Test
Ea Cecenet,menea zvati Allann iopta!
Preguntas del test (100)
11. CM. După geneză mușchii se divid în:
- AA. Mm. autohtoni
- BB. Mm. truncopetali
- CC.Mm. trunchiului,
- DD. Mm. truncofugali
- EE. Mm membrelor
22. CM. După topografie mușchii se divid în:
- AA. Mm. capului şi gâtului
- BB. Mm.trunchiului
- CC. Mm.membrelor
- DD. Mm. truncopetali
- EE. Mm. truncofugali
33. CM. După funcţie mușchii se divid în:
- AA. Mm. sinergişti
- BB. Mm. autohtoni
- CC. Mm. antagonilti
- DD. Mm. flexori
- EE. Mm. extensori
44. CM. După formă mușchii se divid în:
- AМm.trunchiului
- BB. Мm. rotunzi
- CC. Мm. laţi
- DD. Мm. scurţi
- EE. Мm. lungi
55. CM. După orientarea fibrelor musculare mușchii se divid în:
- AA. Mm. sinergişti,
- BB. Mm. fusiformi
- CC. Mm. recţi
- DD. Mm. oblici
- EE. Mm. transversali
66. CM. Sub aspect histologic mușchii se divid în:
- AA. Mm. striaţi
- BB. Mm. depresori,
- CC.Mm. netezi
- DD. Mm. constrictori
- EE. M. cardiac
77. CS. Dispozitive auxiliare ale muşchilor sunt:
- AA. Aponevrozele
- BB. Tendoanele
- CC. Plicele sinoviale
- DD. Venterele musculare
- EE. Tecile sinoviale
88. CS. Care este termenul anatomic ce denumește tendonul lat?
- AА. Fascia.
- BB. Aponeurosis.
- CC. Tendo.
- DD. Intersectio tendinea.
- EE. Caput.
99. CS. Indicați elementele principale ale tecii sinoviale a tendonului muscular.
- AА. Perimysium
- BB. Epimysium
- CC. Mesotendineum
- DD. Perineurium
- EE. Endoneurium
1010. CM. Indicați părțile principale ale unui mușchi scheletal:
- AА. Caput
- BB. Venter
- CC. Tendo
- DD. Anulus tendineus
- EE. Fascia
1111. CM. Derivatele fasciilor:
- AА. Septum intermusculare
- BB. Retinaculum flexorum
- CC. Retinaculum extensorum
- DD. Ligamentum metacarpeum transversum superficiale
- EE. Bursae synoviales
1212. CM. Indicați factorii care determină forța musculară.
- AА. Lungimea mușchiului
- BB. Secțiunea transversală anatomică
- CC. Unghiul de fixare pe os
- DD. Secțiunea transversală fiziologică
- EE. Nivelul de antrenare
1313. CM. Indicați elementele auxiliare ale mușchilor.
- AА. Tecile sinoviale ale tendoanelor
- BB. Tecile fibroase ale tendoanelor
- CC. Fasciile
- DD. Oasele sesamoide
- EE. Ligamentele articulare
1414. CM. Indicați, care este rolul fasciilor musculare.
- AА. Servesc drept punct de origine pentru unii mușchi
- BB. Servesc pentru inserția unor mușchi
- CC. Determină direcția tracțiunii musculare
- DD. Determină gradul de contracție a venterului (corpului) muscular
- EE. Reprezintă surse de inervaţie şi vascularizare ale muşchilor
1515. CM. Muşchii scheletici:
- AA. Reprezintă componentul activ al aparatului locomotor
- BB. Au funcţie contractilă
- CC. Constituie sursa principală a eliberării de căldură în organism
- DD. Constituie 55 - 60% din masa corpului
- EE. Au rol în circulaţia sangvină şi limfatică
1616. CM. Retinaculele şi tecile sinoviale ale tendoanelor:
- AA. Retinaculele sunt îngroşări fibroase ale fasciilor sub formă de panglică.
- BB. Retinaculele menţin tendoanele aproape de oase.
- CC. Tecile sinoviale favorizează alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteofibroase.
- DD. Teaca sinovială prezintă un tub cilindric format din două foiţe.
- EE. Teci sinoviale au tendoanele tuturor muşchilor.
