Test
morfologie compl.simplu 1-100
Preguntas del test (100)
11. CS. Conform sistemului Federației Dentare Internaționale de notare a dinţilor 46 corespunde:
- AA . primului premolar superior din dreapta
- BB . primului molar inferior din dreapta
- CC .primului premolar superior din stânga
- DD. primului premolar inferior din stânga
- EE. primului molar superior din stânga
22. CS. Conform sistemului Federației Dentare Internaționale de notare a dinţilor 34 corespunde:
- AA. caninului superior din dreapta
- BB .primului premolar superior din dreapta
- CC. primului premolar inferior din stânga
- DD. caninului inferior din stânga
- EE. caninului inferior din dreapta
33. CS. Pentru Relatie Centrica este caracteristic:
- AA.poziţia cea mai înaltă, posterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
- BB.poziţia cea mai înaltă, anterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
- CC. poziţia medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
- DD.poziţia posterioară, forţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
- EE. poziţia cea mai inferioară şi medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
44. CS. Pentru poziţia de Ocluzie Centrică este caracteristic:
- AA. condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica posterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm
- BB.condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica inferior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm
- CC.condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica anterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm instalându-se la baza pantelor tuberculilor articulari
- DD.condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica în poziţia medie a foselor articulare cu 0,1–1,5mm
- EE.condilii articulari ai mandibulei se rotesc în fosele articulare făcând o mişcare de 0,1 – 1,5 mm
55. CS. Spaţiul de inocluzie fiziologică în mediu este egal cu:
- AA. 0,5 – 1,0 mm
- BB.1,0 – 1,5 mm
- CC.2,0 – 3,0 mm
- DD.3,5 – 4,0 mm
- EE.4,5 – 5,0 mm
66. CS. Elementele componente ale sistemului stomatognat (aparatului dento-maxilar) sînt:
- AA.nasul
- BB.urechele
- CC.muşchii orofaciali şi mobilizatori a mandibulei
- DD.craniul
- EE.ochii
7
7. CS. Perioada de modelare a sistemului stomatognat (ADM) corespunde:- AA.perioadei intrauterine
- BB.perioadei postnatale pînă la 3 ani
- CC.3-6 ani
- DD.de la 16 ani pînă la sfîrşitul vieţii
- EE.6-16 ani
88. CS. Factorii ce influenţează evoluţia sistemului stomatognat ( ADM):
- AA.climaterici
- BB.neuroendocrini
- CC.geografici
- DD.purtarea
- EE.fizionomici
99. CS. Grosimea plăcilor corticale la mandibulă este în dependenţă de:
- AA.intensitatea respiraţiei
- BB.gradul de forţă pe care îl suportă mandibula în timpul funcţiei
- CC.stereotipul actului de masticaţie
- DD.funcţia glandelor salivare
- EE.funcţia analizatorică
1010. CS. Forţa absolută a muschilor ridicători ai mandibulei este:
- AA.290-300 kg
- BB.390-400 kg
- CC.490-500kg
- DD.590-600 kg
- EE.690-700 kg
1111. CS. Liniile de rezistenţă verticale (contraforsele) la maxilă sunt:
- AA.subnazale
- BB.nazo-frontale
- CC.palatinale
- DD.postero-anterioare
- EE.suborbitale
12
12. CS. Muşchii masticatori cu inserţie pe mandibulă sunt:- AA.transversali ai nasului
- BB.ridicători a buzei superioare
- CC.ridicători a aripelor nasale
- DD.orbiculari ai gurii
- EE.maseterici
1313. CS. Muşchii mimici (oro-faciali) sunt:
- AA.a limbii
- BB.pteriogoidieni externi
- CC.orbiculari ai gurii
- DD.temporali
- EE.pterigoidieni interni
1414. CS. Definiţie “presiune masticatorie” este:
- AA.forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe un sector al arcadelor dentare în timpul funcţiei
- BB.forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe întreaga arcadă dentară la maxilă
