Test
151-195
Crea una cuenta gratis para terminar este test
Guarda tu progreso y consulta tu resultado final.
¿Ya tienes cuenta? Inicia sesión
Preguntas del test (45)
1Dinții inferiori cu cel mai mare grad de înclinație în sens vestibulo-oral:
- AMolarii
- BCaninii
- CPremolarii
- DIncisivii laterali
- EIncisivii centrali
2La maxilă cea mai mică arcadă, dintre arcada dentară, alveolară și bazală este:
- ABazală
- BAlveolară
- CInferioară
- DSuperioară
- EDentară
3La mandibulă cea mai mică arcadă, dintre arcada dentară, alveolară și bazală este:
- AInferioară
- BSuperioară
- CAlveolară
- DBazală
- EDentară
4Spaţiul periodontal ca normă în regiunea apexului în mediu este egal cu:
- A2,5mm
- B0,25mm
- C0,17mm
- D0,09mm
- E0,35mm
5Periodonțiul este alcătuit din:
- AȚesut mezenchimal calcificat
- BOs alveolar
- CȚesut conjuctiv fibros
- DȚesut epitelial
- EȚesut conjuctiv lax
6Localizarea inserției fibrelor dento-alveolare oblice este:
- Aapexul rădăcinii și osul alveolar subiacent
- B1/3 media a rădăcinii și osul alveolar propiu-zis
- CImediat superior de zona apicală a rădăcinii și osul alveolar propriu-zis
- DZona cervicală radiculară și gingia marginală și aderentă
- ERebordul alveolar și gingia marginală și aderentă
7Localizarea inserției fibrelor dento-alveolare orizontale este:
- ADe la zona cervicală a rădăcinii, sub JAC, la rebordul alveolar al osului alveolar propriu-zis
- BÎntre rădăcinile dinților pliriradiculari
- CLa nivel cervical între fețele rediculare meziale și distale ale dinților adiacenți
- D1/3 media a rădăcinii și osul alveolar propiu-zis
- Eapexul rădăcinii și osul alveolar subiacent
8Localizarea inserției fibrelor gingivale transseptale este:
- AContinuă, în jurul coletului
- BZona cervicală radiculară și gingia marginală și aderentă
- CImediat superior de zona apicală a rădăcinii și osul alveolar propriu-zis
- DRebordul alveolar și gingia marginală și aderentă
- ELa nivel cervical între fețele rediculare meziale și distale ale dinților adiacenți
9Localizarea inserției fibrelor gingivale circulare este:
- AContinuă, în jurul coletului
- BDe la zona cervicală a rădăcinii, sub JAC, la rebordul alveolar al osului alveolar propriu-zis
- Capexul rădăcinii și osul alveolar subiacent
- DZona cervicală radiculară și gingia marginală și aderentă
- EÎntre rădăcinile dinților pliriradiculari
10Funcția de amortizare a periodonțiului prevede:
- AMobilitatea patologică a dintelui în urma acționării forțelor masticatorii
- BMobilitatea fiziologică a dintelui în urma acționării forțelor masticatorii
- CMobilitate în sens mezio-distală a dintelui
- DMobilitate în sens vestibulo-orală a dintelui
- EMobilitate în axul său longitudinal
11Relația centrică este o poziție:
- ANeforțată, nelimitată
- BCondiliană
- CNu este o poziție constantă,stabilă
- DNu poate fi înregistrată, transmisă și reprodusă
- ECare nu coincide cu poziția de intercuspidare maximă
12Relația centrică este determinată de:
- ALigamentele ATM
- BContacte dento-dentare
- CPoziția mandibulei față de maxilă
- DMișcările mandibulei în cele trei direcții
- ETonusul mușchilor ridicatori ai mandibulei
13Relația centrică poate fi influențată de :
- ATonusul mușchilor ridicatori ai mandibulei
- BTonusul mușchilor coborîtori ai mandibulei
- CTonusul mușchilor mobilizatori ai mandibulei
- DContacte dento-dentare
- EMușchii mimici ai feței
14Poziția de relație centrică poate fi determinată în:
- AAbsența ocluziei
- BPrezența contactelor dento-dentare
- CPrezența contracții musculare anormale
- DPrezența poziției de intercuspidare maximă
- EAbsența spațiului de inocluzie fiziologică
15Pentru RC este caracteristic:
- Apoziţia cea mai înaltă, posterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
- Bpoziţia cea mai înaltă, anterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
- Cpoziţia medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
- Dpoziţia posterioară, forţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
- Epoziţia cea mai inferioară şi medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
16Pentru poziţia de OC este caracteristic:
- Acondilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC posterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm
- Bcondilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC inferior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm
- Ccondilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC anterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm instalându-se la baza pantelor tuberculilor articulari
- Dcondilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC în poziţia medie a foselor articulare cu 0,1–1,5mm
- Econdilii articulari ai mandibulei se rotesc în fosele articulare făcând o mişcare de 0,1 – 1,5 mm
17Curba de ocluzie sagitală Spee este:
