Test
SISTEMUL NERVOS ( TEST )
Preguntas del test (196)
1CS. Structural neuronul include:
- AA. Dendrite
- BB. Corp celular
- CC. Organite celulare specifice
- DD. Axon
- EE. Toate de mai sus
2CM. Trunchiul cerebral include:
- AA. Coliculii cvadrigemeni
- BB. Puntea
- CC. Bulbul rahidian
- DD. Corpii striaţi
- EE. Mezencefalul.
3CM. Sistemul nervos realizează următoarele funcții:
- AA. Legătura între organism şi mediul ambiant
- BB. Reglarea şi coordonarea funcțiilor celulelor, ţesuturilor, organelor şi sistemelor de organe,
menținând homeostazia - CC. Integrarea organelor şi sistemelor de organe, unind organismul într-un tot unitar
- DD. Reglarea stării de veghe şi somn
- EE. Efectuează fagocitoza în organism
4CM. Se disting sinapsele:
- AA. Axomotore somato-somatice
- BB. Axosomatice
- CC. Axodendritice
- DD. Dendrosomatice
- EE. Axoaxonale.
5CM Topografic toți receptorii pot fi identificaţi ca:
- AA. Troforeceptori
- BB. Mecanoreceptori
- CC. Exteroreceptori
- DD. Proprioreceptori
- EE. Interoreceptori.
6CM. Receptorii:
- AA. Culeg informaţii din mediul extern
- BB. Culeg informaţii din mediul intern
- CC. Generează impulsuri nervoase
- DD. Selectează informaţiile culese
- EE. Realizează reacţii de răspuns.
7CM. Funcțional neuronul poate fi:
- AA. Senzitiv sau aferent
- BB. Motor sau eferent
- CC. Intercalar sau conectant
- DD. Neurosecretor
- EE. Neuroimunitar
8CM. Neuronul poate avea formă:
- AA. Plată
- BB. Piramidală
- CC. Ovală
- DD. Rotundă
- EE. Fuziformă.
9CM. Axonul are următoarele caractere:
- AA. Prezintă axoplasmă
- BB. Conţine neurofibrile
- CC. Conduce impulsul nervos centripet
- DD. Este delimitat de axolemă
- EE. Prezintă la extremitatea distală butoni terminali
10CM. Neuronul are următoarele caractere:
- AA. Poate avea formă stelată, piramidală, rotundă
- BB. Este unitatea morfofuncţională a sistemului nervos
- CC. Poate avea mai multe prelungiri
- DD. Se găseşte numai în interiorul nevraxului
- EE. Generează şi conduce impulsurile nervoase
11CM. Teaca de mielină are următoarele caractere:
- AA. Este formată de celulele neurogliei
- BB. Izolează fibra nervoasă de fibrele învecinate
- CC. Este continuă
- DD. Asigură nutriţia axonului
- EE. Este caracteristică fibrelor cu viteză mare de conducere.
12CM. Creierul omului se dezvolta din cinci vesicule cerebrale:
- AA. Myelencephalon - creierul intermediar
- BB. Metencephalon - cerebelul, puntea
- CC. Mesencephalon - creierul mijlociu
- DD. Diencephalon - creierul terminal
- EE. Telencephalon - bulbul rahidian
13CM. Rombencefalul include:
- AA. Creierul intermediar
- BB. Metencefalul
- CC. Creierul anterior
- DD. Mielencefalul
- EE. Creierul mijlociu.
14CM. Creierul posterior, metencefalul, este constituit din:
- AA. Bulbul rahidian
- BB. Pedunculii cerebrali
- CC. Cerebel
- DD. Lama cuadrigemenă
- EE. Punte
15CS. Limita dintre măduva spinării şi encefal se află la nivelul:
- AA. Coliculilor superiori ai lamei cuadrigemene
- BB. Lamelei terminale
- CC. Marginii inferioare a orificiului occipital
- DD. Orificiului vertebrei C - 1
- EE. Punții Varolio.
16CS. Limita inferioară a măduvei spinării la matur se află la nivelul vertebrelor:
- AA. CVII – CVIII
- BB. TXII – LI
- CC. LI – LII
- DD. LV – SI
- EE. SIV – SV
17CM. La nivelul șanțurilor laterale ale măduvei spinării se localizează:
- AA. Rădăcinile anterioare
- BB. Rădăcinile laterale
- CC. Rădăcinile dorsale
- DD. Septul median al măduvei
- EE. Ganglionii spinali
18CS. Rădăcinile posterioare ale nervilor spinali sunt formate de:
- AA. Dendritele celulelor cornului posterior
- BB. Dendritele neuronilor ganglionilor spinali
- CC. Axonii neuronilor pseudounipolari
- DD. Fibrele cordoanelor posterioare
- EE. Prelungirile neuronilor motori
19CS. Rădăcina anterioară a nervului spinal iese din măduva spinării prin:
- AA. Fisura mediană anterioară
- BB. Şanţurile laterale
- CC. Şanţul median posterior
- DD. Şanţul lateral anterior
- EE. Şanţul lateral posterior
20CS. Corpii neuronilor somatomotori medulari se găsesc în:
- AA. Coarnele laterale
- BB. Coarnele posterioare
- CC. Comisura cenuşie
- DD. Coarnele anterioare
- EE. Substanța reticulară medulară
21CS. Corpul neuronilor somatosenzitivi medulari se găseşte în:
- AA. Coarnele laterale
- BB. Comisura cenuşie
- CC. Coarnele anterioare
- DD. Cordonul posterior
- EE. Coarnele posterioare
22CS. Corpul neuronilor visceromotori este plasat în:
- AA. Coarnele anterioare
- BB. Cordonul lateral
- CC. Coarnele posterioare
- DD. Jumătatea posterioară a cornului lateral
- EE. Jumătatea anterioară a cornului lateral
23CS. Corpul neuronilor viscerosenzitivi este plasat în:
- AA. Jumătatea anterioară a cornului lateral
- BB. Jumătatea anterioară a cordonului lateral
- CC. Comisura cenuşie
- DD. Jumătatea posterioară a cordonului lateral
- EE. Jumătatea posterioară a cornului lateral
24CS. Cele 31 perechi de nervi spinali sunt grupate astfel:
- AA. 8 cervicali, 10 toracali, 5 lombari, 5 sacraţi, 1 coccigian
- BB. 12 cervicali, 8 toracali, 5 lombari, 5 sacraţi, 1 coccigian
- CC. 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacraţi, 1 coccigian
- DD. 8 cervicali, 12 toracali, 4 lombari, 5 sacraţi, 1 coccigian
- EE. 8 cervicali, 12 toracali, 4 lombari, 4 sacraţi, 1 coccigian
25CS. Ganglionii spinali sunt situaţi:
- AA. În cornul medular posterior
- BB. Pe rădăcina posterioară a nervului spinal
- CC. Pe rădăcina anterioară a nervului spinal
- DD. În substanţa albă a măduvei
- EE. Pe trunchiul nervului spinal
26CS. Rădăcina anterioară a nervului spinal conţine:
- AA. Dendritele şi axonii neuronilor din ganglionul spinal
- BB. Axonii neuronilor somatomotori medulari
- CC. Axonii neuronilor visceromotori medulari
- DD. Axonii neuronilor motori somatici şi vegetativi medulari
- EE. Axonii neuronilor vegetativi medulari
27CS. La om ramurile nervilor spinali se distribuie metameric la nivelul:
- AA. Toracelui şi abdomenului
- BB. Abdomenului
- CC. Toracelui
- DD. Membrului inferior
- EE. Membrului superior.