- CC.forţa muşcilor ridicători, care se realizează pe întreaga arcadă dentară la mandibulă
- DD.forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe ambele arcade dentare în întregime
- EE.aşa forţă nu exzistă
1515. CS. Ungiul traectoriei articulare sagitale în mediu este:
- AA.250
- BB.330
- CC.400
- DD.600
- EE.500
1616. CS. Articulaţia temporo-mandibulară (ATM) este o articulaţie:
- AA.congruientă
- BB.incongruientă
- CC.convexă
- DD.concavă
- EE.convex-concavă
1717. CS.Spaţiul periodontal ca normă în regiunea apexului în mediu este egal cu:
- AA.2,5mm
- BB.0,25mm
- CC.0,17mm
- DD.0,09mm
- EE.0,35mm
18
18. CS. Indicii medii a rezistenţei parodontului după Haber pentru incisivii centrali la bărbaţi sînt egale:- AA.15 kg
- BB.20 kg
- CC.25 kg
- DD.30 kg
- EE.35 kg
1919. CS. Dinţii frontali au comun:
- AA.prezenţa 5 suprafeţe verticale
- BB.suprafeţele orale şînt convexe
- CC.suprafeţele verticale sunt concave
- DD.prezenţa ecuatorului în treimea cervicală
- EE.prezenţa a două şanţuri pe suprafeţele vestibulare
2020. CS. Dinţii se diferenţiază după:
- AA.semnul fosetelor
- BB.numărul dinţilor
- CC.semnul coletului
- DD.culoarea cerii
- EE.forma coroanei şi cuspizi
2121. CS. Suprafaţa vestibulară a incisivilor maxilari este:
- AA.dreptungiulară
- BB.romboiodală
- CC.alungită
- DD.conică
- EE.trunchi de con invers
2222. CS. Suprafeţele proximale ale dinţilor laterali sînt:
- AA.trunchi de con invers
- BB.conice
- CC.trapezoidale
- DD.trunchi de con cu baza spre ocluzal
- EE.dreptungiulare cu laturile convexe
2323. CS. Pe suprafaţa orală a dinţilor frontali este prezent:
- AA.nui nimic
- BB.cingulum
- CC.tuberculul Black
- DD.tuberculul Carabelli
- EE.tuberculul Zuckerkordl
2424. CS. Cuspizii de sprijin a premolarilor şi molarilor formează suprafeţe de sprijin din:
- AA.cuspizii linguali ai premolarilor şi molarilor inferiori
- BB.cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor inferiori
- CC.cuspizii palatinali ai premolarilor şi molarilor superiori
- DD.cuspizii palatinali numai a premolarilor superiori
- EC.cuspizii palatinali numai a molarilor superiori
25
25. CS. Formele fiziologice ale arcadelor dentare:- AA.forma de “V”
- BB.forma de omega
- CC.semicerc
- DD.forma de “M”
- EE.parabolă, elipsă
2626. CS. Curba de ocluzie sagitală Spee este:
- AA.linia convenţională care va trece în zona dinţilor laterali a mandibulei tangenţial vîrfurilir cuspizilor vestibulari
- BB.dreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar mandibular
- CC.totalitatea dinţilor în arcadele dentare
- DD.linia care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali ale dinţilor laterali maxilari
- EE.linia care uneşte numai cuspizii orali a dinţilor laterali maxilari
27
27. CS. Curba de ocluzie transversală Monson-Willson este:- AA.linia de contact a arcadelor dentare antagoniste
- BB.dreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar maxilar
- CC.curba imaginară care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali de pe o hemiarcada cu cei omogeni de pe hemiarcada dentară opusă
- DD.linia care uneşte cuspizii orali a dinţilor laterali de pe o hemiarcadă
- EE.segmentul de cerc a cărui centru se află intraorbital
2828. CS. La semnele ocluziei centrice în ocluzia ortognată se referă:
- AA.fiecare dinte are numai un singur dinte antagonist
- BB.contact cu un antagonist au numai dinţii 4.1şi 3.1
- CC.cuspizii vestibulari al primului molar mandibular acoperă antagonistul
- DD.cheia ocluziei Angle nu este dereglată
- EE.lipsa contactului între dinţii frontali
2929. CS. Spaţiul minim de inocluzie e prezent la:
- AA.pronunţarea fonemei “S”
- BB.pronunţarea fonemei “F”
- CC.pronunţarea vocalei “A”
- DD.pronunţarea cuvîntului “treizeci şi trei”
- EE.prezenţa contactelor numai între marginile incisivale a dinţilor frontali
30
