Test
Neurologie 400-450
Preguntas del test (51)
1405. Coreea se caracterizeaza prin:
- AA. Aparitia miscarilor involuntare, ce pot cuprinde toti muschii netezi ai organismului.
- BB. Miscari bruste, involuntare, dezordonate, neprevazute, bizare, necorespunzatoare unui scop.
- CC. Miscari ample, aritmice, variabile de la un moment la altul, fara o regula in succesiunea lor.
- DD. Executarea muschilor fetei a unor grimase bizare, grotesti (fruntea se increteste, ochii se inchid, buzele se contracta).
- EE. Afonie complexa.
2430. Simptomele de lezare a nervului facial sunt urmatoarele:
- AA. Paralizia muschilor mimici.
- BB. Ochiul nu poate fi inchis complet (lagoftalmie).
- CC. Manifestarea „Charles Bell”.
- DD. Lacrimatia abundenta.
- EE. Strabismul divergent.
3406. Miscarile coreice se intilnesc in:
- AA. Encefalita reumatica.
- BB. Coreea gravidelor.
- CC. Coreea Huntington.
- DD. Degenerescenta hepatolenticulara.
- EE. La bolnavii cu hepatita cronica.
4431. Surditatea sau hipoacuzia pot fi de urmatoarele feluri:
- AA. De inductie.
- BB. De transductie.
- CC. De transmisie.
- DD. De perceptie.
- EE. Corticala.
5407. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la atetoza:
- AA. Predomina in segmentele distale ale membrelor superioare si inferioare.
- BB. Miscarile sunt rapide.
- CC. Miscarile sunt continui.
- DD. Miscarile sunt vermiculare.
- EE. Degetele efectueaza miscari alternative de flexiune si extensiune, de abductie si aductie.
6432. Lezarea aparatului vestibular, a labirintului, a partii vestibulare a nervului VIII sau a nucleului lui conduce la aparitia:
- AA. Vertijului.
- BB. Depresiei.
- CC. Nistagmusului.
- DD. Raului de mare.
- EE. Dereglarilor de echilibru si coordonare a miscarilor.
7408. Sindromul parkinsonian se caracterizeaza prin:
- AA. Rigiditate musculara ce poarta caracterul hipertoniei extrapiramidale.
- BB. Tremuratura de caracter static.
- CC. Incetinirea miscarilor voluntare.
- DD. Miscari involuntare, bruste stereotipice, localizate totdeauna la unul si acelasi grup de muschi.
- EE. Prezenta dominanta a unor miscari involuntare de tip coreic, atetozic, coreo-atetozic, hemibalic sau a unor ticuri si mioclonii.
8433. Indicati nervii cranieni, leziunea concomitenta a nucleilor sau radacinilor carora provoaca aparitia sindromului bulbar:
- AA. VIII (nervul acustico-vestibular).
- BB. IX (nervul glosofaringian).
- CC. X (nervul vag).
- DD. XI (nervul accesor).
- EE. XII (nervul hipoglos).
9409. Marcati metaforele care se refera la tremuratura caracteristica sindromului parkinsonian:
- AA. „A fuma pipa”.
- BB. „A face pilule”.
- CC. „A numara banii”.
- DD. „Roata zimtata”.
- EE. „Bate tactul”.
10434. La reflexe patologice ale automatismului oral se refera:
- AA. Reflexul nazolabial.
- BB. Reflexul de trompa.
- CC. Reflexul Marinescu-Radovici.
- DD. Reflexul de sugere.
- EE. Reflexul Iakobson-Laska.
11410. Citoarhitectonica cortexului cerebelului este reprezentata prin urmatoarele straturi:
- AA. Stratul molecular.
- BB. Stratul celulelor Purkinje.
- CC. Stratul granular.
- DD. Centrul medular.
- EE. Stratul celulelor gigantice.
12435. Sindromul pseudobulbar poate aparea ca consecinta a unei maladii:
- AA. Vasculare.
- BB. Inflamatoare.
- CC. Tumorale cerebrale.
- DD. Toxice.
- EE. Functionale-isterice.
13411. Prin cele 3 perechi de pedunculi cerebelul asigura legatura cu structurile:
- AA. Sensibilitatii comune.
- BB. Trunchiului cerebral.
- CC. Sistemului extrapiramidal.
- DD. Cortexului cerebral.
- EE. Maduvei spinarii.
14436. In functie de localizarea focarului de leziune sindroamele alterne pot fi grupate in:
- AA. Diencefalice.