1717. CM. Bursele sinoviale:
- AA. Se formează la nivelul tendoanelor şi muşchilor în locurile unde
aceştea sunt expuşi presiunii. - BB. Sunt subcutanate, subfasciale, subtendinoase şi submusculare.
- CC. În unele cazuri comunică cu cavitatea articulară.
- DD. La copii şi bătrâni lipsesc
- EE. Întotdeauna comunică cu cavitatea articulaţiei apropiate
- AA. Se formează la nivelul tendoanelor şi muşchilor în locurile unde
1818. CM. Muşchii toracelui:
- AA. Se disting muşchi derivaţi din primordiul membrului superior şi muşchi autohtoni.
- BB. Diafragma derivă din porţiunile ventrale ale miotomilor cervicali.
- CC. Muşchii proprii ai toracelui şi ai membrelor superioare cu inserţie pe torace sunt
respiratori. - DD. Muşchii autohtoni realizează numai mişcarea de inspiraţie.
- EE. Contribuie la menţinerea poziţiei verticale a corpului.
1919. CM. Indicați mușchii care se inseră pe marginea medială a scapulei.
- AA. Musculus levator scapulae.
- BB. Musculus seratus posterior superior.
- CС. Musculi rhomboidei minor et major.
- DD. Musculus serratus anterior.
- EE. Musculus lattissimus dorsi.
2020. CM. Muşchiul pectoral mare:
- AA. Constă din 3 porţiuni: claviculară, sternală şi costală.
- BB. Porţiunile lui converg spre un tendon comun.
- CC. Se inseră pe creasta tuberculului mare al humerusului.
- DD. Marginea lui superolaterală împreună cu deltoidul delimitează fosa Mohrenheim.
- EE. Având punct fix pe torace, adduce şi roteşte braţul în afară.
2121. CM. Muşchiul pectoral mic:
- AA. Porneşte de la cartilajele coastelor II-V
- BB. Se inseră pe apofiza coracoidă a scapulei
- CC. Marginea lui superomedială se continuă cu m.subclavicular
- DD. Când punctul fix este pe torace, trage umărul în sus şi înainte
- EE. Între tendonul lui şi apofiza coracoidă se află o bursă sinovială
2222. CM. Locul de inserție a musculus biceps brachii:
- AА. Tuberositas ulnae
- BB. Tuberositas radii
- CC. Collum radii
- DD. Olecranon
- EE. Fascia antebrachii
2323. CM. Muşchiul dinţat anterior :
- AA. Este tetragonal.
- BB. Se întinde de la primele 10 coaste până la marginea medială a scapulei.
- CC. Faţa superficială a porţiunii inferioare formează peretele medial al axilei.
- DD. În funcţie de punctul fix trage scapula lateral şi înainte sau participă la respiraţie.
- EE. Este un muşchi inspirator.
2424. CM. Muşchii proprii ai toracelui:
- AA. Majoritatea participă în actul de expiraţie.
- BB. Muşchii intercostali externi ocupă spaţiile intercostale de la tuberculul coastelor până la
stern. - CC. Muşchii intercostali interni se află în spaţiile intercostale de la stern şi până la unghiurile
coastelor. - DD. Muşchii subcostali pornesc din apropierea unghiurilor costale şi se inseră pe faţa internă a
coastelor supraiacente. - EE. Muşchiul transversal al toracelui se află pe faţa internă a peretelui posterior al cutiei
toracice.
2525. CM. Diafragmul este constituit din porţiunile:
- AA. Abdominală
- BB. Costală
- CC. Toracică
- DD. Sternală
- EE. Lombară
2626. CM. Funcţiile diafragmului:
- AA. De respiraţie.
- BB. Contribuie la circulaţia sangvină şi limfatică.
- CC. Participă la actul de deglutiţie.
- DD. Contribuie la motorica căilor biliare.
- EE. Contribuie la fonație.
2727. CM. Muşchi autohtoni ai toracelui sunt:
- AA. M. dinţat posterior inferior
- BB. Mm. intercostali interni și externi
- CC. M. supraspinos
- DD. M. subcostali
- EE. M. transvers al toracelui
2828. CS. Centrul tendinos al diafragmului prezintă :
- AA. Hiatul aortic
- BB. Spaţiul sternocostal
- CC. Orificiul venei cave inferioare
- DD. Hiatul esofagian
- EE. Trigonul lombocostal
2929. CS. Locul de inserție a musculus infraspinatus.
- AА. Tuberculum majus humeri.