- Alinia convenţională care va trece în zona dinţilor laterali a mandibulei tangenţial vîrfurilor cuspizilor vestibulari
- Bdreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar mandibular
- Ctotalitatea dinţilor în arcadele dentare
- Dlinia care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali ale dinţilor laterali maxilari
- Elinia care uneşte numai cuspizii orali a dinţilor laterali maxilari
18Adîncimea curbei de ocluzie sagitală Spee maximă este:
- ALa nivelul premolarului unu inferior fiind de 3-4 mm
- BLa nivelul molarului unu inferior fiind de 1-3 mm
- CLa nivelul molarului doi inferior fiind de 1-3 mm
- DLa nivelul premolarului doi inferior fiind de 2-3 mm
- ELa nivelul caninului inferior fiind de 1-2 mm
19Datorită curburii sagitale de ocluzie Spee la închiderea arcadelor dentare în ocluzie centrică se v-a observa că:
- Adinţii laterali superiori nu întretaie planul de ocluzie
- Bdinţii laterali superiori întretaie planul de ocluzie
- Cdinţii laterali inferiori întretaie planul de ocluzie
- Ddinţii laterali inferiori cu feţele ocluzale ating planul de ocluzie
- Edinţii laterali nu au nici un raport cu planul de ocluzie
20Cu cît curba sagitală Spee este mai pronunțată cu atît:
- APermite existența unor cuspizi mai înalți și mai adînci
- BTulburările funcționale ale ocluziei sunt mai accentuate
- CRelieful ocluzal al dinților laterali trebuie să fie mai șters
- DDinții tind să se deplaseze spre mezial
- EMai mult tinde să propulseze mandibula
21Curba de ocluzie transversală Monson-Willson este:
- Alinia de contact a arcadelor dentare antagoniste
- Bdreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar maxilar
- Ccurba imaginară care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali de pe o hemiarcada cu cei omogeni de pe hemiarcada dentară opusă
- Dlinia care uneşte cuspizii orali a dinţilor laterali de pe o hemiarcadă
- Esegmentul de cerc a cărui centru se află intraorbital
22In plan frontal curba Monson –Wilson are:
- AConcavitatea orientată superior
- BConcavitatea orientată inferior
- CDreaptă
- DConvexitatea orientată superior
- EConvexitatea orientată inferior
23Din tipurile de ocluzie patologică fac parte:
- AOcluzia ortognată
- BOcluzia opistognată
- COcluzia cap-la-cap
- DOcluzia distală
- EOcluzia biprognată
24Din tipurile de ocluzie fiziologică fac parte:
- Adreaptă sau cap-la-cap
- Bdeschisă
- Cîncrucişată
- Dînchisă
- Eadîncă
25Prognația corespunde următoarei clase după Angle:
- AClasa I
- BClasa II
- CClasa III
- DClasa IV
- EClasa V
26La semnele ocluziei distale se referă:
- APoziția distală a molarului inferior față de molarul superior
- BPoziția mezială a molarului inferior față de molarul superior
- CCuspizii palatinali ai molarilor superiori acoperă cuspizii vestibulari ai molarilor inferiori
- DLinia mediană deviată spre distal sau mezial
- EPoziția linguală a molarilor inferiori față de molarii superiori
27La semnele ocluziei meziale se referă:
- APoziția linguală a molarilor inferiori față de molarii superiori
- BPoziția vestibulară a molarilor superiori față de molarii inferiori
- CPoziția mezială a molarilor inferiori față de molarii superiori
- DPoziția distală a molarului inferior față de molarul superior
- ELinia mediană deviată spre distal sau mezial
28La semnele ocluziei centrice în ocluzia ortognată se referă:
- Afiecare dinte are numai un singur dinte antagonist
- Bcontact cu un antagonist au numai dinţii 4.1şi 3.1
- Ccuspizii vestibulari al primului molar mandibular acoperă antagonistul
- Dcheia ocluziei Angle nu este dereglată
- Elipsa contactului între dinţii frontali
29Ocluzia deschisă se caracterizează prin:
- AFrontalii superiori îi depășesc pe cei inferiori cu 1/3
- BFrontalii superiori nu ating frontalii inferiori
- CFrontalii superiori depășesc pe cei inferiori cu ½
- DProtruzia bimaxilară frontalilor
- ERetruzia bimaxilară frontalilor
30Semnele caracteristice ale ocluziei ortognate pentru toţi dinţii sînt:
- Afiecare dinte este în contact cu doi dinţi antagonişti cu excepţia incisivilor centrali inferiori şi a molarilor de minte de pe maxilă
- Bfiecarea dinte este în contact numai cu dintele antagonist
- Cfiecarea dinte este în contact numai la actul de deglutiţie
- Dfiecare dinte este în contact numai la actul de fonaţie
- Edinţii între arcadele dentare nu contactează
31Planul de ocluzie în zona frontală trece:
- Ape marginea incisivală a incisivilor centrali inferiori
- Bpe marginea incisivală a incisivilor centrali superiori
- Cpe marginea incisivală a incisivilor laterali superiori
- Dîn zona ecuatorului anatomic a dinţilor frontali superiori
- Eîn zona cervicală a incisivilor superiori
32Planul orizontal Camper trece:
- Ade la marginea inferioară a aripii nazale pînă la centrul tragusului