28CS. Fundul de sac dural se termină la nivelul vertebrelor:
- AA. T12
- BB. L1
- CC. L2
- DD. S2
- EE. Vârful coccisului.
29CS. Segmentele medulare sacrale pot fi lezate în fractura vertebrei:
- AA. L1
- BB. L3
- CC. L5
- DD. S1 – S2
- EE. S3- S 4
30CS. Nervul spinal se formează din rădăcinile:
- AA. Anterioare
- BB. Laterale
- CC. Anterioară şi posterioară
- DD. Posterioare
- EE. Vegetative.
31CS. Substanța albă a măduvei spinării este organizată sub aspect de:
- AA. Cordoane de fibre nervoase
- BB. Ganglioni nervoși
- CC. Plexuri nervoase
- DD. Conglomerate de neuroni
- EE. Nuclei motori si senzitivi
32CS. Substanța cenușie a măduvei spinării este constituită din:
- AA. Axonii si dendritele celulelor nervoase
- BB. Ganglioni nervoși
- CC. Corpurile celulelor nervoase
- DD. Plexuri nervoase
- EE. Plexuri vasculare
33CS. Dura mater a măduvei spinării:
- AA. Este ataşată la marginile foramen magnum
- BB. Se extinde de-a lungul canalului vertebral nu mai jos de nivelul vertebrei sacrate I
- CC. Înveleşte rădăcinile nervilor spinali
- DD. Pătrunde în fisura mediană anterioară a măduvei spinării
- EE. Este înconjurată din exterior de lichidul cerebrospinal din spaţiul epidural
34CM. Măduva spinării la adult:
- AA. Se termină de obicei la nivelul marginii inferioare a corpului vertebrei lombare I
- BB. E cea mai îngroşată la nivelul vertebrei cervicale inferioare
- CC. Posedă o fisură mediană anterioară şi un sept median posterior
- DD. Reprezintă originea fibrelor preganglionare ale tuturor nervilor parasimpatici
- EE. Este irigată totalmente din arterele vertebrale
35CS. Coada de cal este formată din nervii:
- AA. Toracici şi filum terminale
- BB. Toracici, lombari şi filum terminale
- CC. Toracici, lombari şi sacrali
- DD. Lombari, sacrali şi filum terminale
- EE. Toracici, sacrali şi filum terminale
36CS. Măduva spinării superior continuă cu:
- AA. Cerebelul
- BB. Bulbul rahidian
- CC. Puntea Varolio
- DD. Pedunculii cerebrali
- EE. Mezencefalul
37CM. Măduva spinării se termină în partea inferioară cu:
- AA. Lamela terminală
- BB. Coada de cal
- CC. Filamentul terminal
- DD. Conul medular
- EE. Striațiile medulare
38CM. Măduva spinării prezintă la exterior:
- AA. Sanțul transversal
- BB. Fisura mediană anterioară
- CC. Șanțul limitrof
- DD. Șanțul median posterior
- EE. Șanțurile laterale anterioare şi posterioare
39CM. Măduva spinării prezintă următoarele formațiuni:
- AA. Intumescenţa cervicală
- BB. Bulbul rahidian
- CC. Filamentul terminal
- DD. Conul medular
- EE. Vezicula neurală
40CM. Măduva spinării prezintă la exterior cordoanele:
- AA. Superioare
- BB. Laterale
- CC. Inferioare
- DD. Anterioare
- EE. Posterioare
41CM. Căile medulare ascendente specifice conţin:
- AA. Doi neuroni
- BB. Cinci neuroni
- CC. Trei neuroni
- DD. Patru neuroni
- EC. Toate false
42CM În coarnele laterale ale substanţei medulare cenuşii se află neuroni:
- AA. Somatomotori
- BB. Visceromotori
- CC. Somatosenzitivi
- DD. Viscerosenzitivi
- EE. Intercalari
43CM. Formaţia reticulară medulară este localizată în:
- AA. Vecinătatea substanţei cenuşii
- BB. Comisura cenuşie
- CC. Între cornul posterior şi cel lateral
- DD. Cornul anterior
- EE. Canalul central
44CM. La nivelul șanțurilor laterale ale măduvei spinării se află rădăcinile:
- AA. Nervilor cranieni
- BB. Nervilor vegetativi
- CC. Nervilor spinali
- DD. Senzitive
- EE. Anterioare şi posterioare
45CM. Nervul spinal conține fibre nervoase:
- AA. Somatomotore
- BB. Senzitive
- CC. Asociative scurte
- DD. Asociative lungi
- EE. Comisurale
46CM. În secțiune transversală substanța cenușie a măduvei spinării prezintă:
- AA. Coarnele posterioare
- BB. Coarnele inferioare
- CC. Ganglionii spinali
- DD. Coarnele ventrale
- EE. Plexul coroid
47CM. Pe o secțiune transversală a măduvei spinării se disting:
- AA. Substanța albă
- BB. Substanța neagră
- CC. Canalul central
- DD. Apeductul cerebral
- EE. Cisterna terminală
48CM. Coarnele anterioare ale substanței cenușii din măduva spinării conțin nucleii:
- AA. Toracic
- BB. Anterolateral si posterolateral
- CC. Cordonului posterior
- DD. Central
- EE. Anteromedial şi posteromedial
49CM. Substanța cenușie a coarnelor posterioare conține:
- AA. Substanța gelatinoasă
- BB. Nucleul toracic
- CC. Nucleul lombar
- DD. Zona spongioasă
- EE. Nucleul simpatic
50CM. Coarnele laterale ale substanței cenușii a medulei spinale conțin nuclei:
- AA. Motori
- BB. Senzitivi
- CC. Vegetativi simpatici
- DD. Vegetativi parasimpatici
- EE. Laterali
51CM. Învelișurile măduvei spinării sunt:
- AA. Pahimeningele
- BB. Teaca Henle
- CC. Teaca mielinică
- DD. Arahnoida
- EE. Pia mater
52CM. Leptomeningele include:
- AA. Dura mater
- BB. Arahnoida
- CC. Tunica fibroasă
- DD. Pia mater
- EE. Intima
53CM. Lichidul cefalorahidian se conține în:
- AA. Ventriculul terminal al măduvei spinării
- BB. Spațiul epidural