- BB. Tuberculum minus humeri.
- CC. Tuberositas deltoidea humeri.
- DD. Collum chirurgicum humeri.
- EE. Tuberositas radii.
3030. CS. Indicați locul de inserție a musculus pectoralis major.
- AА. Acromion.
- BB. Processus coracoideus scapulae.
- CC. Crista tuberculi majoris humeri.
- DD. Crista tuberculi minoris humeri.
- EE. Spina scapulae.
3131. CS. Indicați care mușchi participă la coborârea scapulei
- AА. Мusculus infraspinatus.
- BB. Мusculus subscapularis.
- CC. Мusculus serratus posterior inferior.
- DD. Мusculus serratus anterior.
- EE. Мusculus teres major.
3232. CS. Determină configurația umărului:
- AA. M. deltoid
- BB. M. subscapular
- CC. M. supaspinos
- DD. M. rotund mare
- EE. M. rotund mic
3333. CS. Indicați care mușchi participă la extensia brațului
- AА. Мusculus suprascapularis.
- BB. Мusculus teres major.
- CC. Мusculus deltoideus.
- DD. Мusculus pectoralis minor.
- EE. Мusculus subscapularis.
3434. CS. Acţiunea muşchiului brahial:
- AА. Extinde braţul
- BB. Flexează mâna
- CC. Extinde antebraţul
- DD. Flexează antebraţul
- EE. Pronează braţul
3535. CS. Locul de inserție a musculus triceps brachii:
- AА. Tuberositas ulnae.
- BB. Tuberositas radii.
- CC. Collum radii.
- DD. Olecranon.
- EE. Corpus radii.
3636. CS. Care mușchi participă la flexia antebrațului
- AА. Мusculus anconeus.
- BB. Мusculus supinator.
- CC. Мusculus flexor digitorum profundus.
- DD. Мusculus brachialis.
- EE. Мusculus subscapularis.
3737. CS. Abduce braţul:
- AA. M. subscapular
- BB. M. supraspinos
- CC. M. rotund mare
- DD. M. rotund mic
- EE. M. infraspinos
3838. CM. Indicați locul de inserție a musculus serratus anterior.
- AА. Margo medialis scapulae.
- BB. Angulus superior scapulae
- CC. Costae II -VIII.
- DD. Processus spinosi vertebrae thoracicae.
- EE. Angulus inferior scapulae.
3939. CM. Grupul muşchilor centurii scapulare include:
- AA. M. levator al scapulei
- BB. M. supraspinos
- CC. M. deltoid
- DD. M. pectoral mic
- EE. M. infraspinos
4040. CM. Originea m. deltoid:
- AA. Treimea laterală a claviculei
- BB. Colul chirurgical al humerusului
- CC. Acromionul
- DD. Spina scapulei
- EE. Unghiul superior al scapulei
4141. CM. Muşchiul subscapular:
- AA. Ocupă fosa subscapulară.
- BB. Trece posterior de capsula articulaţiei scapulohumerale.
- CC. Tendonul lui este separat de capsula articulaţiei umărului printr-o bursă.
- DD. Este antagonistul m.supraspinos.
- EE. Tendonul lui aderă totalmente la capsula articulaţiei umărului.
4242. CM. Funcţiile muşchilor anteriori ai braţului se rezumă la :
- AA. Extensia în articulaţia umărului
- BB. Flexia în articulaţia cotului
- CC. Abducţia în articulaţia umărului
- DD. Flexia anterioară a braţului
- EE. Rotirea braţului
4343. CM. Muşchii grupului posterior al braţului efectuează:
- AA.Adducţia braţului
- BB. Extensia în articulaţia umărului
- CC.Anteflexia braţului
- DD. Extensia în articulaţia cotului
- EE. Flexia în articulaţia cotului
4444. CM. Locuri slabe ale diafragmului:
- AA. Triunghiul lombocostal
- BB. Spaţiul dintre fasciculele sternale ale diafragmului
- CC. Triunghiul sternocostal
- DD. Triunghiul Petit
- EE. Fascia transversală dintre lig. Henle şi lig. interfoveolar
4545. CM. Fasciile toracelui:
- AA. Fascia pectorală superficială este bine dezvoltată şi trimite septuri în interiorul glandei
mamare. - BB. Foiţele fasciei pectorale cuprind m.pectoral mare.
