Test
traua=matism abdominal 1-30
Preguntas del test (30)
1Indicaţi afirmaţia ce caracterizează leziunile traumatice ale viscerelor:
- ALeziunile colonului necesită rezecţie şi anastomoză indiferent de extensie datorită contaminării
cu materii fecale - BLeziunile intestinale care interesează mai puţin de ½ din circumferinţa intestinală se pot sutura de
cele mai multe ori - CAntibioticoprofilaxia pentru 24 de ore este suficientă
- DPlăgile gastrice nu se suturează ci se drenează prin gastrostomie temporară
- ELeziunile viscerelor abdominale sunt cel mai des rezultatul unor traumatisme închise
- ALeziunile colonului necesită rezecţie şi anastomoză indiferent de extensie datorită contaminării
2 Alegeţi semnul clinic cel mai frecvent în hematoamele retroperitoneale:
- APolachiuria
- BSpasmul muşchilor lombari
- CDisuria
- DColica reno-ureterală
- EHematuria
3Selectaţi afirmaţiile ce caracterizează leziunile lienale traumatice:
- AAutotransplantul de fragmente de splină s-a dovedit inutil
- B. În situaţia splenectomiei impuse de traumatism este indicat autotransplantul unor fragmente mici
de splina în marele epiploon - CHemostaza se poate obţine prin electrocoagulare, hemostatice locale, împachetarea splinei cu
plasa resorbabilă - DTratamentul nonoperator este de preferinţă, în special la copii
- ESplenectomia de obicei este tratamentul de primă intenţie
4Specificaţi caracteristicile corecte despre leziunile traumatice ale pancreasului:
- AExplorarea chirurgicală este obligatorie
- BDiagnosticul se realizează de obicei prin CT cu contrastare
- CSemnele clinice sunt de obicei subtile sau necaracteristice
- DSe complică rareori cu pancreatită
- EColangiopancreatografia endoscopică retrogradă este contraindicată deoarece agravează leziunile
5Selectaţi afirmaţiile ce caracterizează traumatismele abdominale închise:
- A. În caz de impact pe zone laterale ale abdomenului se afectează preponderent organele cavitare
- BLeziunile intestinale sunt mai rare şi pot fi omise la examenul clinic iniţial
- CLeziunile prin decelerare sunt întâlnite predilect în accidentele rutiere
- DLeziunile etajului supramezocolic sunt însoţite constant de fracturi ale oaselor bazinului
- EContuziile abdominale centrale interesează în special organele parenchimatoase
6Plăgile abdominale pot avea caracteristicile:
- ACele produse prin agenţi contondenţi asociază cu efectul distructiv al contuziei
- BCele produse prin arme de foc de obicei sunt grave
- CProfilaxia tetanosului este obligatorie
- DCele produse prin arme albe sunt de obicei multiple şi asociază leziuni vasculare
- ESe clasifică în penetrante şi nepenetrante
7Specificaţi elementele corecte ale laparotomiei exploratorii în traumatismele abdominale:
- ALeziunile intestinale previn contaminarea abdominală
- BIncizia este mediană, xifopubiană
- CManevra Pringle se realizează în caz de sângerare hepatică
- DÎn contaminările importante, pielea se suturează
- EEste indicată numai după identificarea organului traumatizat
8Managementul nonoperator al leziunilor hepatice şi lienale în contuziile abdominale se
caracterizează prin:- APrezenţa leziunilor asociate extraabdominale sunt contraindicaţie pentru tratamentul nonoperator
- BÎn cazul eşecului tratamentului nonoperator, se intervine chirurgical
- CExaminarea CT este obligatorie în identificarea leziunilor şi iniţierea tratamentului
- DMajoritatea traumatismelor splenice sângerează activ şi nu pot fi abordate nonoperator
- EEste contraindicat la pacienţii cu hemoperitoneu
9Selectaţi afirmaţiile ce caracterizează tactica chirurgicală în leziunile lienale:
- APrevenirea infecţiilor grave se face prin vaccinare în primele 41 de zile
- BTratamentul nonoperator este privit ca prima intenţie
- CHemostaza se obţine exclusiv prin electrocoagulare şi sutură
- DSe încearcă tratamentul chirurgical cât mai des
- EDacă se intervine chirurgical se încearcă conservarea totală sau parţială a splinei
10Enumeraţi afirmaţiile ce caracterizează leziunile pancreatice traumatice:
- AAu manifestări clinice precoce
- BValorile crescute ale amilazelor constituie un semnal de alarmă
- CSunt uşor de identificat
- DSunt rare
- ESemnele clinice sunt necaracteristice
11 Alegeţi hemostaticele locale care sunt folosite în leziunile hepatice:
- AFibrina
- BColagenul
- CBlocanţi al factorului X
- DTrombina
- EAntiagregante plachetare
12Selectaţi metodele chirurgicale de rezolvare a leziunilor lienale sângerânde:
- ACoagulare cu argon, urmată de autotransplantul unor fragmente mici de splină în marele epiploon
- BRezecţii parțiale splenice
- CAplicare de hemostatice locale
- DÎmpachetarea splinei cu plasă de celuloză
- EManevra Pringle
13Indicaţi complicaţia postoperatorie postsplenectomică specifică:
