Test
Oasele.Anatomie
Preguntas del test (109)
1Anatomia ca știință studiază:
- AForma și structura organismului uman
- BFilo- și ontogeneza organismului uman
- CModificările condiționate de interacțiunea corpului cu mediul extern
- DSchimbările condiționate de vârstă și gen
- EToate enumerate.
2Numiți metodele de investigație a anatomiei omului viu:
- AMetode senzoriale directe (axate pe simțirile naturale)
- BMetode senzoriale mediate (bazate pe dispozitive și aparate)
- CMetode experimentale pe animale de laborator
- DMetoda de disecție anatomică
- EMetoda microscopică a țesutului bioptic.
3Definiți noțiunea de ”organ”:
- AReprezintă o structură bine diferențiată a corpului uman, care ocupă în el un loc determinat, are o
formă și funcție anumită, constituită din câteva tipuri de țesuturi. - BReprezintă o structură bine diferențiată a corpului uman, care ocupă în el un loc determinat
- CReprezintă o structură bine diferențiată a corpului uman și are o funcție anumită
- DReprezintă o structură bine diferențiată a corpului uman, constituită din câteva tipuri de țesuturi
- EReprezintă o structură bine diferențiată a corpului uman cu o formă anumită
- AReprezintă o structură bine diferențiată a corpului uman, care ocupă în el un loc determinat, are o
4Enumerați tipurile constituționale la om:
- ANormostenic, astenic și hiperstenic
- BDiolihomorf, mezomorf și brahimorf
- CHipotrofic, mezotrofic și hipertrofic
- DHipodinamic, mezodinamic și hiperdinamic
- EFeminin și masculin.
5Definiți noțiunea de ”poziție anatomică”:
- ACorpul uman în poziție verticală, cu capul aranjat sub unghi drept
- BMembrele superioare și cele inferioare aliniate într-o linie
- CExtremitățile membrelor superioare și inferioare sunt amplasate pe o circumferință
- DFața trebuie să fie orientată în sus
- ECorpul uman în poziție verticală, palmele în supinație, membrele inferioare paralele lipite.
6Planul mediosagital:
- ATrece prin axa longitudinală și sagitală a corpului
- BDivide corpul în jumătăți simetrice
- CDepartajează componentele mediale și laterale ale formațiunilor corpului
- DEste perpendicular la planurile parasagitale
- ECorespunde grosimii corpului.
7Enumerați tipurile de ținută:
- ACifotică
- BRedresată
- CGrbovită
- DLordotică
- ETonică.
8Norma reprezintă:
- AUn diapazon de devieri, în anumite limite de la indicii statistici, neînsoțite de dereglări funcționale–
forma cea mai frecventă din punct de vedere statistic. - BStructura cea mai rațională și avantajoasă a organismului/organelor, adecvată condițiilor concrete ale
mediului. - CC.Abaterea de la structura și/sau funcțiile specifice pentru specia biologică respectivă, rezultată din
perturbarea embriogenezei/morfogenezei, care provoacă dereglări funcționale ale acestora. - DAcele formațiuni anatomice, care au fost caracteristice strămoșilor îndepărtați ai omului.
- EModul particular de prezentare a unei formațiuni anatomice, apărută ca rezultat al abaterilor în
dezvoltare, care nu depășește limitele normei.
- AUn diapazon de devieri, în anumite limite de la indicii statistici, neînsoțite de dereglări funcționale–
9Variantă a normei (varitas) este:
- AUn diapazon de devieri, în anumite limite, de la indicii statistici, neînsoțite de dereglărifuncționale–
forma cea mai frecventă din punct de vedere statistic. - BStructura cea mai rațională și avantajoasă a organismului/organelor, adecvată condițiilor concrete ale
mediului. - CFormațiunea anatomică, care a fost caracteristică strămoșilor îndepărtați ai omului.
- DModul particular de prezentare a unei formațiuni anatomice, apărută ca rezultat al abaterilor în
dezvoltare, care nu depășește limitele normei. - EAbaterea de la structura și/sau funcțiile specifice pentru specia biologică respectivă, rezultată din
perturbarea embriogenezei/morfogenezei.
