Test
gu2
Crea una cuenta gratis para terminar este test
Guarda tu progreso y consulta tu resultado final.
¿Ya tienes cuenta? Inicia sesión
Preguntas del test (50)
1CS Care dintre afirmaţiile următoare privitoare la mitoză este falsă?
- AEste de tip ecvaţional
- BSe întâlneşte şi la nivelul testiculelor
- CCelula ce intră în diviziune are cromozomi monocromatidieni
- DDin diviziune rezultă două celule
- ECelulele rezultate sunt diploide
2CS Fenomenele de recombinare inter- şi intracromozomială se produc in:
- AAnafaza mitozei
- BProfaza şi anafaza meiozei I
- CMetafaza şi anafaza meiozei II
- DProfaza şi metafaza meiozei I
- EProfaza şi anafaza meiozei II
3CS Ce zigoţi vor rezulta prin fecundarea unui gamet normal cu gameţi produşi prin nedisjuncţia în meioza I a gonosomilor la tata?
- A45,X; 47,XXY
- B45,X; 46,YY; 47, XYY
- C45,X; 47,XXY; 47, XYY
- D45,X; 46,XY; 47,XXX
- E46,XY; 47,XXX; 47, XYY
4CS Care dintre afirmaţiile următoare privitoare la meioză sunt false?
- AToate celulele rezultate sunt haploide
- BToate celulele din testicule şi ovare se divid prin meioză
- CDin diviziune rezulta 4 celule
- DProfaza I prezintă 5 etape
- EEste o succesiune de doua diviziuni
5CS Care din următoarele fenomene este anormal în anafaza mitozei?
- AÎmpărţirea totală şi egală a materialului genetic
- BDisjuncţia cromatidiană
- CClivarea transversală a centromerului
- DMigrarea simultană şi cu aceeaşi viteză a cromatidelor
- EClivarea longitudinală a centromerului
6CS Mozaicul cromozomic de tipul 46/45 se formează prin:
- ANedisjuncţie cromozomică în meioza I
- BNedisjuncţie cromatidiană în meioza II
- CÎntârziere anafazică în meioza I
- DNedisjuncţie cromatidiană în mitoză
- ENici unul din fenomenele menţionate mai sus
7CS Indicaţi afirmaţia corectă referitor la nondisjuncţia meiotică:
- AEste responsabilă de anomaliile structurale ale cromozomilor
- BEste responsabilă de anomalii cromozomice în mozaic
- CEste responsabilă de formarea triploidiilor
- DNu afectează decât perechea de cromozomi 21
- EPoate surveni atât în prima cât şi în a doua diviziune meiotică
8CS În ce etapă a diviziunii meiotice are loc recombinarea intracromozomială?
- AAnafaza meiozei II
- BProfaza meiozei I
- CAnafaza meiozei I
- DMetafaza meiozei II
- EProfaza meiozei II
9CS Recombinarea intracromozomică implică:
- ASchimbul de fragmente intre cromozomi diferiţi ai aceleiaşi grupe
- BSchimb de fragmente egale intre cromatidele aceluiaşi cromozom
- CSchimb de fragmente egale intre cromozomii omologi
- DSchimb reciproc de cromozomi intre cele două seturi haploide
- ESchimb de material genetic intre două celule
10CS Care din următoarele fenomene NU se poate produce în anafaza mitozei?