30. CS. Bonwill consideră că profunzimea curbei de ocluzie sagitale Spee depinde de:- AA.contracţia simetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
- BB.contracţia asimetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
- CC.de gradul de supraacoperire a dinţilor frontali inferiori de cei superiori
- DD.stereotipul actului de masticaţie
- EE.caracterul produselor alimentare
31
31. CS. Bonwill consideră că contactele dento-dentare dintre arcadele dentare în trei puncte la mişcarea de propulsie a mandibulei se instalează datorită:- AA.actului de deglutiţie
- BB.curburii de ocluzie sagitală Spee
- CC.planului de ocluzie
- DD.ariilor ocluzale
- EE.curburii de ocluzie transversale Monson-Willson
3232. CS. Fenomenul Cristhensen sagital se caracteriziază cu:
- AA.apariţia unui spaţiu de inocluzie completă în zonele laterale ale arcadelor dentare la mişcarea de propulsie a mandibulei
- BB.contacte multiple dintre arcadele dentare în ocluzia centrică
- CC.contacte maximale dintre arcadele dentare în ocluzia centrică
- DD.contracţia maximală a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
- EE.cu contracţia medie a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
3333. CS. Din tipurile de ocluzie fiziologică fac parte:
- AA.dreaptă sau cap-la-cap
- BB.deschisă
- CC.încrucişată
- DD.închisă
- EE.adîncă
34
34. CS. Fenomenul Cristhensen lateral se caracterizează prin:- AA.apariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea de balans la mişcarea de lateralitate a mandibulei
- BB.apariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea activă (lucrătoare) la mişcarea de lateralitate a mandibulei
- CC.absenţa spaţiului dintre arcadele dentare la mişcarea de propulsie a mandibulei
- DD.contacte dento-dentare maximale dintre arcadele dentare
- EE.contracţie simertică, bilaterală maximă a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
3535. CS. Segmentul frontal al planului de ocluzie este paralel:
- AA.liniei trago-nazale
- BB.planului Camper
- CC.liniei bipupilare
- DD.liniei mediane a feţei
- EE.liniei interincisivale
3636. CS. Planul orizontal Camper trece:
- AA.de la marginea inferioară a aripii nazale pînă la centrul tragusului
- BB.de la spina nazală posterioară pînă la marginea superioară a conductelor auditive externe
- CC.de la spina nazală posterioară pînă la marginea inferioară a conductelor auditize externe
- DD.pe marginea incisivală a dinţilor frontali inferiori
- EE.pe marginea incisivală a dinţilor frontali superiori
37
37. CS. Semnele caracteristice ale ocluziei ortognate pentru toţi dinţii sînt:- AA.fiecarea dinte este în contact cu doi dinţi antagonişti cu excepţia incisivilor centrali inferiori şi a molarilor de minte de pe maxilă
- BB.fiecarea dinte este în contact numai cu dintele antagonist
- CC.fiecarea dinte este în contact numai la actul de deglutiţie
- DD.fiecare dinte este în contact numai la actul de fonaţie
- EE.dinţii între arcadele dentare nu contactează
3838. CS. Planul de ocluzie în zona frontală trece:
- AA- pe marginea incisivală a incisivilor centrali inferiori
- BB- pe marginea incisivală a incisivilor centrali superiori
- CC- pe marginea incisivală a incisivilor laterali superiori
- DD- în zona ecuatorului anatomic a dinţilor frontali superiori
- EE- în zona cervicală a incisivilor superiori
3939. CS. Aria de ocluzie este o suprafaţă:
- AA- formată din succesiunea suprafeţelor ocluzale ale fiecărui dinte în parte
- BB- imaginară
- CC- anterioară
- DD- posterioară
- EE- nereală
40 CS. Datorită curburii sagitale de ocluzie Spee la închiderea arcadelor dentare în ocluzie centrică se v-a observa că:
- AA- dinţii laterali superiori nu întretae planul de ocluzie
- BB- dinţii laterali superiori întretaie planul de ocluzie
- CC- dinţii laterali iferiori întretae planul de ocluzie