- BB. Hipotalamice.
- CC. Pedunculare.
- DD. Protuberantiene.
- EE. Bulbare.
15412. Lezarea partilor laterale ale cerebelului conduce la aparitia:
- AA. Afaziei.
- BB. Dismetriei.
- CC. Asinergiei.
- DD. Adiadocokineziei.
- EE. Agnoziei vizuale.
16437. Dispozitivul extranevraxial al parasimpaticului cranian este constituit din:
- AA. Partea parasimpatica a nervului oculomotor (III).
- BB. Partea parasimpatica a nervului facial (VII).
- CC. Axonii parasimpatici din componenta nervilor glosofaringian (IX), pietros minor.
- DD. Axonii preganglionari din componenta nervului vag (X).
- EE. Partea parasimpatica a nervului hipoglos (XII).
17413. Rolul fiziologic al cerebelului se reduce la:
- AA. Inhibitia miscarilor involuntare.
- BB. Coordonarea miscarilor necesare pentru statiune si mers.
- CC. Executarea fina superioara a miscarilor, initiate de cortexul cerebral.
- DD. Miscarea asociata a capului si globilor oculari.
- EE. Deglutitie pentru lichide si solide.
18438. Dispozitivul intranevraxial al parasimpaticului sacrat este constituit din urmatoarele zone:
- AA. Zona activatoare a centrului ano-spinal.
- BB. Zona activatoare a centrului vezico-spinal.
- CC. Zona de erectie a centrului genito-spinal.
- DD. Zona activatoare a glandelor tubului digestiv.
- EE. Zona activatoare a muschilor netezi.
19414. Sindromul cerebelos se prezinta sub forma de:
- AA. Tulburari de statiune si mers.
- BB. Pierdere de echilibru.
- CC. Lipsa de coordonare a miscarilor de tonus in directia unei hipotonii.
- DD. Hiperkineze.
- EE. Hipertonus muscular „lama de briceag”.
20439. Selectati afirmatiile corecte referitoare la dispozitivul extranevraxial al parasimpaticului sacrat:
- AA. Este reprezentat de nervii erectori Eckard sau nervii pelvieni (nervi erigentes).
- BB. Formeaza, impreuna cu simpaticul lombosacrat plexul hipogastric.
- CC. Fibrele preganglionare se termina in ganglionii hipogastrici situati pe traiectul nervilor, aproape de viscere.
- DD. Axonul postganglionar scurt inerveaza vezica urinara, jumatatea inferioara a colonului, alte organe pelviene, contribuind la actul de erectie si desertarea acestor organe.
- EE. Trimite fibre preganglionare la partea medulara a glandei suprarenale.
21415. Selectati afirmatiile corecte referitoare la mersul cerebelos:
- AA. Mers ebrios, nesigur, in zigzag.
- BB. Membrele inferioare sunt departate unul de altul.
- CC. Oscilatii ale trunchiului.
- DD. Balansari ale membrelor superioare.
- EE. Pasi foarte mici, marunti.
22440. Cele mai importante plexuri vegetative sunt:
- AA. Plexul brahial.
- BB. Plexul cardiac.
- CC. Plexul pulmonar.
- DD. Plexul solar.
- EE. Plexul hipogastric.
23416. Selectati manifestarile clinice care pot fi prezente in cazul tulburarii functiei cerebeloase:
- AA. Adiadohokinezia.
- BB. Hipermetria.
- CC. Hemeralopia.
- DD. Nistagmusul.
- EE. Hipotonia musculara.
24441. Functiile vegetative superioare sunt determinate de urmatorii centri vegetativi superiori:
- AA. Nucleii Goll si Burdach.
- BB. Formatia reticulara.
- CC. Hipotalamus.
- DD. Cortexul cerebral.
- EE. Sistemul limbic.
25417. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la mersul tabetic:
- AA. Este un mers talonat, hipermetric.
- BB. Bolnavul „calca prin tacimuri”.
- CC. Semnul Romberg este negativ.
- DD. Este prezent nistagmusul.
- EE. Bolnavul „merge cu ochii”.
26442. Alegeti din functiile sistemului nervos vegetativ enumerate mai jos activitatile de integrare simpatico-parasimpatica si somatica:
- AA. Constrictia pupilei.
- BB. Respiratia.
- CC. Relaxarea muschiului neted.
- DD. Termoreglarea.
- EE. Circulatia.