- CC. Porţiunea superioară mai groasă a foiţei profunde a fasciei pectorale constituie fascia
clavipectorală - DD. Fascia pectorală nu formează ligamente suspensoare ale glandei mamare.
- EE. Coastele şi muşchii intercostali sunt tapetaţi din exterior cu fascia toracică proprie, din
interior – cu fascia endotoracică.
- AA. Fascia pectorală superficială este bine dezvoltată şi trimite septuri în interiorul glandei
4646. CM. Roteşte braţul înăuntru:
- AA. M. deltoid
- BB. M. subscapular
- CC. M. supaspinos
- DD. M. rotund mare
- EE. M. rotund mic
4747. CM. Roteşte braţul în afară:
- AA. M. deltoid
- BB. M. subscapular
- CC. M. infraspinos
- DD. M. rotund mare
- EE. M. rotund mic
4848. CM. Aderă la capsula articulară a cotului:
- AA. M. coracobrahial
- BB. M. subscapular
- CC. M. brahial
- DD. M. biceps brahial
- EE. M. anconeu
4949. CM. Aderă la capsula articulară a umărului:
- AA. M. deltoid
- BB. M. subscapular
- CC. M. brahial
- DD. M. biceps brahial
- EE. M. supraspinos
5050. CM. Nu aderă la capsulele articulare:
- AA. M. deltoid
- BB. M. coracobrahial
- CC. M. subscapular
- DD. M. supraspinos
- EE. M. triceps brahial
5151. CM. Indicați care mușchi participă la abducerea brațului
- AА. Мusculus triceps brachii.
- BB. Мusculus deltoideus.
- CC. Мusculus infraspinatus.
- DD. Мusculus latissimus dorsi.
- EE. Мusculus supraspinatus.
5252. CM. Indicați care mușchi participă la adducerea brațului
- AА. Мusculus deltoideus.
- BB. Мusculus supraspinatus.
- CC. Мusculus infraspinatus.
- DD. Мusculus coracobrachialis.
- EE. Мusculus pectoralis major
5353. CM. Indicați care mușchi participă la flexia brațului
- AА Мusculus pectoralis major.
- BB. Мusculus infraspinatus.
- CC. Мusculus subscapularis.
- DD. Мusculus teres major.
- EE. Мusculus biceps brachii
5454. CS. Indicați locul de inserție a musculus extensor carpi ulnaris.
- AА. Os pisiforme.
- BB. Os hamatum.
- CC. Os metacarpale V.
- DD. Os triquetrum.
- EE. Epicondylus medialis humeri.
5555. CS. Indicați care mușchi participă la adducerea mâinii
- AА. Мusculi flexor et extensor carpi ulnaris.
- BB. Мusculi flexor et extensor carpi radialis.
- CC. Мusculus pronator teres.
- DD. Мusculus palmaris longus.
- EE. Мusculi lumbricales.
5656. CS. Indicați care mușchi participă la adducerea degetelor mâinii spre degetul mijlociu
- AА. Мusculi lumbricales.
- BB. Мusculi flexores digitorum profundus et superficialis.
- CC. Мusculi interossei palmares.
- DD. Мusculi interossei dorsales.
- EE. Мusculus extensor digitorum
5757. CS. Indicați care mușchi participă la abducerea degetelor mâinii de la degetul mijlociu
- AА. Мusculi lumbricales.
- BB. Мusculi flexores digitorum profundus et superficialis.
- CC. Мusculi interossei palmares.
- DD. Мusculi interossei dorsales.
- EE. Мusculi flexores digitorum profundus et superficialis.
5858. CM. Originea musculus flexor carpi radialis:
- AА. Epicondylus lateralis humeri
- BB. Epicondylus medialis humeri
- CC. Olecranon
- DD. Tuberositas radii
- EE. Fascia antebraţului
5959. CM. Originea musculus extensor digitorum:
- AА. Epicondylus lateralis humeri
- BB. Epicondylus medialis humeri
- CC. Olecranon
- DD. Tuberositas radii
- EE. Fascia antebrachii
6060. CS. Sub retinaculul extensorilor in regiunea carpiană se află:
- AA. Canale pentru nervi
- BB. Spaţii pentru artere
- CC. Teci sinoviale pentru tendoanele muşchilor extensori ai mâinii
- DD. Burse sinoviale
- EE. Teci fibroase pentru vase limfatice şi vene
6161. CS. Fasciile membrului superior:
- AA. În regiunea umărului se disting fasciile: suprascapulară şi subscapulară
- BB. Fascia infraspinoasă se împarte în 2 foiţe care învelesc deltoidul
- CC. De la fascia brahială pornesc 2 septe intermusculare: anterior şi posterior
- DD. Porţiunea distală a fasciei antebraţului formează 2 retinacule
- EE. În regiunea antebraţului există două loje musculare: anterioară şi laterală
6262. CS. Peretele medial al cavitas axillaris este format de:
- AА. Мusculus teres major.