- ALeziune de pancreas
- BHemoperitoneu
- CInfecţii sistemice cu germeni încapsulaţi
- DEventraţie postoperatorie
- ESupuraţia plăgii postoperatorii
14Reintervenţia chirurgicală la traumatizaţii la care laparotomia exploratorie s-a încheiat doar cu
controlul sângerărilor şi contaminării abdominale se va efectua după:- Astabilizarea hemodinamicii
- B24 ore
- Ccâteva săptămâni
- Dcorectarea acidozei şi anemiei
- Ecorectarea hipotermiei
15Intervenţia chirurgicală se finisează doar cu controlul sângerărilor şi contaminării abdominale în
laparotomia exploratorie dacă persistă riscul dezvoltării sindroamelor:- AAsteniei
- BHipertermiei
- CHipotermiei
- DCoagulopatiei
- EAcidozei
16Selectaţi caracteristicile manevrei Pringle în laparotomiile exploratorii:
- ASe aplică pentru leziunile pancreatice cefalice
- BSe poate efectua cu pensa vasculară
- CNu se face în leziunile hepatice superficiale
- DSe poate face manual
- ESe aplică pentru leziunile hepatice centrale
17Manevra Pringle pentru controlul temporar al hemoragiei în laparotomia exploratorie reprezintă:
- AAplicare de hemostatice locale
- BPensare digitală a surselor de hemoragie
- CIncizie mediană xifopubiană
- D. Pensarea pediculului hepatic în sângerări din rupturile hepatice
- EPensarea hilului lienal în leziunile în „doi timpi”
18Indicaţi situaţia în traumatismul hepatic unde manevra Pringle nu va stopa hemoragia:
- ALeziune de venă porta
- BLeziune de arteră hepatică
- CLaceraţii parenchimatoase bilobare
- DLaceraţii hepatice profunde
- ELeziuni de vene hepatice
19Selectaţi metoda de tratament corectă în plăgile penetrante perforante:
- AAdministrarea de analgezice şi supravegherea plăgii
- BPansamentul plăgii asociat cu antibioterapia
- CVaccinarea împotriva infecţiilor cu pneumococ
- DLaparotomie, explorarea întregului tub digestiv şi tratamentul leziunilor
- EStimularea tranzitului intestinal
20Specificaţi principiile conduitei chirurgicale în cazul leziunilor lienale cu hemodinamică instabilă:
- ALaparotomie de urgenţă
- BSplenectomie
- CAntibioterapie
- DMonitorizarea leucocitelor postoperatorii
- EMonitorizarea trombocitelor postoperatorii
21Indicaţi complicaţia specifică ce se poate dezvolta consecutiv unui traumatism hepatic:
- AOcluzia intestinală
- BPeritonita biliară
- CPancreatita acută posttraumatică
- DAbcesul Douglasului
- ESupuraţia parietală
22Indicaţi complicaţia mai frecventă ce poate apărea în rezultatul traumatismului pancreatic:
- APeritonita septică generalizată
- BHemoperitoneul masiv
- CAbcesul subfrenic pe dreapta
- DPancreatita acută
- EPancreatita cronică
23Selectaţi opţiunea chirurgicală în cazul leziunilor lienale cu hemodinamică stabilă:
- ASplenectomie
- BAntibioterapie
- CVaccinarea împotriva infecţiilor cu pneumococ
- DImobilizarea fracturilor costale
- ETratament nonoperator
24Indicaţi conduita chirurgicală corectă în cazul traumatismului abdominal închis la un pacient
hemodinamic instabil:- AAdministrarea de analgezice
- BLaparotomie de urgenţă
- CÎncălzirea pacientului
- DProfilaxia tetanosului
- EMonitorizarea pacientului în unitatea de terapie intensivă
25Selectaţi măsura obligatorie în toate cazurile de plăgi abdominale:
- ALaparotomie exploratorie
- BProfilaxia tetanosului şi antibioticoprofilaxie
- CPlagă nepenetrantă – explorarea întregului tub digestiv
- DLaparoscopie diagnostică
- ETomografie computerizată
26Enumeraţi posibilele complicaţii în traumatismul hepatic:
- ATrombembolia
- BColeperitoneul
- CAngiocolita
- DHemobilia
- EFistula pancreatică
27Selectaţi cauza ce determină ruptura de splină în „2 timpi”:
- ACedarea rezistentei şi ruperea capsulei cu revărsarea sângelui în cavitatea peritoneală
- BFragilitatea vasculară
- CInfecția splinei
- DTraumatismul splinei cu hemoragie intrasplenică, menţinută de rezistenţa capsulei
- ELeziunea arterei lienale
28Cauza agitaţiei pacientului în faza de debut a şocului hemoragic este determinată de:
- AVasoconstricție
- BAnxietate
- CScăderea masei sangvine circulante
- DOxigenarea insuficientă a creierului
- ETahicardiei
29Indicaţi cauza tahipneei în hemoragiile intraabdominale:
- AScăderea CO2 din sânge şi țesuturi
- BCreșterea CO2 în sânge şi excitarea centrului respirator
- CVasoconstricția arterială
- DScăderea hematocritului
- EHipoxia
30Semnele clinice ale şocului hipovolemic sunt următoarele:
- AScăderea TA (sistolice < 90 mmHg şi TA medii < 50-60 mmHg)
- BTahicardia
- CTahipnea
- DCreşterea reflectorie a debitului urinar cu poliurie
- EAlterarea stării de conștienţă
Información
- Descripción
- Test sobre traua=matism abdominal 1-30, creado por usmf m2037 el 22/10/2023.
- Autor
- usmf m2037
- Idioma
- English
- Visitas
- 1.142
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test