- CC. Spațiul subarahnoidian
- DD. Canalul central
- EE. Fundul de sac subdural
54CM. Spaţiile intermeningiene ale măduvei spinării sunt:
- AA. Epicranian
- BB. Epidural
- CC. Subdural
- DD. Arahnoidian
- EE. Subarahnoidian
55CM. Măduva spinării se fixează în sacul meningeal prin:
- AA. Ligamentele denticulate
- BB. Septul longitudinal posterior ce unește pia mater cu arahnoida în plan sagital
- CC. Țesutul celulo-adipos și plexul venos al spațiului epidural
- DD. Existenţa spațiului subarahnoidian
- EE. Presiunea negativă din canalul vertebral
56CM. Pia mater spinală:
- AA. Este separată de măduva spinării printr-un spaţiu
- BB. Conţine foarte multe vase sangvine
- CC. E înconjurată de lichid cerebrospinal
- DD. Se extinde în regiunea encefalului
- EE. Formează ligamentele denticulate
57CM. Nervii spinali:
- AA. Sunt trunchiuri nervoase formate din 2 rădăcini
- BB. Pornesc de la măduva spinării
- CC. Conţin numai fibre motorii
- DD. Conţin numai fibre senzitive
- EE. Conţin fibre motorii, senzitive şi simpatice preganglionare
58CM. Nervul spinal:
- AA. Lansează 3 sau 4 ramuri
- BB. Se împarte doar în 2 ramuri
- CC. Are ramura anterioară, posterioară şi meningeală
- DD. Ramurile lui conţin doar fibre senzitive
- EE. Ramurile lui conţin doar fibre motorii
59CM. Nervul spinal:
- AA. Se formează prin contopirea rădăcinilor anterioare şi posterioare.
- BB. Iese prin orificiul intervertebral.
- CC. Conţine fibre nervoase senzitive şi motorii
- DD. Sunt 32 perechi.
- EE. Are ramuri anterioare si posterioare
60CM. Localizarea ganglionului spinal:
- AA. În canalul vertebral
- BB. În spatiul subdural spinal
- CC. La nivelul orificiului intervertebral
- DD. De-a lungul nervului spinal
- EE. Pe rădăcina posterioară a nervului spinal
61CS. Puntea face parte din:
- AA. Prosencephalon
- BB. Myelencephalon
- CC. Metencephalon
- DD. Mesencephalon
- EE. Diencephalon
62CS. În nucleul ambiguu au originea fibrele motorii ale nervilor:
- AA. V, VI, VII
- BB. III, VI, VII
- CC. III, IX, X
- DD. IX, X, XI
- EE. V, VII, IX
63CM. Limitele bulbului rahidian se află la nivelul:
- AA. Coliculilor superiori ai lamei cuadrigemene
- BB. Marginii inferioare a punții
- CC. Adeziunii intertalamice
- DD. Orificiului occipital mare
- EE. Orificiului vertebrei CI
64CM. Bulbul rahidian prezintă următoarele formațiuni:
- AA. Pedunculi cerebrali
- BB. Piramidele bulbare
- CC. Tuberculi cuneaţi
- DD. Tuberculi mamilari
- EE. Olivele
65CM. Medula oblongată prezintă la exterior:
- AA. șanțuri laterale
- BB. șanțul terminal
- CC. Fisura longitudinală
- DD. Fasciculul cuneat
- EE. Piramidele
66CM. In bulbul rahidian se localizează centrii:
- AA. Olfactiv
- BB. Vizual
- CC. Respirației
- DD. Acustic
- EE. Circulației sangvine
67CM. În bulb se află nucleii motori de origine ai următorilor nervi cranieni:
- AA. XI
- BB. V
- CC. X
- DD. IX
- EE. XII
68CM. În bulb se află nucleii senzitivi ai nervilor cranieni:
- AA. X
- BB. IX
- CC. VII
- DD. V
- EE. XII
69CM. În medulla oblongata se află nucleii:
- AA. Salivator inferior
- BB. Salivator superior
- CC. Ambiguu
- DD. Al tractului solitar
- EE. Motor al nervului trigemen
70CM. Puntea:
- AA. Prin marginea sa superioară porneşte nervul trigemen
- BB. Conţine în partea sa anterioară (bazilară) nucleii punţii
- CC. Conţine în partea sa anterioară tracturile corticospinale (piramidale)
- DD. E legată de cerebel prin pedunculii cerebeloşi superiori
- EE. Conţine continuarea lemniscului medial.
71CM. Următorii nuclei se află în punte:
- AA. Motor al nervului facial
- BB. Oculomotor
- CC. Spinal sau descendent al nervului trigemen
- DD. Abducens
- EE. Salivator inferio
72CS. Cerebelul este situat:
- AA. În etajul superior al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
- BB. În etajul mediu al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
- CC. În etajul inferior al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
- DD. În etajul inferior al cutiei craniene, înapoia trunchiului cerebral
- EE. În etajul superior al cutiei craniene, înapoia trunchiului cerebral
73CS. Cerebelul este legat de trunchiul cerebral prin:
- AA. Trei perechi de pedunculi cerebrali care îl leagă de bulb, punte şi mezencefal
- BB. Fibre eferente şi aferente grupate în trei perechi de pedunculi cerebrali
- CC. Trei perechi de pedunculi cerebeloşi formaţi din trei straturi celulare dintre care cel mai important este cel mijlociu al celulelor Purkinje
- DD. Trei perechi de pedunculi cerebeloşi formaţi din substanţa cenuşie la suprafaţă şi albă în interior
- EE. Cele trei perechi de pedunculi cerebeloşi alcătuiţi din fibre aferente şi eferente îl leagă de bulb, punte şi mezencefal
74CS. Cerebelul este legat de bulb prin:
- AA. Fibre aferente
- BB. Fibre eferente
- CC. Pedunculii cerebeloşi mijlocii
- DD. Pedunculii cerebeloşi inferiori
- EE. Pedunculii cerebeloşi superiori.
