul obturator
- EM. obturator intern
119Muşchii anteriori ai coapsei:
- AMuşchii anteriori ai coapsei:
- BFlectează coapsa şi gamba
- CMușchiul croitor este cel mai lung din corpul omului
- DFormează un tendon comun.
- EM.cvadriceps se inseră pe rotulă şi tuberozitatea tibiei
120Muşchii posteriori ai coapsei:
- ASunt extensori ai coapsei.
- BFlectează gamba.
- CAu origine pe osul iliac.
- DM.biceps al femurului şi m.semitendinos sunt rotatori (sinergişti) ai gambei.
- EToţi participă la formarea pes anserinus profundus.
Información
- Descripción
- Test sobre Miologie 1-120, creado por Nicoleta Ivaschiv el 14/01/2021.
- Autor
- Nicoleta Ivaschiv
- Idioma
- English
- Visitas
- 850
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test