- AÎmpărţirea totală şi egală a materialului genetic
- BDisjuncţia cromozomică
- CClivarea transversală a centromerului
- DMigrarea simultană şi cu aceeaşi viteză a cromatidelor
- EDisjuncţia cromatidiană
11CS Clivarea transversală a centromerului în mitoza blastomerilor duce la apariţia:
- AMozaicurilor cromozomice de tip 45/46
- BGameţilor cu număr anormal de cromozomi
- CCelulelor somatice cu număr anormal de cromozomi
- DMozaicurilor cromozomice de tip 46,iso p / 46,iso q
- EMozaicurilor cromozomice de tip 46 / 46,iso p / 46,iso q
12CM Alegeţi mecanismele posibile a tetrasomiei gonosomale de tip 48,XXYY:
- ANedisjuncţia la ambii gameţi în MII
- BNedisjuncţia gonozomilor în spermatogeneză în MI şi MII a cromozomului Y
- CNedisjuncţia dublă în ovogeneză a cromozomilor sexuali
- DNedisjuncţia cromozomilor sexuali la ambii gameţi în MI
- ENedisjuncţia în spermatogeneză în MI şi MII a cromozomului X
13CS Alegeţi mecanismele posibile a pentasomiei gonosomale de tip 49,XXXXY:
- ANedisjuncţiea cromozomului X în MI şi MII a spermatogenezei
- BNedisjuncţie a cromozomului X în MI a spermatogenezei şi în MII la ambii
- CNedisjuncţia dublă a cromozomilor sexuali în ovogeneză
- DNedisjuncţia cromosomilor sexuali în ovogeneză şi întîrzierea în MI în spermatogeneză
- ENedisjuncţie dublă а ambilor cromozomi sexuali în spermatogeneză
14CM Alegeţi mecanismele posibile a tetrasomiei gonosomale de tip 48,XXYY:
- ANedesjuncţie în MII la ambii gameţi
- BNedesjuncţiea gonozomilor în MI şi cromatidelor cromozomului Y în MII a spermatogenezei
- CNedisjuncţia cromosomilor sexuali în ovogeneză şi întîrzierea în MI în spermatogeneză
- DNedisjuncţia dublă a cromozomilor sexuali în ovogeneză
- ENedisjuncţia cromozomilor sexuali în MI la ambii gameţi
15CS Care din noţiunile de mai jos reprezintă interacţiunea genelor nealele?
- ADominarea completă
- BEpistazia
- CAcţiunea pleiotropă a genelor
- DCodominarea
- EPolialelizmul
16CS Noţiunea ce explică acţiunea multiplă a genei este:
- APoligenia
- BPolialelia
- CPolimorfismul
- DPleiotropia
- EPanmixia
17CS Indicaţi forma interacţiunii genelor nealele:
- ACodominanţa
- BComplementaritatea
- CSupradominanţa
- DPolialelismul
- EDominanţa incompletă
18CS Alegeţi răspunsul ce NU corespunde caracteristicii genelor alele:
- ASe notează cu aceeaşi literă
- BSe localizează în loci identici ai cromozomilor neomologi
- CÎn meioză segregă spre polii opuşi
- DDetermină caracterele alternative
- EOcupă loci identici în cromozomii omologi
19CS Pentru genele alele NU este caracteristic:
- AExistenţa în câteva stări numite alele multiple
- BÎntotdeauna determină un singur caracter
- CLocalizarea într-un anumit locus pe cromozom
- DInteracţiunea cu alte gene nealele
- EParticiparea în procesul recombinării
20CS Ce caractere sunt determinate de genele alele?
- AOchii mari - ochii de culoare albastră
- BMiopia - daltonismul
- CRh pozitiv - secretor
- DCapacitatea de a îndoi limba - capacitatea de a face limba sul
- EPărul creţ - părul drept
21CS Alegeţi răspunsul corect caracteristic înlănţuirii genelor:
- AAre loc numai între genele dominante
- BAre loc între genele codominante
- CApare între genele localizate pe cromozomi diferiţi
- DAre loc între genele localizate pe acelaşi cromozom
- EEste mai frecvent completă
22CS Alegeţi răspunsul ce caracterizează harta cromozomială a eucariotelor:
- AConţine numai gene dominante
- BReprezintă schema de aranjare a genelor nealele într-un cromozom
- CEste ramificată
- DNumărul hărţilor cromozomiale nu coincide cu cel al grupelor de înlănţuire
- EDistanţa dintre gene se apreciază empiric
23CS Moştenirea înlănţuită a genelor a fost constatată de:
- AG. Mendel
- BN. Vavilov
- CHardy-Weinberg
- DT. Morgan
- ES. Cetvericov
24CS O femeie cu grupa sanguina A1 are un copil cu grupa A2. Care dintre următorii bărbaţi NU poate fi tatăl copilului?