75CS. Cerebelul este alcătuit din substanţa cenuşie şi substanţa albă dispuse astfel:
- AA. Substanţa albă la suprafaţă - scoarţa cerebeloasă, substanţa cenuşie la interior - nucleii cerebeloşi
- BB. Substanţa cenuşie la suprafaţă - scoarţa cerebeloasă şi substanţa albă la interior - nucleii cerebeloşi
- CC. Substanţa cenuşie la suprafaţă - scoarţa cerebeloasă şi la interior - nucleii cerebeloşi cu substanţa albă
- DD. Substanţa albă la periferie-scoarţa cerebeloasă şi la interior-nucleii cerebeloşi, substanţa cenuşie la interior între scoarţă şi nuclei
- EE. Trei straturi alternative, cel mai important fiind cel mijlociu, al celulelor Purkinje
76CS. Pedunculii cerebeloși superiori leagă cerebelul cu:
- AA. Diencefalul
- BB. Mielencefalul
- CC. Mezencefalul
- DD. Prozencefalul
- EE. Puntea
77CS. Pedunculii mijlocii leagă cerebelul cu:
- AA. Substanța neagră
- BB. Nucleul Iacubovici
- CC. Bulbul rahidian
- DD. Puntea Varolio
- EE. Creierul intermediar
78CS. Ventriculul cerebral IV prezintă cavitatea:
- AA. Prozencefalului
- BB. Mezencefalului
- CC. Rombencefalului
- DD. Diencefalului
- EE. Emisferelor cerebrale
79CS. Ventriculul IV al encefalului comunică cu ventriculul III prin:
- AA. Canalul central
- BB. Apertura median
- CC. Aperturile laterale
- DD. Apeductul creierului
- EE. Orificiile interventriculare
80CS. Din ventriculul IV LCR trece în spaţiul subarahnoidian prin:
- AA. Apeductul Sylvius
- BB. Orificiul Magendie
- CC. Orificiile Monro
- DD. Plexurile coroide ale ventriculului IV
- EE. Plexurile coroide ale ventriculului III
81CS. Apeductul Sylvius face legătura între:
- AA. Ventriculul IV şi canalul ependimar
- BB. Ventriculul IV şi spaţiul subarahnoidian
- CC. Ventriculii laterali şi ventriculul III
- DD. Ventriculii III şi IV
- EE. Ambii ventriculi laterali
82CS. Nucleul tractului solitar este comun pentru nervii:
- AA. V - VI - VII
- BB. VII - VIII - IX
- CC. VII - IX - X
- DD. IX - X - XI
- EE. X - XI – XII
83CM. Cerebelul prezintă următoarele formațiuni:
- AA. Emisfere cerebeloase
- BB. Pedunculi cerebeloși
- CC. Pedunculi cerebrali
- DD. Vermisul
- EE. Şanțul bazilar
84CM. Din nucleii cerebeloși fac parte:
- AA. Nucleul emboliform
- BB. Nucleul roșu
- CC. Nucleul dințat
- DD. Substanța neagră
- EE. Nucleul globos
85CM. Ventriculul IV al encefalului comunica cu:
- AA. Spațiul subdural
- BB. Spațiul subarahnoidian
- CC. Canalul central al medulei spinale
- DD. Ventriculele laterale
- EE. Ventriculul III.
86CM. Ventriculul IV al encefalului conține:
- AA. Lichid seros
- BB. Lichid tisular
- CC. Plexul coroid
- DD. Plexuri venoase
- EE. Lichid cefalorahidian
87CM. Pereții ventriculului IV se constituie din:
- AA. Vălul medular superior
- BB. Fosa romboidă
- CC. Fastigiu
- DD. Vălul medular inferior
- EE. Pedunculii cerebeloși inferiori
88CM. Tavanul ventriculului IV se formează din:
- AA. Pedunculii cerebrali
- BB. Pedunculii cerebeloși superiori
- CC. Vălul medular inferior
- DD. Vălul medular superior
- EE. Piramidele bulbare
89CM. Fosa romboidă este constituită de:
- AA. Viermele cerebelos
- BB. Puntea Varolio
- CC. Pedunculii cerebrali
- DD. Faţa dorsală a bulbului rahidian
- EE. Faţa anterioară a medulei oblongate
90CM. In trigonul superior al fosei romboide se localizează nucleii nervilor cranieni:
- AA. III
- BB. V
- CC. VII
- DD. IX
- EE. XI
91CM. In trigonul superior al fosei romboide substanța cenușie formează nucleii nervilor
cranieni:- AA. IV
- BB. VI
- CC. VII
- DD. VIII
- EE. XI
92CM. In trigonul inferior al fosei romboide se localizează nucleii nervilor cranieni:
- AA. IV
- BB. IX
- CC. VI
- DD. X
- EE. XI
93CM. Substanța cenușie a fosei romboide formează la nivelul trigonului inferior nucleii
nervilor cranieni:- AA. V
- BB. IX
- CC. XII
- DD. X
- EE. VIII
94CM. Nucleii senzitivi ai nervului trigemen sunt:
- AA. Nucleul talamic
- BB. Nucleul tractului spinal
- CC. Nucleul pontin
- DD. Nucleul ambiguu
- EE. Nucleul tractului mezencefalic
95CM. Nervul facial este reprezentat la nivelul fosei romboide de nucleii:
- AA. Nucleul visceromotor
- BB. Nucleul salivator superior
- CC. Nucleul salivator inferior
- DD. Nucleul motor
- EE. Nucleul pontin
96CM. Nucleii salivatori superior și inferior aparțin nervilor cranieni:
- AA. V
- BB. VII
- CC. VIII
- DD. IX
- EE. X
97CM. Nucleii vegetativi ai fosei romboide sunt:
- AA. Nucleul tractului mezencefalic
- BB. Nucleul salivator superior
- CC. Nucleul dorsal al nervului vag
- DD. Nucleul ventrolateral
- EE. Nucleul lacrimal
98CM. Nervul glosofaringian are în fosa romboidă nucleii:
- AA. Nucleul dorsal
- BB. Nucleul ambiguu
- CC. Nucleul tractului spinal
- DD. Nucleul tractului solitar
- EE. Nucleul salivator inferior.