- AUn diapazon de devieri, în anumite limite, de la indicii statistici, neînsoțite de dereglărifuncționale–
10Variabilitatea anatomică individuală determină:
- ADiapazonul de devieri, în anumite limite, de la indicii statistici, neînsoțite de dereglări funcționale–
media aritmetică a unei game de varietăți - BAbaterea de la structura și/sau funcțiile specifice pentru specia biologică respectivă, rezultată din
perturbarea embriogenezei/morfogenezei - CStructura cea mai rațională și avantajoasă a organismului/organelor, adecvată condițiilor concrete ale
mediului. - DAcele formațiuni anatomice, care au fost caracteristice strămoșilor îndepărtați ai omului.
- EModul particular de prezentare a unei formațiuni anatomice, apărută ca rezultat al abaterilor în
dezvoltare, care nu depășește limitele normei.
- ADiapazonul de devieri, în anumite limite, de la indicii statistici, neînsoțite de dereglări funcționale–
11Anomalia (anomalos) reprezintă:
- ADiapazonul de devieri, în anumite limite, de la indicii statistici, neînsoțite de dereglări funcționale–
forma cea mai frecventă din punct de vedere statistic. - BModul particular de prezentare a unei formațiuni anatomice, apărută ca rezultat al abaterilor în
dezvoltare, care nu depășește limitele normei - CStructura cea mai rațională și avantajoasă a organismului/organelor, adecvată condițiilor concrete ale
mediului. - DAcele formațiuni anatomice, care au fost caracteristice strămoșilor îndepărtați ai omului.
- EAbaterea de la structura єi/sau funcțiile specifice pentru specia biologică respectivă, rezultată din
perturbarea embriogenezei/morfogenezei acelei/altei formațiuni anatomice, care provoacă dereglări
funcționale ale acestora.
- ADiapazonul de devieri, în anumite limite, de la indicii statistici, neînsoțite de dereglări funcționale–
12Nomenclatura Anatomică Internațională:
- AInclude termenii care determină poziția, dimensiunile organelor și locația lor
- BInclude termenii care determină mișcările din diferite segmente corporale
- CDe obicei au origine a limbajului autohton
- DEste o listă strictă, fără schimbări ulterioare
- EÎși ia naștere din Grecia Antică.
13La determinarea vârstei biologice se ține cont de criteriile:
- ASomatice
- BEndocrine
- CScheletice
- DClinice
- EToate menționate.
14Când au loc salturile de creștere:
- APrima jumătate de dezvoltare intrauterină
- BA doua jumătate de dezvoltare intrauterină
- CLa vârsta de 4-7 ani
- DLa vârsta de 14-16 ani
- ELa vârsta de 19-24 ani.
15Etagele peretelui anterior al abdomenului:
- ACranial
- BEpigastrul
- CCaudal
- DMezogastrul
- EHipogastrul.
16Enumeraţi sistemele de organe a aparatului locomotor:
- ALigamentar
- BArtrosindesmologia
- CMiologia
- DCartilaginos
- EOsos.
17Partea pasivă a aparatului locomotor include:
- A.Oasele
- BMuşchii
- CArticulaţiile
- DTendoanele muşchilor
- EFasciile musculare.
18Partea activă a aparatului locomotor include:
- AMuşchii
- BOasele
- CArticulaţiile
- DTendoanele muşchilor
- EFasciile musculare.
19Oasele sunt depozite pentru:
- A.Săruri minerale
- BDe sânge
- CDe calciu
- DAcid citric
- EToate false.
20Proprietăţile fizice ale oaselor:
- A.Rezistenţa
- BElasticitatea
- CContractilitate
- DConductibilitate
- EExcitabilitate.
21Funcţiile biologice ale osului:
- AImunitară
- BDe sprigin
- CHematopoetică
- DParticipă la schimbul de substanţe
- ERezervă de calciu.
22În dezvoltarea oaselor pot fi evidenţiate etapele:
- A.Embrionară
- BMembranoasă
- CCartilagionasă
- DFetală.
- Eosoasă.
23Modalităţile de osteogeneză:
- ATerţiară
- BOsoasă
- CDesmală (primară)
- DCondrală (secundară)
- EMusculară
24După localizare în corp există oase:
- ACraniului
- BTrunchiului
- CMembrelor
- DPolimorfe
- ESesamoide.