27418. Indicati maladiile in care poate fi observat mersul hiperkinetic:
- AA. Boala Parkinson.
- BB. Coreea Sydenham.
- CC. Coreea Huntington.
- DD. Boala Wilson.
- EE. Boala Friedreich.
28443. Structurile cerebro-spinale au capacitatea de a integra si prelucra informatia primita prin intermediul:
- AA. Analizatorului olfactiv.
- BB. Nervul optic.
- CC. Nervul vestibulocohlear.
- DD. Calea sensibilitatii specifice talamo-corticale.
- EE. Aferentelor nespecifice ale formatiunii reticulate prin procese enzimo-chimice inca insuficient cunoscute.
29419. Dintre cele 12 perechi de nervi cranieni sunt pur senzitive perechile:
- AA. I (nervul olfactiv).
- BB. II (nervul optic).
- CC. III (nervul oculomotor).
- DD. V (nervul trigemen).
- EE. VIII (nervul acustico-vestibular).
30444. Dupa Cier si Hermann (1970), centrii nervosi vegetativi sunt de urmatoarele tipuri:
- AA. De comanda.
- BB. De integrare.
- CC. De coordonare.
- DD. De modulare.
- EE. De amplificare.
31420. Dintre cele 12 perechi de nervi cranieni sunt motorii perechile:
- AA. II (nervul optic).
- BB. IV (nervul trohlear).
- CC. VI (nervul abducens).
- DD. XI (nervul accesor).
- EE. XII (nervul hipoglos).
32445. Centrii nervosi vegetativi de comanda sunt localizati in:
- AA. Maduva spinarii.
- BB. Bulbul rahidian.
- CC. Mezencefal.
- DD. Formatia reticulata.
- EE. Talamus.
33421. Indicati perechile de nervi cranieni in componenta carora sunt foarte multe fibre vegetative:
- AA. III (nervul oculomotor).
- BB. V (nervul trigemen).
- CC. VII (nervul facial).
- DD. IX (nervul glosofaringian).
- EE. XI (nervul accesor).
34446. In centrul verigii sistemului limbic sunt:
- AA. Hipocampul.
- BB. Circumvolutiunea piriforma.
- CC. Complexul amigdalian.
- DD. Cortexul piriform.
- EE. Bulbul olfactiv.
35422. Examinarea mirosului se efectueaza cu ajutorul urmatoarelor substante:
- AA. Ulei camforat.
- BB. Tinctura de menta rece.
- CC. Valeriana.
- DD. Amoniac.
- EE. Acid acetic.
36447. Regiunea limbica posterioara consta din:
- AA. Bulbul olfactiv.
- BB. Tractul olfactiv.
- CC. Tuberculul olfactiv.
- DD. Santul cingular.
- EE. Hipocamp.
37423. Reactia pupilara la lumina (constrictia pupilei) se realizeaza prin arcul reflex la care participa urmatoarele structuri:
- AA. Fibrele nervului optic.
- BB. Tuberculii cvadrigemeni anteriori ai mezencefalului.
- CC. Nucleul Iacubovici.
- DD. Fibrele nervului oculomotor.
- EE. Muschiul ciliar.
38448. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la aspectele anatomice ale hipotalamusului:
- AA. Este situat pe convexul creierului.
- BB. Este situat in rombul optopeduncular.
- CC. Este situat sub ventriculul III.
- DD. Formeaza partea ventrala a mezencefalului.
- EE. Apartine diencefalului.
39424. Principalele metode de examinare a nervului optic sunt:
- AA. Controlul acuitatii vizuale.
- BB. Controlul cimpului vizual.
- CC. Verificarea capacitatii de diferentiere a culorilor.
- DD. Controlul dimensiunilor si formei pupilei.
- EE. Examenul fundului de ochi.
40449. Indicati fenomenele care au loc la iritarea hipotalamusului posterior:
- AA. Tahicardie.
- BB. Hipertensiune arteriala.
- CC. Midiriaza.
- DD. Hipoglicemie.
- EE. Reactii de agresivitate.
41425. Hemianopsiile omonime apar in cazul lezarii:
- AA. Nervului optic.
- BB. Tractului optic.
- CC. Corpului geniculat lateral.
- DD. Chiasmei optice.
- EE. Capsulei interne.
42450. Functiile particulare integrative ale formatiei reticulare au fost subdivizate in modul urmator de catre K. Lissak (1960):
- AA. Controlul starilor de somn-veghe.