99CM. Perechea VIII de nervi cranieni are în fosa romboidă nucleii:
- AA. Nucleul cohlear ventral
- BB. Nucleul cohlear dorsal
- CC. Nucleul vestibular medial
- DD. Nucleul vestibular central
- EE. Nucleul vestibular lateral.
100CM. Nervul vag este reprezentat la nivelul fosei romboide de nucleii:
- AA. Nucleul pontin
- BB. Nucleul tractului solitar
- CC. Nucleul ambiguu
- DD. Nucleul dorsal
- EE. Nucleul spinal.
101CS. Tectul mezencefalului este format din:
- AA. Corpii geniculaţi laterali
- BB. Coliculii superiori
- CC. Lama cvadrigemenă
- DD. Tuberculii mamilari
- EE. Coliculii inferiori.
102CS. Nucleul motor al unuia din următorii nervi cranieni se află în mezencefal:
- AA. X
- BB. VI
- CC. V
- DD. VII
- EE. III
103CS. Nucleul senzitiv al unuia din următorii nervi cranieni se află în mezencefal:
- AA. IX
- BB. VII
- CC. V
- DD. VIII
- EE. X.
104CM. Mezencefalul este constituit din:
- AA. Mielencefal
- BB. Tect
- CC. Metencefal
- DD. Pedunculii cerebrali
- EE. Pedunculii cerebeloşi superiori.
105CM. Pe o secțiune transversală pedunculii cerebrali prezintă:
- AA. Vârful pedunculului
- BB. Tegmentul mezencefalic
- CC. Baza pedunculului
- DD. Masele laterale
- EE. Substanța neagră.
106CM. Substanța cenușie a mezencefalului este organizată sub aspect de:
- AA. Nucleu caudat
- BB. Nucleu roșu
- CC. Nucleu ambiguu
- DD. Nucleu vegetativ parasimpatic
- EE. Nuclei ai nervilor cranieni III şi IV.
107CM. În mezencefal sunt depistate formaţiunile:
- AA. Lemniscul medial
- BB. Fibrele frontopontine
- CC. Lemniscul lateral
- DD. Nucleul roşu
- EE. Corpul geniculat medial
108CM. Fosa interpedunculară:
- AA. Conţine substanţa perforată posterioară
- BB. Reprezintă locul prin care apare nervul abducens (VI)
- CC. Este delimitată lateral de pedunculii cerebeloşi superiori
- DD. Este o parte a mezencefalului
- EE. Este parte a diencefalului.
109CS. Diencefalul este situat:
- AA. Deasupra cerebelului şi sub emisferele cerebrale
- BB. Deasupra trunchiului cerebral şi sub cerebel
- CC. În continuarea trunchiului cerebral şi sub emisferele cerebrale
- DD. Deasupra măduvei spinării şi sub emisferele cerebrale
- EE. Sub emisferele cerebrale şi înaintea trunchiului cerebral.
110CS. Diencefalul este format din:
- AA. Talamus, metatalamus, hipotalamus
- BB. Talamus, epitalamus, hipotalamus, neurohipofiză
- CC. Talamus, metatalamus, hipofiză, hipotalamus
- DD. Talamus, metatalamus, epitalamus, hipotalamus
- EE. Talamus, corpi geniculaţi, epifiză, hipotalamus.
111CS. Care din următoarele formaţiuni se dezvoltă din diencefal?
- AA. Lobul posterior al pituitarei
- BB. Corpii mamilari
- CC. Genu corporis callosi
- DD. A + B
- EE. Pedunculii cerebrali.
112CS. Hipotalamusul este controlat de:
- AA. Talamus
- BB. Trunchiul cerebral
- CC. Cerebel
- DD. Scoarţa emisferelor cerebraie
- EE. Nucleii bazali.
113CS. Hipotalamusul reprezintă partea diencefalului:
- AA. Ventrală
- BB. Dorsală
- CC. Antero-superioară
- DD. Postero-inferioară
- EE. Laterală
114CS. Subtalamusul este localizat:
- AA. Medial de talamus şi dorsal de hipotalamus
- BB. Ventral de talamus şi lateral de hipotalamus
- CC. Medial de hipotalamus
- DD. Anterior de lamina terminalis
- EE. Lateral de capsula internă
115CS. Prin orificiul Monro comunică:
- AA. Plexurile coroide cu ventriculul III
- BB. Ventriculele laterale cu ventriculul III
- CC. Ventriculele III şi V
- DD. Ventriculul IV cu spaţiul subarahnoidian
- EE. Ventriculele laterale cu ventriculul IV
116CS. Plafonul ventriculului III este format de:
- AA. Fornix
- BB. Corpus callosum
- CC. Ependimă
- DD. Pânza coroidă
- EE. Talamus
117CS. Tela choroidea a ventriculului III:
- AA. Constă dintr-un strat dublu de pia
- BB. Formează planşeul ventriculului III
- CC. Constă dintr-un strat dublu de ependimă
- DD. Se află între corpul calos şi fornix
- EE. Se continuă în cornul posterior al ventriculului lateral
118799. CM. Diencefalul este constituit din:
- AA. Lama cuadrigemenă
- BB. Regiunea talamică
- CC. Ventriculul IV
- DD. Hipotalamus
- EE. Ventriculul III
119CM. Regiunea talamică a creierului intermediar include:
- AA. Hipotalamusul
- BB. Metatalamusul
- CC. Metencefalul
- DD. Talamusul
- EE. Epitalamusul
120CM. Talamusul prezintă următoarele formațiuni morfologice:
- AA. Aripile
- BB. Pulvinarul
- CC. Pedunculii cerebrali
- DD. Tuberculul anterior
- EE. Feţele medială şi dorsală
121CM. Nucleii talamusului prezintă, sub aspect funcțional:
- AA. Centri subcorticali motori
- BB. Centri vegetativi
- CC. Relee ale cailor conductoare senzitive
- DD. Centri subcorticali senzitivi
- EE. Centri subcorticali senzoriali
122CM. Metatalamul este constituit din:
- AA. Corpii geniculaţi laterali
- BB. Coliculii superiori
- CC. Corpul calos
- DD. Corpii geniculaţi mediali
- EE. Genunchiul capsulei interne
123CM. Epitalamusul înglobează formațiunile:
- AA. Hipofiza
- BB. Epifiza
- CC. Comisura cerebrală anterioară
- DD. Habenulele
- EE. Comisura habenulară
124CM. Sub aspect funcțional centrii nervoși ai metatalamului prezintă:
- AA. Centri subcorticali olfactivi
- BB. Centri subcorticali ai auzului
- CC. Relee ale cailor conductoare ale analizatorului optic
- DD. Centri gustativi
- EE. Centri vegetativi
125CM. Celule neurosecretoare hipotalamice se afla in:
- AA. Nucleul paraventricular
- BB. Nucleul supraoptic
- CC. Nucleul ventromedial
- DD. Nucleul infundibular
- EE. Nucleii corpilor mamilari
126CM. Hipotalamusul este un centru de integrare a:
- AA. Sistemului limbic
- BB. Formației reticulare
- CC. Sistemului nervos parasimpatic
- DD. Sistemului nervos simpatic
- EE. Glandelor endocrine
127CM. In componenţa hipotalamusului intră:
- AA. Tractul olfactiv
- BB. Tractul optic
- CC. Chiasma optică
- DD. Tuber cinereum şi infundibulum
- EE. Corpii mamilari
128CM. Următoarele structuri fac parte din subtalamus:
- AA. Nucleul subtalamic (corpul lui Luys)
- BB. Fasciculul lenticular
- CC. Fasciculul mamilotalamic
- DD. Fasciculul subtalamic
- EE. Zona incertă.