- DD- dinţii laterali iferiori cu feţele ocluzale ating planul de ocluzie
- EE- dinţii laterali nu au nici un raport cu planul de ocluzie
4141. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 13 corespunde:
- Acaninului superior din dreapta
- BB – caninului inferior din stanga
- CC – caninului superior din stanga
- DD –incisivului central superior din stanga
- EE –incisivului central inferior din dreapta
42
42. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 24 corespunde:- AA – primului premolar inferior din dreapta
- BB – premolarului doi inferior din stanga
- CC – primului premolar superior din stanga
- DD – molarului doi inferior din dreapta
- EE – primului molar superior din stanga
4343. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 32 corespunde:
- AA – caninului inferior din stanga
- BB – incisivului lateral superior din stanga
- CC – incisivului central superior din dreapta
- DD – incisivului lateral inferior din dreapta
- EE – incisivului lateral inferior din stanga
4444. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 48 corespunde:
- AA – primului molar superior din dreapta
- BB – molarului trei inferior din dreapta
- CC – primului premolar superior din stânga
- DD – primului premolar inferior din stânga
- EE – molarului trei inferior din stanga
4545. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 15 corespunde:
- AA –primului premolar superior din dreapta
- BB – primului molar inferior din dreapta
- CC –molarului doi superior din stânga
- DD – premolarului doi superior din dreapta
- EE – incisivului central din stanga
4646. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 26 corespunde:
- AA – primului molar superior din stanga
- BB – primului premolar superior din stanga
- CC – primului molar inferior din dreapta
- DD – molarului doi inferior din stanga
- EE – caninului superior din dreapta
4747. CS. Periodontiul este constituit din :
- AA –tesut conjunctiv adipos
- BB – tesut conjunctiv lax
- CC – tesut conjunctiv fibros
- DD –tesut conjunctiv elastic
- EE –tesut osos spongios
4848. CS. Arcada dentara prezinta cele doua zone topografice:
- AA-zona masticatorie si zona fizionomica
- BB-zona principala si zona secundara
- CC-zona superioara si zona inferioara
- DD-zona frontala si zona laterala
- EE-zona centrala si zona posterioara
4949. CS. Cementul:
- AA- este abundent vascularizat
- BB- conţine numeroase terminaţiuni nervoase
- CC- este localizat în zona coroanei dentare
- DD- este localizat în zona rădăcinii dentare
- EE- duritatea cementuliu este mai mare decăt cea a dentinei
5050. CS. Pulpa dentară:
- AA- derivă din ectoderm
- BB- reprezintă unitatea morfo-functionala a dintelui
- CC- este constituită dintr-un ţesut conjunctiv lax, nemineralizat
- DD-este constituită dintr-un ţesut conjunctiv dur, mineralizat
- EF- odată cu înaintarea în vârstă cresc dimensiunile pulpei dentare
51
51. CS. Smalţul conţine:- AA- substanţe neorganice - 3-4% substanţe organice - 96-97%
- BB- substanţe organice - 3-4 % substanţe neorganice - 96-97%
- CC- substanţe organice - 30% substanţe neorganice - 70%
- DD- substanţe organice -70% substanţe neorganice -30 %
- EF- substanţe organice -28 % substanţe neorganice -72%
5252. CS. Din punct de vedere practic deosebim urmatoarele variante de relatii ocluzale:
- AA-laterala din dreapta,laterala din stanga, centrica, oblica
- BB-anterioara, posteriora, superioara si inferioara
- CC-mediana, anterioara, posterioara, laterala din dreapta si laterala din stanga
- DD-centrica, superioara din dreapta, inferioara din stanga
- EE-centrica, anterioara, posterioara, laterala din dreapta si laterala din stanga
53
53. CS. Planul Frankfurt:- AA- este obtinut la trasarea unei linii care uneste punctele antropologice porion si orbital,de aceea mai e cunoscut si ca planul auriculoorbital.