- AA2
- BB
- CA1
- DA1B
- EA2B
25CS O femeie a prezentat boală hemolitică a nou-născutului. Ce risc au copiii ei de a face această boală?
- A100%
- B50%
- C0%
- D75%
- E25%
26CS Ce risc are o femeie Rh-, care a născut un copil Rh- şi unul Rh+, să dea naştere unui copil care să prezinte boala hemolitică a nou-născutului?
- A100%
- B75%
- C50%
- D25%
- E0%
27CS O femeie are un copil care a făcut boala hemolitică a nou-născutului. Soţul său a prezentat această afecţiune în copilărie. Ce risc are cuplul de mai sus de a avea un alt copil cu aceasta afecţiune?
- A100%
- B75%
- C50%
- D25%
- E0%
28CS Ce risc are o femeie care a născut un copil cu boala hemolitică a nou-născutului şi are soţul Rh+ homozigot, sa aibă un alt copil cu aceeaşi afecţiune?
- A100%
- B75%
- C50%
- D25%
- E0%
29CS O femeie care nu a făcut boala hemolitică a nou-născutului, deşi a avut un frate mai mare cu această boală, se căsătoreşte cu un bărbat care a prezentat în copilărie boala hemolitică. Ce risc are cuplul de avea un copil cu boala hemolitică a nou-născutului?
- A100%
- B75%
- C50%
- D25%
- E0%
30CS O femeie al cărei tată şi frate mai mare au avut în copilărie boala hemolitică a nou-născutului, dar care nu a avut aceasta boala, se căsătoreşte cu un bărbat Rh-. Care este riscul acestui cuplu de a avea un copil cu boala hemolitică?
- A100%
- B75%
- C50%
- D25%
- E0%
31CS O femeie Rh- este căsătorită cu un bărbat care nu a prezentat în copilărie boala hemolitică a nou-născutului, deşi mama sa era Rh-, iar fratele său mai mare a avut boala hemolitică. Care este riscul cuplului de a avea un copil cu boala hemolitică a nou-născutului ?
- A100%
- B75%
- C50%
- D25%
- E0%
32CS O persoană gustătoare are mama şi un frate negustător. Care este genotipul tatălui?
- AGG
- BGG sau Gg
- CGg
- Dgg
- ENici un răspuns nu este corect
33CS O femeie secretoare are mama şi soţul nesecretori. Care sunt genotipurile posibile la copii?
- ASeSe şi sese
- BNumai sese
- CSeSe şi Sese
- DSese şi sese
- ENumai Sese
34CS O persoană secretoare are mama şi un frate nesecretor. Care este genotipul tatălui?
- ASeSe
- BSese sau sese
- CSese
- Dsese
- ESeSe sau Sese
35CS O persoana cu Hp 1-1 are un frate Hp 2-2. Ce genotipuri pot avea părinţii?
- AHp 1-1 / Hp 1-1
- BHp 1-2 / Hp 1-2
- CHp 1-2 / Hp 2-2
- DHp 1-1 / Hp 1-2
- EHp 2-2 / Hp 2-2
36CS O persoană gustătoare are un frate negustător. Care sunt genotipurile posibile la părinţi?
- AGG /Gg
- BGg /Gg sau Gg /gg
- CGg /Gg
- Dgg /gg sau Gg /Gg
- ENici un raspuns nu este corect
37CS O persoană gustătoare are un frate negustător. Care sunt genotipurile posibile la copii ei dacă soţul ei este negustător?
- AGG sau Gg
- BGG sau gg
- CGg
- Dgg sau Gg
- ENici un răspuns nu este corect
38CS Un copil gustător homozigot are ambele bunici negustătoare. Care sunt genotipurile părinţilor?
- AGG şi GG
- BGg şi gg
- Cgg şi gg
- DGg şi GG
- EGg şi Gg
39CS O femeie secretoare are mama şi soţul nesecretori. Care sunt genotipurile posibile la copii?