129CM. Căile de comunicare a ventriculului III sunt:
- AA. Canalul central al măduvei spinării
- BB. Aperturile laterale (Luschka)
- CC. Orificiile interventriculare
- DD. Apeductul Silvius
- EE. Apertura mediană (Magendi)
130CM. Ventriculul cerebral III are pereții:
- AA. Mediali
- BB. Laterali
- CC. Sagital
- DD. Superior
- EE. Inferior
131CS. Corpul striat:
- AA. Are conexiuni bidirecţionale cu amigdala
- BB. E de provenienţă diencefalică
- CC. Include nucleul amigdalian şi nucleus acumbens
- DD. Include nucleii caudat şi lentiform
- EE. Include nucleul amigdalian şi lentiform
132CS. Capsulele externă şi internă:
- AA. Sunt separate prin claustrum
- BB. Sunt separate prin nucleul lentiform
- CC. O parte din fibrele lor provine din comisura posterioară
- DD. Sunt separate prin nucleul caudat
- EE. Sunt separate prin nucleul amigdalian
133CS. Nucleul caudat se separă de globul palid prin:
- AA. Capsula extremă
- BB. Capsula externă
- CC. Capsula internă
- DD. Comisura mare a creierului
- EE. Comisura anterioară
134CS. Nucleul lentiform se separă de talamus şi nucleul caudat prin:
- AA. Centrul semioval
- BB. Corpul calos
- CC. Capsula internă
- DD. Capsula externă
- EE. Fornix
135CS. Capsula internă se localizează:
- AA. Între nucleul caudat şi talamus şi nucleul lentiform
- BB. Între nucleul caudat şi nucleul lentiform
- CC. Între talamus şi putamen
- DD. Între talamus şi nucleul lentiform
- EE. Între talamus şi globul palid
136CS. Ventriculele cerebrale laterale comunică cu ventriculul III prin:
- AA. Apeductul cerebral
- BB. Orificiile interventriculare
- CC. Apertura mediană
- DD. Aperturile laterale
- EE. Canalul central.
137CM. Nucleii bazali ai emisferelor cerebrale sunt:
- AA. Nucleus ambiguus
- BB. Corpus amygdaloideum
- CC. Pulvinar thalami
- DD. Nucleus caudatus
- EE. Nucleus lentiformis
138CM. Nucleul lentiform:
- AA. Are o porţiune laterală (globul palid) şi alta medială mai întunecată (putamen)
- BB. E separat complet de nucleul caudat
- CC. Constituie o parte a sistemului extrapiramidal
- DD. Trimite fibre spre substanţa neagră şi nucleul roşu
- EE. Se află lateral de capsula internă.
139CM. Corpul striat este constituit din:
- AA. Thalamus opticus
- BB. Nucleus caudatus
- CC. Globus palidus
- DD. Claustrum
- EE. Putamen.
140CM. Nucleul caudat prezintă următoarele structuri:
- AA. Baza
- BB. Corpul
- CC. Vârful
- DD. Coada
- EE. Capul.
141CM. Nucleul lentiform este format din:
- AA. Capsula externă
- BB. Putamen
- CC. Corpul amigdaloidian
- DD. Globul palid medial
- EE. Globul palid lateral
142823. CM. Ventriculul lateral prezintă următoarele porțiuni:
- AA. Corpul
- BB. Cornul anterior
- CC. Cornul inferior
- DD. Cornul superior
- EE. Cornul central.
143824. CM. Ventriculele laterale ale encefalului conțin:
- AA. Lichid tisular
- BB. Lichid cefalorahidian
- CC. Plexul coroid
- DD. Plexuri nervoase
- EE. Rețele vasculare miraculoase.
144CS. În masa emisferei cerebrale se află:
- AA. Ventriculul III
- BB. Ventriculul IV
- CC. Ventriculul lateral
- DD. Spatiul subarahnoidian
- EE. Apeductul cerebral.
145CS. Fisura interemisferică separă:
- AA. Numai feţele bazale ale emisferelor cerebrale
- BB. Lobul frontal de cel parietal
- CC. Lobul frontal de cel temporal
- DD. Cele 2 emisfere cerebrale
- EE. Numai feţele convexe ale emisferelor cerebrale
146CS. Cea mai voluminoasă parte a encefalului este reprezentată de:
- AA. Diencefal
- BB. Emisferele cerebeloase
- CC. Trunchiul cerebral
- DD. Emisferele cerebrale
- EE. Ganglionii bazali.
147CS. Lobulul cuneus aparține lobului:
- AA. Frontal
- BB. Occipital
- CC. Temporal
- DD. Insular
- EE. Parietal.
148CM. Emisferele cerebrale sunt brăzdate de şanţuri care delimitează pe feţele lor lobii:
- AA. Hipocampic
- BB. Occipital
- CC. Precentral
- DD. Frontal
- EE. Lobus insularis.