- Bde la spina nazală posterioară pînă la marginea superioară a conductelor auditive externe
- Cde la spina nazală posterioară pînă la marginea inferioară a conductelor auditive externe
- Dpe marginea incisivală a dinţilor frontali inferiori
- Epe marginea incisivală a dinţilor frontali superiori
33Cuspizii de sprijin a premolarilor şi molarilor formează suprafeţe de sprijin din:
- Acuspizii linguali ai premolarilor şi molarilor inferiori
- Bcuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor inferiori
- Ccuspizii palatinali ai premolarilor şi molarilor superiori
- Dcuspizii palatinali numai a premolarilor superiori
- Ecuspizii palatinali numai a molarilor superiori
34Prima grupă de cuspizi de sprijin este reprezentată de:
- ACuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori
- BMarginile incizale ale frontalilor inferiori
- CCuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor superiori
- DMarginile incizale ale frontalilor superiori
- ECuspizii vestibulari ale premolarilor și molarilor superiori
35În grupa a doua de cuspizi de sprijin se includ:
- ACuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor superiori
- BMarginile incizale ale frontalilor superiori
- CMarginile incizale ale frontalilor inferiori
- DCuspizii vestibulari ale premolarilor și molarilor superiori
- ECuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori
36Din grupa a treia de cuspizi de sprijin fac parte:
- AMarginile incizale ale frontalilor superiori
- BCuspizii vestibulari ale premolarilor și molarilor superiori
- CCuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori
- DCuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor superiori
- EMarginile incizale ale frontalilor inferiori
37Contactul tripodic se realizează în:
- AÎn două puncte
- BÎn patru puncte
- CÎntr-un punct
- DÎn cinci puncte
- EÎn trei puncte
38Supraocluzia adîncă se consideră cînd:
- AFrontalii superiori ating marginile incisale a frontalilor inferiori
- BFrontalii superiori acoperă în 2/3 frontalii inferiori
- CFrontalii superiori acoperă în 1/3 frontalii inferiori
- DFrontalii superiori acoperă dinții inferiori pînă la linia coletului
- EFrontalii superiori nu ating frontalii inferiori
39Supraocluzia totală se consideră cînd:
- AFrontalii superiori acoperă în 1/3 frontalii inferiori
- BFrontalii superiori ating marginile incisale a frontalilor inferiori
- CFrontalii superiori acoperă în 2/3 frontalii inferiori
- DFrontalii superiori acoperă dinții inferiori pînă la linia coletului
- EFrontalii superiori nu ating frontalii inferiori
40După criteriul morfologic Angle a încadrat anomaliile dento-maxilare în:
- APatru clase
- BDouă clase
- CTrei clase
- DCinci clase
- EȘase clase
41La mișcarea de lateralitate condilul pe parte nelucrătoare se deplasează:
- AAnterior,medial și inferior
- BInferior, lateral
- CSuperior, posterior
- DSuperior, anterior
- EPosterior,medial și inferior
42Fenomenul Cristhensen sagital se caracterizează cu:
- Aapariţia unui spaţiu de inocluzie completă în zonele laterale ale arcadelor dentare la mişcarea de propulsie a mandibulei
- Bcontacte multiple dintre arcadele dentare în ocluzia centrică
- Ccontacte maximale dintre arcadele dentare în ocluzia centrică
- Dcontracţia maximală a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
- Ecu contracţia medie a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
43Fenomenul Cristhensen lateral se caracterizează prin:
- Aapariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea de balans la mişcarea de lateralitate a mandibulei
- Bapariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea activă (lucrătoare) la mişcarea de lateralitate a mandibulei
- Cabsenţa spaţiului dintre arcadele dentare la mişcarea de propulsie a mandibulei
- Dcontacte dento-dentare maximale dintre arcadele dentare
- Econtracţie simertică, bilaterală maximă a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
44Bonwill consideră că profunzimea curbei de ocluzie sagitale Spee depinde de:
- Acontracţia simetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
- Bcontracţia asimetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
- Cde gradul de supraacoperire a dinţilor frontali inferiori de cei superiori
- Dstereotipul actului de masticaţie
- Ecaracterul produselor alimentare
45Bonwill consideră că contactele dento-dentare dintre arcadele dentare în trei puncte la mişcarea de propulsie a mandibulei se instalează datorită:
- Aactului de deglutiţie
- Bcurburii de ocluzie sagitală Spee
- Cplanului de ocluzie
- Dariilor ocluzale
- Ecurburii de ocluzie transversale Monson-Wills
Información
- Descripción
- University Examene Test sobre 151-195, creado por kkk d el 10/06/2021.
- Autor
- kkk d
- Idioma
- English
- Visitas
- 480
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test