- BB-trece sub planul Camper si este paralel cu el
- CC-imparte Sistemul Stomatognat in doua parti: inferioara si superioara.
- DD-este utilizat de catre proteticieni la determinarea ocluziei centrice la pacientii cu edentatii totale
- EE-acest plan imparte fata in trei parti proportionale:superioara,mijlocie si inferioara
5454. CS. Adamantina la colet este acoperită de cement în:
- AA. 65% cazuri
- BB. 25% cazuri
- CC. 35% cazuri
- DD. 10% cazuri
- EE. 5% cazuri
5555. CS. Adamantina şi cementul la coletul dentar se întâlnesc cap în cap în:
- AA. 30%
- BB. 35%
- CC. 12%
- DD. 25%
- EE. 50%
5656. CS. Între adamantină şi cement poate exista o breşâ în:
- AA. 10%
- BB. 25%
- CC. 65%
- DD. 55%
- EE. 100%
5757. CS. Care este formaţiunea structurală fundamentală a adamantinei:
- AA. Perikymatile
- BB. Diazoniile
- CC. Prismele de smalţ
- DD. Fisurile
- EE. Sectoarele aprismatice
5858. CS. Prismele de adamantină au striaţii transversale succesive care reflectă:
- AA. Dereglări de mineralizare
- BB. Dereglări structurale
- CC. Ritmul nictemeral de depuneri a sărurilor minerale
- DD. Proces de hipercalcinare
- EE. Proces de hipocalcinare
5959. CS. Care este unitatea structurală de bază a prismei smalţului:
- AA. Teaca prismei
- BB. Hidraţii de ioni asociaţi
- CC. Cristalele de natură apatoidă
- DD. Apa asociată
- EE. Apa liberă
6060. CS. În componenţa materiei anorganice a adamantinei calciul se conţine
- AA. 20%
- BB. 25%
- CC. 37%
- DD. 39,4%
- EE. 30%
6161. CS. În componenţa materiei anorganice a smalţului fosforul constitue:
- AA. 17%
- BB. 20%
- CC. 22,5%
- DD. 18%
- EE. 25,3%
6262. CS. Coraportul molar Ca/P în apatitele cristalelor smalţului constitue:
- AA. 1,20
- BB. 1,70
- CC. 1,67
- DD. 1,80
- EE. 1,50
6363. CS. Dezintegrarea cristalelor adamantinei are loc cînd coraportul Ca/P este:
- AA. 1,67
- BB. 1,65
- CC. 2,00
- DD. 1,33
- EE. 1,40
6464. CS. Coraportul Ca/P în adamantină rezistă la dezintegrare:
- AA. 1,67
- BB. 1,65
- CC. 2,0
- DD. 1,33
- EE. 1,40
6565. CS. Fiecare cristal de adamantină are lungimea medie de:
- AA. 160 nm
- BB. 120 nm
- CC. 200 nm
- DD. 700 nm
- EE. 900 nm
6666. CS. Fiecare cristal de adamantină are grosimea medie:
- AA. 26 nm
- BB. 35 nm
- CC. 40 nm
- DD. 20 nm
- EE. 10 nm
6767. CS. Fiecare cristal de adamantină are un strat de hidraţi de ioni asociaţi de mărimea:
- AA. 5A
- BB. 8A
- CC. 9A
- DD. 10A
- EE. 6A
6868. CS. Lăţimea medie a cristalului de adamantină este de:
- AA. 20-30 nm
- BB. 35-55 nm
- CC. 40-70 nm
- DD. 50-80 nm
- EE. 90-95 nm
6969. CS. Distanţa dintre cristalele adamantinei este de:
- AA. 15A
- BB. 17A
- CC. 25A
- DD. 19A
- EE. 20A
7070. CS. Pe lîngă apa asociată în smalţ există şi:
- AA. Limfă
- BB. Sînge
- CC. Apa liberă
- DD. Saliva
- EE. Lichid bucal