- BB. Мusculus triceps brachii.
- CC. Мusculus pectoralis minor.
- DD. Мusculus serratus anterior.
- EE. Мusculi teretis minor et major.
6363. CS. Limita laterală a foramen quadrilaterum e dată de:
- AА. Collum chirurgicum humeri.
- BB. Caput longum musculi bicipitis brachii.
- CC. Caput longum musculi tricipitis brachii.
- DD. Мusculus coracobrachialis.
- EE. Мusculi teres minor et major.
6464. CS. Limita medială a foramen quadrilaterum:
- AА. Collum chirurgicum humeri.
- BB. Caput longum musculi bicipitis brachii.
- CC. Caput longum musculi tricipitis brachii.
- DD. Мusculus coracobrachialis.
- EE. Мusculus brachialis.
6565. CS. Limita inferioară a foramen trilaterum:
- AА. Мusculus biceps brachii.
- BB. Мusculus teres minor.
- CC. Мusculus teres major.
- DD. Мusculus subscapularis.
- EE. Мusculi teretis minor et major.
6666. CM. Peretele posterior al cavitaţii axilare este constituit din:
- AA. M. trapez
- BB. M. marele dorsal
- CC.M. infraspinos
- DD.M. subscapular
- EE.M. rotund mare
6767. CM.Peretele anterior al cavitaţii axilare este constituit din :
- AA. M. deltoid
- BB. M. pectoral mare
- CC. M. pectoral anterior
- DD. M. pectoral mic
- EE. M. biceps brahial
6868. CM. Indicați mușchii, care formează peretele anterior al cavitas axillaris.
- AА. Мusculus deltoideus.
- BB. Мusculus pectoralis minor.
- CC. Мusculus biceps brachii.
- DD. Мusculi teretis minor et major.
- EE. Мusculus pectoralis major
6969. CM. Numiți structurile anatomice, care constituie pereții canalis nervi radialis
- AА. Humerus.
- BB. Musculus biceps brachii.
- CC. Musculus triceps brachii.
- DD. Musculus brachialis.
- EE. Мusculus coracobrachialis.
7070. CM. Peretele lateral al cavitaţii axilare este constituit din:
- AA. M. triceps brahial
- BB. M. pectoral mic
- CC. M. biceps brahial (capul scurt)
- DD. M. dinţat anterior
- EE. M. coracobrahial
7171. CM. Orificiul trilater (privit din față) este delimitat de :
- AA. Tendonul capului lung al muşchiului biceps brahial
- BB. Tendonul capului lung al muşchiului triceps brahial
- CC. M. rotund mare
- DD. M. infraspinos
- EE. M. subscapular
7272. CM. Orificiul patrulater (văzut din față) este delimitat de :
- AA.Tendonul capului lung al m. biceps brahial
- BB. Humerus
- CC.M. infraspinos
- DD.M. subscapular
- EE.M. rotund mare
7373. CM. Pe peretele anterior al cavitaţii axilare se disting:
- AA. Trigonul omoclavicular
- BB. Trigonul clavipectoral
- CC. Trigonul deltoideopectoral
- DD. Trigonul suprapectoral
- EE. Trigonul subpectoral
7474. CM. Indicați formațiunile, care delimitează fossa cubitalis:
- AА. Humerus.
- BB. Musculus brachialis.
- CC. Musculus pronator teres.
- DD. Musculus brachioradialis.
- EE. Musculus biceps brachii.