25 După dezvoltare există oase:
- ADesmale (primare)
- BCondrale (secundare)
- CCondro-desmale
- DTubulare
- EPlate.
26Referitor la oasele tubulare, indicați enunțurile corecte:
- ASunt lungi și scurte
- BFac parte din oasele trunchiului
- CCele lungi au epifiză proximală și distală
- DEpifizele posedă fețe articulare acoperite cu cartilaj
- ECătre oasele tubulare scurte se referă cele carpiene și tarsiene.
27Oasele plate:
- AParticipă la formarea cutiei toracice
- BSunt component ale centurilor membrelor superioare și inferioare și craniului
- CLa ele predomină țesutul osos compact
- DPot fi confundate cu oasele sesamoide
- ELa ele predomină țesutul osos spongios.
28 Oasele mixte
- ADiferă după formă și structură
- BSunt componente ale bazei craniului
- CSe întâlnesc în regiunea carpiană și tarsiană
- DDin ele fac parte vertebrele
- ELa ele predomină substanța compactă.
29Oasele pneumatice:
- AAu diafiză și două epifize
- BSe întâlnesc la membre
- CSunt componente ale craniului
- DPosedă cavități umplute cu un lichid vâscos
- EAu cavități umplute cu aer.
30Osteonul reprezintă:
- ALamelele osoase din jurul diafizei
- BLamelele osoase din jurul canalului nutritiv
- CLamelele osoase din jurul canalului medular
- DLamelele osoase din jurul canalului Havers
- ELamelele osoase din jurul metafizei.
31Creşterea osului în grosime are loc pe contul:
- ACartilajului hialin
- BCartilajului fibros
- CPeriostului
- DMetafizei
- EFasciei.
32Creşterea osului în lungime are loc pe contul:
- AEndostului
- BPeriostului
- CCartilajului articular
- DCartilajului metaepifizar
- EPericondrului.
33Punctele de osificare primare apar:
- AÎn prima jumătate a perioadei intrauterine
- BImediat după naștere
- CÎn a doua jumătate a perioadei intrauterine
- DPână la vârsta de 8 ani
- EDupă vârsta de 10 ani.
34Punctele de osificare secundare apar:
- Ain prima jumătate a perioadei intrauterine
- BImediat după naștere
- CÎn a doua jumătate a perioadei intrauterine
- DPână la vârsta de 8 ani
- EDupă vârsta de 10 ani
35Punctele de osificare auxiliare/adăugătoare apar:
- AÎn prima jumătate a perioadei intrauterine
- BImediat după naștere
- CÎn a doua jumătate a perioadei intrauterine
- DPână la vârsta de 8 ani
- EDupă vârsta de 10 ani.
36Oasele carpiene şi tarsiene sunt:
- ATubulare
- BSpongioase
- CPlate
- DMixte
- EAerofore.
37Realizează funcţii de pârghii:
- AOasele tubulare
- BOasele spongioase
- COasele plate
- DOasele mixte
- EOasele aerofore.
38Diplöe reprezintă:
- ASubstanţa spongioasă a epifizelor
- BSubstanţa spongioasă a oaselor carpiene
- CSubstanţa spongioasă a oaselor craniului
- DSubstanţa spongioasă a sternului
- ESubstanţa spongioasă a vertebrelor.
39Sunt localizate în vecinătatea articulaţiilor sau în tendoanele unor muşchi:
- AOasele fonticulare
- BOasele plate
- COasele suturare
- DOasele spongioase scurte
- EOasele sesamoide
40La care din vertebrele cervicale lipseşte apofiza spinoasă?
- AC 3
- BC 2
- CC 6
- DC 1
- EC 7
41Sunt rudimentare:
- AVertebrele toracice
- BVertebrele cervicale
- CVertebrele lombare
- DVertebrele sacrale
- EVertebrele coccigiene.
42Au corpul masiv în formă de bob:
- AVertebrele toracice
- BVertebrele cervicale
- CVertebrele lombare
- DVertebrele sacrale
- EVertebrele coccigiene.