7171. CS. Volumul total al apei în smalţ constitue:
- AA. 5%
- BB. 2,5%
- CC. 3%
- DD. 4,5%
- EE. 3,8%
7272. CS. Cantitatea totală de proteine în adamantină este de:
- AA. 0,10%
- BB. 0,12%
- CC. 0.15%
- DD. 0,18%
- EE. 0,19%
7373. CS. Adamantina are următoarea compoziţie anorganică:
- AA. 36%
- BB. 50%
- CC. 95%
- DD. 99%
- EE. 100%
7474. CS. Peste câte ore după aplicarea aminoacizilor pe adamantină ei pătrund în dentină:
- AA. 5 ore
- BB. 3 ore
- CC. 4 ore
- DD. 3,5 ore
- EE. 2 ore
7575. CS. Peste câte ore după aplicarea vitaminelor pe adamantină ele pătrund în dentină:
- AA. 2 ore
- BB. 3 ore
- CC. 7 ore
- DD. 6 ore
- EE. 4 ore
7676. CS. Procesele de acumulare de substanţe anorganice în adamantină sunt deosebit de intense în:
- AA. Al treilea an de la erupţie
- BB. Al patrulea an de la erupţie
- CC. Primul an de la erupţie
- DD. Al zecilea an de la erupţie
- EE. Primele 6 luni de la erupţie
7777. CS. Duritatea smalţului după scară Mohs este:
- AA. 1-2 grade
- BB. 3-4
- CC. 5-6
- DD. 5-7
- EE. 5-8
78
78. CS. Duritatea smalţului la mm2 variază după Wickers atingînd circa:- AA. 150 kg/mm2
- BB. 100 kg/mm2
- CC. 200 kg/mm2
- DD. 250-800 unităţi
- EE. 50 kg/mm2
7979. CS. Segmentele luminoase ale benzilor Gunther-Schreger sunt denumite:
- AA. Smalţ noduros
- BB. Perikymatii
- CC. Diazonii
- DD. Parazonii
- EE. Linii de suprapunere
8080. CS. Sectoarele întunecate din cadrul benzilor Guther-Schreger poartă denumirea de:
- AA. Linii Schreger
- BB. Parazonii
- CC. Benzi transversale
- DD. Diazonii
- EE. Perikymatii
8181. CS. Liniile Retzius apar pe secţiune transversală prin dinte sub aspectul unor:
- AA. Smocuri de iarbă
- BB. Benzi continue paralele cu axul lung al dintelui
- CC. Formaţiuni fuziforme
- DD. Inele concentrice dispuse la intervale regulate
- EE. Inele concentrice dispuse la intervale neregulate
8282. CS. În ce zonă a coroanei dentare smalţul are grosime maximă:
- AA. Cusprizii premolarilor
- BB. Coletul molarilor
- CC. Cusprizii molarilor
- DD. Coletul incisivilor
- EE. Marginea incizală a incisivilor
8383. CS. Zona de predilecţie a fusurilor şmalţului este:
- AA. Zona coletului
- BB. Zona cuspizilor
- CC. Zona mijlocie a coroanei dentare
- DD. Treimea internă a smalţului
- EE. Treimea externă a smalţului
8484. CS. Care sunt fibrele specifice dentinei parapulpare:
- AA. Fibrele de reticulină
- BB. Fibrele elastice
- CC. Fibrele Ebner
- DD. Fibrele Şarpey
- EE. Fibrele Korff
8585. CS. Elementul structural caracteristic unui canalicul dentinar este:
- AA. Prezenţa fibrelor nervoase mielinice
- BB. Liniile de creştere Ebner
- CC. Calibrul uniform
- DD. Prezenţa fibrelor Şarpey
- EE. Îngustarea periferică a calibrului
8686. CS. Unde se depozitează dentină secundară la premolarii inferiori:
- AA. Treimea apicală a canalului radicular