149CM. Emisferele cerebrale sunt unite prin:
- AA. Epitalamus
- BB. Comisura albă anterioară
- CC. Meninge
- DD. Corpul calos
- EE. Hipotalamus.
150CM. Feţele emisferelor cerebrale prezintă:
- AA. Şanţul lateral Sylvius
- BB. Şanţul central Rolando
- CC. Girusul precentral
- DD. Şanţul calcarin
- EE. Girusul auricular.
151CM. Telencefalul este format din:
- AA. Emisferele cerebeloase
- BB. Emisferele cerebrale
- CC. Comisura mare a creierului
- DD. Puntea creierului
- EE. Pedunculii cerebrali
152CM. Emisferele mari ale creierului prezintă şanţurile:
- AA. Anterior
- BB. Central
- CC. Lateral
- DD. Posterior
- EE. Parieto-occipital.
153CM. Lobul frontal al emisferei cerebrale este delimitat de:
- AA. Șanțul frontal superior
- BB. Fisura longitudinală
- CC. Șanțul precentral
- DD. Șanțul lateral
- EE. Șanțul central.
154CM. Emisferele mari ale encefalului prezintă lobii:
- AA. Intraparietal
- BB. Insular
- CC. Temporal
- DD. Orbital
- EE. Occipital.
155CM. Lobul parietal al emisferei cerebrale este delimitat de:
- AA. Șanțul postcentral
- BB. Șanțul lateral
- CC. Fisura longitudinală
- DD. Șanțul central
- EE. Șanțul intraparietal.
156CM. Emisfera mare a creierului prezintă polii:
- AA. Superior
- BB. Frontal
- CC. Terminal
- DD. Temporal
- EE. Occipital
157CM. Emisferele cerebrale prezintă:
- AA. Faţa dorsolaterală
- BB. Faţa posterioară
- CC. Polul occipital
- DD. Polul inferior
- EE. Faţa medială
158CM. Gyrus fornicatus constă din:
- AA. Lobulul paracentral
- BB. Circumvoluţiunea corpului calos
- CC. Circumvoluţiunea lingvală
- DD. Circumvoluţiunea parahipocampală
- EE. Fornix.
159CM. Gyrus precentralis:
- AA. Se află în lobul frontal
- BB. Reprezintă numai aria motorie a cortexului cerebral
- CC. Conţine un cortex ceva mai gros decât gyrus postcentralis
- DD. În porţiunea sa inferioară conţine conexiuni neurale cu partea inferioară a corpului
- EE. Conţine celule piramidale gigantice Betz.
160CM. La partea bazală emisferele cerebrale sunt legate între ele prin:
- AA. Corpul calos
- BB. Comisura albă anterioară
- CC. Comisura albă posterioară
- DD. Trigonul cerebral
- EE. Toate de mai sus.
161CM. Faţa dorsolaterală a emisferei cerebrale prezintă șanțurile:
- AA. Sulcus precentralis
- BB. Sulcus parahyppocampalis
- CC. Sulcus frontalis lateralis
- DD. Sulcus intraparietalis
- EE. Sulcus temporalis inferior
162CM. Emisfera cerebrală prezintă pe faţa inferioară circumvoluțiunile:
- AA. Gyrus rectus
- BB. Gyrus cinguli
- CC. Gyrus occipitotemporalis medialis
- DD. Gyri orbitales
- EE. Lobulus paracentralis
163CM. Emisfera cerebrală prezintă pe faţa dorsolaterală circumvoluțiunile:
- AA. Lobulus paracentralis
- BB. Lobulus parietalis superior
- CC. Gyrus angularis
- DD. Gyrus parahippocampalis
- EE. Gyrus frontalis superior.
164845. CM. Emisfera cerebrală prezintă pe faţa dorsolaterală șanțurile:
- AA. Sulcus postcentralis
- BB. Sulcus supramarginalis
- CC. Sulcus temporalis inferior
- DD. Sulcus frontalis inferior
- EE. Sulcus occipitalis transversus.
165CS. Centrul cortical al stereognoziei se localizează în:
- AA. Lobulul paracentral
- BB. Circumvoluțiunea centrală posterioară
- CC. Lobulul parietal superior
- DD. Lobulul parietal inferior
- EE. Circumvoluțiunea angulară.
166CS. Centrul cortical al analizatorului motor al vorbirii scrise se află în:
- AA. Circumvoluțiunea frontală superioară
- BB. Circumvoluțiunea centrală anterioară
- CC. Circumvoluțiunea frontală mijlocie
- DD. Lobulul paracentral
- EE. Lobulul parietal superior.
167CS. Nucleul cortical al analizatorului auditiv al vorbirii articulate se localizează în:
- AA. Circumvoluțiunea centrală posterioară
- BB. Circumvoluțiunea frontală inferioară
- CC. Circumvoluțiunea temporală superioară
- DD. Circumvoluțiunea temporală inferioară
- EE. Corpii geniculați mediali.
168CS. Nucleul analizatorului motor al vorbirii articulate se localizează în:
- AA. Circumvoluțiunea centrală anterioară
- BB. Circumvoluțiunea temporală superioară
- CC. Circumvoluțiunea frontală mijlocie
- DD. Circumvoluțiunea frontală inferioară
- EE. Circumvoluțiunea lingvală.
169CS. Centrul lui Broca se găseşte în girusul:
- AA. Frontal superior
- BB. Frontal mijlociu
- CC. Frontal inferior
- DD. Frontal ascendent
- EE. Temporal superior.
170CS. Ariile auditive sunt situate:
- AA. În toată zona somestezică
- BB. În girusul precentral
- CC. În lobul occipital
- DD. În girusul temporal superior
- EE. În girusul hipocampic.
171CS. Aria motorie principală se găseşte în lobul:
- AA. Temporal
- BB. Limbic
- CC. Parietal
- DD. Occipital
- EE. Frontal.
172CM. Nucleul analizatorului motor se localizează în:
- AA. Lobulul parietal superior
- BB. Lobulul paracentral
- CC. Circumvoluțiunea frontală medie
- DD. Circumvoluțiunea precentrală
- EE. Circumvoluțiunea angulară.
173CM. Centrul cortical al analizatorului sensibilității generale şi proprioceptive se află în:
- AA. Circumvoluțiunea precentrală
- BB. Circumvoluțiunea frontală superioară
- CC. Lobulul parietal superior
- DD. Circumvoluțiunea postcentrală
- EE. Lobulul paracentral.