43. În adolescenţă formează un singur os
- AVertebrele cervicale
- BVertebrele toracice
- CVertebrele lombare
- DVertebrele sacrale
- EVertebrele coccigiene.
44Are tubercul carotidian:
- AAtlasul
- BAxisul
- CVertebra cervicală VI
- DVertebra toracică I
- EVertebrele lombare
45Are feţele articulare superioare localizate pe corp:
- AAtlasul
- BAxisul
- CVertebra cervicală VI
- DVertebra toracică I
- EVertebra lombară I
46Nu are corp:
- AAtlasul
- BAxisul
- CVertebra cervicală V
- DVertebra toracică I
- EVertebra lombară V.
47Promontoriul este format de către:
- AUltima vertebră cervicală şi T1
- BUltima vertebră toracică şi L1
- CUltima vertebră lombară şi S1
- DUltima vertebră sacrală şi Co1
- EVertebrele T6 si T7
48Un rol funcţional al curburilor coloanei vertebrale este:
- ADe amortizare
- BDe consolidare a vertebrelor
- CDe sprijin
- DDe fixare a membrelor
- EDe protecţie.
49Are aperturile superioară şi inferioară:
- AColoana vertebrală
- BSternul
- CCutia toracică
- D. Sacrul
- ECoastele
50Constă din manubriu, corp, apofiză xifoidă:
- AColoana vertebrală
- BSternul
- CCutia toracică
- DSacrul
- ECoasta XII.
51Acromionul e parte componentă a:
- AScapulei
- BClaviculei
- CHumerusului
- DRadiusului
- EUlnei
52Şanţul nervului ulnar se află pe:
- AScapulă
- BClaviculă
- CHumerus
- DRadius
- EUlnă
53. În piramida temporalului se află canalele, cu excepţia:
- ACanalului carotid
- BCanalului nervului facial
- CCanaliculului timpanic
- DCanalului nervului hipoglos
- ECanalului nervului pietros mare.
54Orbita comunică cu fosa pterigopalatină prin:
- AOrificiul rotund.
- BOrificiul palatin mare
- CFisura orbitară inferioară
- DFisura orbitară superioară
- ECanalul pterigoid
55Ce reprezintă fontanelele?
- APorţiuni cartilaginoase ale calvariei
- BPorţiuni membranoase ale oaselor calvariei
- CSuturile calvariei
- DDereglări ale osteogenezei
- EFisuri ale calvariei.
56Canalul pterigoid ține de:
- AOsul parietal
- BOsul temporal
- COsul frontal
- DOsul sfenoid
- EOsul occipital.
57Canalul optic trece prin:
- AOsul parietal
- BOsul temporal
- COsul frontal
- DOsul sfenoid
- EOsul occipital.
58Canalul facial se deschide în exterior prin:
- AHiatus canalis nervi petrosi majoris
- BPorus acusticus internus
- CForamen stylomastoideum
- DFissura petrosquamosa
- EForamen spinosum.
59Canalul hipoglos trece prin:
- AOsul parietal
- BOsul temporal
- COsul frontal
- DOsul sfenoid
- EOsul occipital.
60Partea timpanică se asociază cu:
- AOsul temporal
- BOsul occipital
- COsul sfenoid
- DOsul frontal
- EOsul parietal
61Posterior cavitatea nazală se deschide prin:
- ACanaliculul mastoidian
- BCanalul musculotubar
- CCanaliculul coardei timpanice
- DCanaliculul timpanic
- ECoane.
62Canalul nazolacrimal se deschide:
- AÎn meatul nazal inferior
- BPe peretele medial al orbitei
- CLa baza apofizei zigomatice
- DPe piramida osului temporal
- EÎn meatul nazal mediu.
63Cavitatea nazală comunică cu cea bucală prin:
- ACanaliculul mastoidian
- BCanalul incisiv
- CCanalul musculotubar
- DCanaliculul timpanic
- ECanalul carotid.