- BB. Peretele oral al camerei pulpare
- CC. Podeaua camerei pulpare
- DD. Tavanul camerei pulpare
- EE. Peretele vestibular al camerei pulpare
87
87. CS. Unde întâlnim cel mai des dentina terţiară:- AA. În dentina radiculară a vârstnicilor
- BB. În dentina coronară a vârstnicilor
- CC. Sub fosetele ocluzale
- DD. Sub şanţurile ocluzale
- EE. Sub cariile cu evoluţie lentă
88CS. În compoziţia lichidului dentinar întră:
- AA. Acizi graşi esenţiali
- BB. Aminoacizi liberi
- CC. Glucoproteine
- DD. Fosfolipide
- EE. Proteoglicani
8989. CS. În compoziţia lichidului dentinar întră:
- AA. Apă
- BB. Glucoză
- CC. Acetilcolină
- DD. Fructoză
- EE. Dizaharide
9090. CS. Masa principală a dintelui o constitue:
- AA. Cementul
- BB. Smalţul
- CC. Dentina
- DD. Pulpa
- EE. Vasele sangvine
9191. CS. În decursul vieţii are loc:
- AA. Micşorarea grosimii stratului de dentină
- BB. Mărirea grosimii stratului de dentină
- CC. Grosimea dentinei rămâne neschimbată
- DD. Are loc resorbţia dentinei
- EE. Are loc regenerarea dentinei
9292. CS. Grosimea dentinei la nivelul marginelor incizale a dinţilor frontali superiori este:
- AA. 2 –2,5 mm
- BB. 6 mm
- CC. 3 – 5 mm
- DD. 7 – 8 mm
- EE. 6,7 – 6,8 mm
9393. CS. Grosimea dentinei cuspizilor este cuprinsă între:
- AA. 3 – 7 mm
- BB. 2 – 2,5 mm
- CC. 7,5 – 8 mm
- DD. 9 mm
- EE. 1,2 mm
9494. CS. Cementul acelular este situat:
- AA. În regiunea apexului
- BB. Pe toată suprafaţa rădăcinii
- CC. În regiunea bifurcaţiei
- DD. În orificiul apical
- EE. La limita cu smalţul
9595. CS. Care sunt cele mai numeroase celule pulpare:
- AA. Plasmocitele
- BB. Macrofagocitele
- CC. Fibroblaştii
- DD. Granulocitele
- EE. Polimorfonuclearele neutrofile
9696. CS. Pulpa tânără conţine un număr de fibrile:
- AA. Mare
- BB. Redus
- CC. Nu conţine
- DD. Pulpa coronară comportă mai multe fibrile
- EE. Pulpa radiculară comportă mai multe fibrile
9797. CS. Prelungirile periferice a odontoblastelor sunt situate în:
- AA. Predentină
- BB. Dentină
- CC. Canaliculele dentinare
- DD. Stratul central
- EE. Stratul subodontoblastic
9898. CS. Stratul subodontoblastic al pulpei conţine:
- AA. Odontoblaste
- BB. Pulpocite
- CC. Histiocite
- DD. Celule plasmatice
- EE. Monocite
9999. CS. Cele mai numeroase celule ale pulpei sunt:
- AA. Odontoblastele
- BB. Fibroblastele
- CC. Histiocitele
- DD. Celulele plasmatice
- EE. Monocitele
100100. CS. Histiocitele pulpare pot deveni active căpătînd caractere de:
- AA. Odontoblaste
- BB. Pulpocite
- CC. Macrofagocite veritabile
- DD. Fibroblaste
- EE. Celule plasmatice
Información
- Descripción
- Test sobre morfologie compl.simplu 1-100, creado por tatiana c el 10/06/2021.
- Autor
- tatiana c
- Idioma
- English
- Visitas
- 1.002
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test