- ASeSe şi Sese
- BNumai sese
- CSeSe şi sese
- DSese şi sese
- ENumai Sese
40CS În care din următoarele combinaţii, părinţii NU pot avea copii cu grupa A2?
- AA1 + B
- BA1B + B
- CA2B + O
- DA2 + A2B
- EA2B + A1
41CS Ce grupe sanguine din sistemul Xg vor avea copiii următorului cuplu?
Mama: Xg(a+); Tatăl: Xg(a-)- AToţi copiii Xg(a+)
- BFetele Xg(a-), băieţii Xg(a+)
- CFetele Xg(a+), băieţii Xg(a-)
- DFetele Xg(a+) sau Xg(a-) (în funcţie de genotipul mamei), băieţii numai Xg(a-)
- ECopii Xg(a+) sau Xg(a-) (în funcţie de genotipul mamei)
42CS În care din următoarele combinaţii părinţii pot avea copii cu grupa O?
- AA1+ B
- BB + A2B
- CA1B + O
- DA1B + A2B
- EA + A1B
43CS Ce grupe sanguine în sistemul ABO şi Rh au descendenţii următorului cuplu?
Mama: A2, a avut din alta căsătorie un copil cu boala hemolitică a nou-născutului
Tatal: A1, are ambii părinţi Rh-- AA1, A2, O, numai Rh+
- BA1, A2, Rh+ şi Rh-
- CA1, A2, O, numai Rh-
- DA1, A2, O, Rh- şi Rh+
- ENici un răspuns nu este corect
44CS Ce grupe sanguine în sistemul ABO şi Rh au descendenţii următorului cuplu?
MAMA: O, a avut boala hemolitică a nou-născutului
TATĂL: A1B, are ambii părinţi cu Rh-- AA1B, A1, B, atît Rh+, cît şi Rh-
- BB, A1, numai Rh+
- CA1, B, O, atît Rh+, cît şi Rh-
- DO, A1, B, numai Rh+
- EB, A1, atît Rh+, cît şi Rh-
45CS O femeie cu grupa sanguină A2B are un copil cu grupa B. Care sunt grupele ce NU pot fi la tată?
- AA1, A1B, A2B şi B
- BA1, A2 şi O
- CA1B, A2B şi B
- DO, A1, A1B şi A2B
- ENici un răspuns nu este corect
46CS În care din următoarele combinaţii părinţii NU pot avea copii cu grupa B?
- AA1 + B
- BB + O
- CA2 + A2B
- DA2 + O
- EA2B + A1B
47CS Ce grupe sanguine în sistemul ABO şi Rh au descendenţii următorului cuplu:
MAMA: B, a avut boală hemolitică a nou-născutului
TATĂL: A1B, Rh-- AA1B, A1, A2, atît Rh+, cît şi Rh-
- BA1B, B, A1 atât Rh+ cît şi Rh-
- CB, O, A1, numai Rh-
- DB, O, A1, numai Rh+
- ENici unul din răspunsuri nu este corect
48CS O femeie cu grupa sanguina A1 are un copil cu grupa A2. Care dintre grupele următoare NU sunt posibile la tată?
- AA1
- BA2B
- CA2
- DA1B
- ENici unul din răspunsuri nu este corect
49O femeie cu grupa sanguină B are un copil cu grupa O. Care dintre următorii bărbaţi NU poate fi tatăl copilului?
- AA1
- B0
- CB
- DA2
- EA1B
50CS O femeie cu grupa sanguină A2B are un copil cu grupa A1. Care dintre următorii bărbaţi poate fi tatăl copilului?
- AA1B
- BO
- CA2B
- DB
- EA2
Información
- Descripción
- Test sobre gu2, creado por Mădălina-Eliza Maros el 13/06/2021.
- Autor
- Mădălina-Eliza Maros
- Idioma
- English
- Visitas
- 442
- Historial
- Creado el 13 jun 2021 · actualizado el 14 jun 2021
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test