64Ţesutul osos spongios este prezent în:
- AOasele craniului
- BOasele tarsiene
- CStern
- DDiafizele oaselor tubulare
- EEpifizele oaselor tubulare
65În componenţa scheletului axial intră:
- ACraniul
- BOasele centurii scapulare
- CCoastele
- DPelvisul
- EColoana vertebrală
66Sunt unele din oasele craniului:
- AOase tubulare
- BOase spongioase
- COase plate
- DOase mixte
- EOase aerofore.
67Sunt mici, plate şi inconstante:
- AOasele fonticulare
- BOasele plate
- COasele suturare
- DOasele spongioase scurte
- EOasele sesamoide.
68Sunt concrescute, formând un singur os:
- AVertebrele toracice
- BVertebrele cervicale
- CVertebrele lombare
- DVertebrele sacrale
- EVertebrele coccigiene.
69Vertebrele toracice, care prezintă pe corp fosete costale complete?
- AVertebra thoracica I
- BVertebra thoracica XI
- CVertebra thoracica X
- D. Vertebra thoracica XII
- EVertebra thoracica IX
70Prin ce se manifestă anomalia „spina bifida aperta”?
- AScizura corpului vertebrei
- BScizura arcului vertebrei
- CScizura arcului vertebrei, însoțită de afectarea integrității țesuturilor moi
- DNeconcreșterea arcului cu corpul vertebrei
- EHernie spinală (meningomielocel)
71Care dintre vertebre au o denumire specială?
- A. T5
- BC1
- CL4
- DC7
- EC2
72Anomaliile regiunilor de frontieră a segmentelor coloanei vertebrale:
- ASacralizarea
- BBlocarea vertebrelor
- CAsomia
- DPlatispondilia
- ELombalizarea
73Coastele adevărate:
- A. Coasta a 7-a
- BCoasta a 8-a
- CCoasta a 5-a
- DCoasta a 6-a
- ECoasta a 9-a
74Coastele false:
- ACoasta a 10-a
- BCoasta a 6-a
- CCoasta a 8-a
- DCoasta a 11-a
- ECoasta a 9-a
75Coasta I:
- AEste atipică
- BE cea mai scurtă, mai lată şi mai curbată
- CE aplatizată în sens superoinferior
- DPe faţa inferioară are un tubercul şi 2 şanţuri
- EExtremitatea ei anterioară e mai lată şi mai groasă decât cea posterioară.
76Forma si dimensiunile toracelui depind de:
- AForma sternului
- BVârstă
- CArticulaţiile costovertebrale
- DGen
- ETipul constituţional
77Oasele centurii scapulare:
- AHumerusul
- BClavicula
- CSternul
- DOmoplatul
- EI coastă
78Formaţiunile oaselor centurii scapulare palpabile pe viu:
- AExtremitatea sternală a claviculei
- BTuberculul supraglenoida
- CExtremitatea acromială a claviculei
- DAcromionul
- ECorpul claviculei
79Elementele humerusului ce pot fi palpate pe viu
- AColul anatomic
- BEpicondilul medial
- CFosa coronoidă
- DEpicondilul lateral
- EColul chirurgical
80Care oase formează scheletul antebraţului?
- ARadiusul.
- BHumerusul.
- CFibula.
- DUlna
- EOlecranonul.
81Care dintre oasele membrului superior comportă apofiză stiloidă?
- AOs hamatum.
- BHumerusul.
- CUlna.
- DRadiusul
- EScapula.
82Elementele oaselor antebraţului ce pot fi palpate pe viu:
- AApofiza coronoidă a ulnei
- BOlecranonul
- CApofiza stiloidă a ulnei
- DApofiza stiloidă a radiusului
- EMarginea interosoasă a radiusulu
83Care sunt segmentele scheletului mâinii?
- AMetacarpus
- BTarsus
- CCarpus
- DBrachium
- EPhalanges digitorum manus
84La oasele metacarpiene distingem:
- AEpicondilii
- BBaza
- CCorpul
- DColul
- ECapul
85Care sunt componentele scheletului membrului inferior?
- AFemurul
- BBrachium
- CCingulum
- DSkeleton membri inferioris liberi
- EHumerus
86Coxalul este alcătuit din:
- APubis
- BOrificiul obturat
- CIlion
- DCreasta ilionului
- EIschion
87Formaţiunile femurului ce pot fi palpate pe viu:
- ACapul femurului
- BEpicondilul medial
- CTrohanterul mic
- DTrohanterul mare
- EEpicondilul lateral
88Care dintre oasele membrului inferior comportă maleole?