174CM. Nucleul cortical al analizatorului vizual se află în:
- AA. Circumvoluțiunea frontală inferioară
- BB. Lobul occipital
- CC. Circumvoluțiunile orbitale
- DD. Zona șanțului calcarin
- EE. Pintenul de cocoş.
175CM. Sistemul limbic este implicat în funcţia:
- AOlfactivă
- BB. Stereognoză
- CC. Sexuală
- DD. Reglarea aportului alimentar
- EE. Toate de mai sus.
176CM. Structurile următoare sunt asociate cu calea auditivă:
- AA. Nucleii cohleari din rombencefal
- BB. Corpul geniculat medial
- CC. Lemniscul medial
- DD. Gyrus temporalis superior
- EE. Braţul anterior al capsulei interne.
177CS. Corpul calos este constituit din fibre nervoase:
- AA. De proiecție
- BB. Asociative
- CC. Comisurale
- DD. Senzitive
- EE. Vegetative.
178CM. Substanța albă a emisferelor cerebrale formează:
- AA. Nuclei bazali
- BB. Comisura piramidelor
- CC. Comisura mare a encefalului
- DD. Comisura anterioară
- EE. Capsula externă.
179CM. Substanţa albă a emisferei cerebrale conţine următoarele tipuri de fibre:
- AA. De asociaţie
- BB. Cerebeloase
- CC. Comisurale
- DD. Reticulare
- EE. De proiecţie.
180CM. Substanța cenușie a emisferelor cerebrale se organizează sub aspect de:
- AA. Ganglioni vegetativi
- BB. Nuclei bazali
- CC. Nuclei subcorticali
- DD. Nuclei cerebeloși
- EE. Cortex cerebral.
181CM. Fornixul encefalului prezintă următoarele formațiuni:
- AA. Bolta
- BB. Corpul
- CC. Brațul anterior
- DD. Columnele (stâlpii anteriori)
- EE. Pedunculii (stâlpii posteriori).
182CM. Fibrele nervoase comisurale din emisferele cerebrale se localizează în:
- AA. Capsula internă
- BB. Corpul calos
- CC. Cordonul lateral
- DD. Capsula externă
- EE. Comisura albă.
183CM. Corpului calos i se disting următoarele porțiuni:
- AA. Ciocul
- BB. Brațul anterior
- CC. Trunchiul
- DD. Ramurile laterale
- EE. Lamela terminală.
184CM. Capsula internă este constituită din fibre:
- AA. Asociative
- BB. De proiecție
- CC. Ale cailor descendente
- DD. Comisurale
- EE. Ale cailor ascendente.
185CM. Capsula internă prezintă următoarele porțiuni:
- AA. Genunchiul
- BB. Cotul
- CC. Brațul anterior
- DD. Corpul
- EE. Brațul posterior.
186CS. Arahnoida se caracterizează prin:
- AA. Este situată la exterior de pahimeninge
- BB. Delimitează spațiul epidural
- CC. Participă la formarea plexurilor vasculare
- DD. Formează granulații arahnoidiene
- EE. Pătrunde în șanțurile şi scizurile creierului.
187CM. Criterii caracteristice pentru sinusurile pahimeningelui:
- AA. În secțiune transversală ca regulă au formă triunghiulară
- BB. Pereții lor prolabează
- CC. În componenţa peretelui lor se conțin fibre musculare netede
- DD. În lumenul lor pot fi septuri şi trabecule care reglează direcția sângelui
- EE. Comunică cu lacunele laterale.
188CM. Vasculara encefalului (pia mater) posedă următoarele particularități:
- AA. Pătrunde în șanțurile şi scizurile creierului
- BB. În țesutul nervos delimitează spatţile perivasculare şi pericelulare (Robin-Virchow)
- CC. Împreună cu vasele sangvine participă la formarea plexurilor coroide
- DD. Delimitează spațiul subdural
- EE. Delimitează spațiul epidural.
189CM. Care din afirmații caracterizează lichidul cefalorahidian:
- AA. Se scurge in sinusurile pahimeningelui
- BB. Umple ventriculele creierului și spațiul subarahnoidian
- CC. Se produce in mod normal in cantitatea de 500 - 550 ml nictimeral
- DD. Circulă datorită presiunii hidrostatice
- EE. Din spațiul subarahnoidian prin orificiul Magendie şi Luschka se scurge în ventriculul III.
190CM. Licvorul cerebrospinal:
- AA. Se produce în special în ventriculele laterale
- BB. Trece în spaţiul subarahnoidian prin orificiile din plafonul ventriculului IV
- CC. Reintră în circulaţie în special prin sinusul sigmoidian
- DD. Conţine proteine în aceiaşi concentraţie ca şi plazma sângelui
- EE. Trece din ventriculul III în ventriculul IV prin orificiul interventricular
191872. CS. Toate căile sensibilităţii exteroceptive au al treilea neuron în:
- AA. Măduva spinării
- BB. Bulb
- CC. Cerebel
- DD. Nucleii bazali
- EE. Talamus.
192CS. Protoneuronul căilor spinotalamice se află în:
- AA. Cornul medular anterior
- BB. Ganglionul spinal
- CC. Cornul medular posterior
- DD. Cornul medular lateral
- EE. Bulb.
193CM. Cerebelul primeşte informaţii de la receptorii situaţi în:
- AA. Sistemul circulator
- BB. Sistemul osteoarticular
- CC. Sistemul respirator
- DD. Sistemul muscular
- EE. Viscerele abdominale.
194CS. Calea corticospinală conduce:
- AA. Sensibilitatea tactilă, termică şi dureroasă
- BB. Sensibilitatea proprioceptivă inconştientă
- CC. Motilitatea involuntară
- DD. Motilitatea voluntară
- EE. Sensibilitatea epicritică.
195CM. Calea piramidală cuprinde următoarele fascicule:
- AA. Piramidal direct
- BB. Corticobulbare
- CC. Piramidal încrucişat
- DD. Reticulospinal
- EE. Corticonuclear.
196CM. Calea extrapiramidală cuprinde următoarele fascicule:
- AA. Olivospinal
- BB. Vestibulospinal
- CC. Rubro-nigro-spinal
- DD. Corticobulbar
- EE. Reticulospinal.
Información
- Descripción
- SISTEMUL NERVOS ( TEST )
- Autor
- John x
- Idioma
- English
- Visitas
- 44
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test