- BB. Controlul muscular fazic si tonic.
- CC. Descifrarea semnalelor informationale ale mediului ambiant prin metoda modificarii si conducerii impulsurilor, venite pe diverse cai.
- DD. Coordonarea anatomo-fiziologica a celor mai variate procese, incepind cu functiile vitale de baza ale organismului si sfirsind cu manifestarile comportamentale din timpul reactiilor de adaptare la mediu.
- EE. Integrare a activitatii somato-vegetative si endocrine.
43426. Nervul oculomotor (perechea a III-a) inerveaza muschii externi ai globilor oculari, cu exceptia:
- AA. Externului drept.
- BB. Oblicului superior.
- CC. Superiorului drept.
- DD. Internului drept.
- EE. Oblicului inferior.
44427. Indicati manifestarile posibile in cazul leziunii izolate a nervului trohlear:
- AA. Dilatarea pupilei.
- BB. Pareza muschiului ridicator al pleoapei superioare.
- CC. Anizocoria.
- DD. Limitarea miscarilor globului ocular in jos si in afara.
- EE. Bolnavul acuza diplopie la privire pe verticala in jos si ceva intr-o parte.
45428. Examinarea nervilor oculomotori se face in felul urmator:
- AA. Se precizeaza, daca bolnavii nu au dereglari de acuitate vizuala.
- BB. Se apreciaza dimensiunile fantelor palpebrale si ale pupilelor.
- CC. Se examineaza reflexul fotomotor direct si consensual.
- DD. Se efectueaza examenul motilitatii oculare, propunindu-se pacientului sa urmareasca miscarile ciocanasului neurologic.
- EE. Se examineaza miscarile de convergenta ale globilor oculari.
46429. Indicati afirmatiile care se refera la metoda de examinare clinica a functiei nervului facial:
- AA. Inspectarea muschilor maseteri in stare de repaus.
- BB. Se atrage atentia cit de pronuntate sunt plicele nazo-labiale si conturul bucal.
- CC. Examinarea gustului pe 2/3 anterioare ale limbii.
- DD. Se precizeaza daca nu sunt manifestari de xeroftalmie.
- EE. Pacientului i se propune a increti fruntea, a inchide strins ochii, a arata dintii.
47400. Hipotonia musculara se constata in:
- ALeziunile periferice ale sistemului nervos.
- BLeziunile maduvei spinarii.
- CAfectarea neuronului motor central.istemului nervos.
- DAfectarea cerebelului.
- EAfectarea sistemului extrapiramidal (sindromul hipotonic-hiperkinetic).
48401. Hipertonia musculara se caracterizeaza prin:
- AFenomenul lamei de briceag.
- BLa membrele superioare sunt contractati flexorii, iar la membrele inferioare – extensorii.
- CContractura predomina distal, fiind mai exprimata la nivelul miinii si piciorului.
- DSe accentueaza in timpul unor miscari active si a mersului, sub influenta frigului, emotiilor.
- ECreste in timpul somnului fiziologic.
49402. Hipertonia musculara extrapiramidala are urmatoarele particularitati:
- AEste ceroasa, globala, generalizata in toate grupele musculare.
- BPredomina proximal.
- CSemnul „lamei de briceag”.
- DExagereaza reflexele de postura.
- ESe accentueaza sub influenta frigului, emotiilor, dar diminua sub actiunea unor derivati de atropina sau medicamente antiparkinsoniene si dispare in timpul somnului.
50403. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la rigiditatea prin decerebrare:
- ASe datoreaza unor leziuni mezencefalice.
- BSe manifesta clinic prin atonie musculara.
- CAre loc flexia bratelor si antebratelor.
- DMembrele inferioare se afla in flexie, abductie si rotatie externa.
- EAu loc miscari involuntare generalizate.
51404. Sindromul hipotonic-hiperkinetic se caracterizeaza prin:
- APrezenta dominanta a unor miscari involuntare de tip coreic.
- BPrezenta dominanta a unor miscari involuntare de tip atetozic.
- CPrezenta dominanta a unor miscari involuntare de tip coreo-atetozic.
- DPrezenta dominanta a unor miscari involuntare de tip hemibalic sau a unor ticuri si mioclonii.
- EHipertonus muscular.
Información
- Descripción
- 1 Neurologie Test sobre Neurologie 400-450, creado por Grupa Noastra el 02/11/2023.
- Autor
- Grupa Noastra
- Idioma
- English
- Visitas
- 1.489
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test