- ATibia
- BTalus
- CFibula
- DCalcaneus
- EPatella
89Formaţiunile oaselor gambei ce pot fi palpate pe viu:
- AEminenţa intercondilară
- BMaleola laterală
- CMaleola medială
- DTuberozitatea tibiei
- ECapul fibulei
90Scheletul piciorului este subdivizat în:
- AOasele carpului
- BOasele tarsului
- COasele metacarpului
- DOasele metatarsului
- EOasele degetelor piciorului
91Care oase formează rândul proximal al tarsului?
- AOs cuneiforme mediale
- BOs naviculare
- CCalcaneus
- DTalus
- EOs lunatum
92Oasele rândului distal al tarsului:
- AAstragalul
- BCuboidul
- CCuneiformul medial
- DNavicularul
- ECuneiformul lateral
93Oase ale craniului cerebral sunt:
- ASfenoidul
- BOccipitalul
- CVomerul
- DPalatinul
- EEtmoidul.
94Evidenţiaţi părţile principale ale os frontale
.- ASquama
- BSinus frontalis
- CPars orbitalis
- DPars nasalis
- EAla major.
95Evidenţiaţi părţile principale ale os occipitale.
- APars basilaris
- BClivus
- CSquama occipitalis
- DForamen magnum
- EToate corecte.
96Baza craniului se împarte în:
- ABaza anterioară
- BBaza posterioară
- CBaza externă
- DBaza laterală
- EBaza internă.
97Oase ale craniului facial sunt:
- AMandibula
- BEtmoidul
- COsul zigomatic
- DFrontalul
- EOsul nazal
98Bolta craniului este formată de:
- ASolzul osului frontal
- BPartea bazilară a occipitalului
- CSolzul temporalului
- DOasele parietale
- ECorpul sfenoidului.
99Porţiunile osului sfenoid:
- ACorpul
- BBaza
- CAripa mare
- DAripa mică
- EApofizele pterigoide.
100Părţile osului etmoid
- ALama orbitală
- BLabirintul etmoid
- CLama medială
- DLama cribroasă
- ELama perpendiculară.
101Cellulae ethmoidales se deschid în:
- AOrbită
- BMeatus nasi superior
- CFossa cranii anterior
- DMeatus nasi medius
- EMeatus nasi inferius
102Porţiunile osului temporal:
- APiramida
- BCorpul
- CPartea mastoidiană
- DPartea scuamoasă
- EPartea timpanică
103 Formaţiunile osului palatin:
- ALamela orbitară
- BLamela orizontală
- CLamela etmoidală
- DLamela perpendiculară
- ELamela sfenoidală.
104Orbita comunică cu endobaza craniului prin:
- ACanalul optic
- BFisura orbitară superioară
- COrificiul rotund
- DFisura orbitară inferioară
- EOrificiile etmoidale.
105In fosa craniană posterioară se deschid orificiile:
- AJugular
- BAcustic intern
- CHipoglos
- DOval
- ESfenopalatin.
106Apofizele maxilei.
- AProcessus palatinus.
- BProcessus рyramidalis.
- CProcessus frontalis.
- DProcessus orbitalis.
- EProcessus sphenoidalis.
107Care oase participă la formarea fossa cranii anterior?
- AOs frontale.
- BOs ethmoidale.
- COs parietale.
- DOs sphenoidale.
- EOs incisivum.
108Care din sinusurile paranazale se deschid în meatul nasal mediu
- ASinus sphenoidalis.
- BSinus frontalis
- CCellulae ethmoidales anteriores et mediae.
- DCellulae ethmoidalis posterior.
- ESinus sagittalis superior.
109Care oase formează palatul osos?
- AVomer
- BOs palatinum
- COs hyoideum.
- DMaxilla
- EOs incisivum
Información
- Descripción
- Test sobre Oasele.Anatomie, creado por Marcela Pirvu el 15/12/2021.
- Autor
- Marcela Pirvu
- Idioma
- English
- Visitas
- 749
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test