7575. CM. Numiți șanțurile antebrațului:
- AА. Median
- BB. Radioulnar
- CC. Cubital
- DD. Radial
- EE.Ulnar
7676. CM. Fosa cubitală este delimitată de:
- AA. M. coracobrahial
- BB. M. brahial
- CC. M. brahioradial
- DD. M. supinator
- EE. M. pronator patrat
7777. CM. Şanţul cubital anterior lateral este delimitat de:
- AA. M. biceps brahial
- BB. M. brahial
- CC. M. triceps brahial
- DD. M. brahioradial
- EE. M. pronator rotund
7878. CM. Şanţul cubital anterior medial este delimitat de :
- AA. M. coracobrahial
- BB. M. brahial
- CC. M. supinator
- DD. M. brahioradial
- EE. M. pronator rotund
7979. CM. Şanţul radial este delimitat de:
- AA. M. flexor superficial al degetelor
- BB. M. flexor ulnar al carpului
- CC. M. flexor radial al carpului
- DD. M. palmar lung
- EE. M. brahioradial
8080. CM. Şanţul median este delimitat de :
- AA. M. flexor profund al degetelor
- BB. M. palmar lung
- CC. M. flexor radial al carpului
- DD. M. flexor ulnar al carpului
- EE. M. flexor superficial al degetelor
8181. CM. Şanţul ulnar este delimitat de:
- AA. M. flexor lung al policelui
- BB M. flexor profund al policelui
- CC. M. flexor ulnar al carpului
- DD. M. pronator patrat
- EE. M. flexor superficial al degetelor
8282. CM. Muşchii mâinii, eminenţa tenară:
- AA. Se disting muşchii palmari, dorsali şi interosoşi.
- BB. Sunt situaţi în trei planuri.
- CC. Cel mai profund muşchi din grup este m.opozant al policelului.
- DD. Toţi, cu excepţia adductorului policelului, au originea pe rândul proximal al oaselor
carpiene - EE. M.opozant al policelului se inseră pe primul os metacarpian.
8383. CM. Muşchii eminenţei hipotenare:
- AA. Sunt în număr de patru.
- BB. M.palmar scurt este inconstant.
- CC. Cel mai superficial este opozantul degetului mic.
- DD. Cu excepţia palmarului scurt, îşi iau originea de pe retinaculul flexorilor, osul pisiform şi
osul cu cârlig. - EE. Toţi muşchii hipotenarului se inseră pe falanga proximală a degetului mic.
8484. CM. Fasciile şi aponevrozele mâinii:
- AA. Fascia dorsală este cu mult mai subţire decât cea palmară.
- BB. Spaţiul dintre eminenţele tenară şi hipotenară este ocupat de aponevroza palmară.
- CC. Aponevroza palmară este formată din fibre longitudinale şi transversale.
- DD. La baza oaselor metacarpiene fibrele transversale ale aponevrozei palmare formează
lig.metacarpian superficial. - EE. De la porţiunile medială şi laterală ale fasciei palmare pornesc fascicule care se inseră pe
fascia muşchilor interosoş
8585. CM. Retinaculele membrului superior:
- AA. Retinaculul flexorilor se extinde de la pisiform şi osul cu cârlig până la scafoid şi
trapezoid. - BB. Retinaculul flexorilor transformă şanţul carpal în canalul carpal.
- CC. Prin canalul carpal trec 2 teci sinoviale.
- DD. Fasciculele retinaculului flexorilor se dedublează lateral şi medial formând canalele radial
şi ulnar ale carpului. - EE. Spaţiul sub retinaculul extensorilor este divizat în 4 canale.
- AA. Retinaculul flexorilor se extinde de la pisiform şi osul cu cârlig până la scafoid şi
8686. CM. Canalul carpal conţine teci sinoviale pentru:
- AA. Tendonul m. flexor ulnar al carpului
- BB. Tendoanele flexorilor superficial şi profund ai degetelor
- CC. Tendonul m. flexor radial al carpului
- DD. Tendonul m. flexor lung al policelui
- EE. Tendonul abductorului lung al policelui
8787. CM. Topografia braţului:
- AA. Canalul nervului radial se află între humerus şi bicepsul brahial.
- BB. Orificiul de intrare al canalului radial se localizează din partea medială a braţului între
treimile superioară şi medie. - CC. Limitele orificiului de intrare în canalul radial sunt formate de humerus, capul medial şi
cel lateral ai tricepsului brahial. - DD. Prin canalul nervului radial trec nervul radial, artera şi vena omonime.
- EE. Şanţurile bicipitale separă regiunea anterioară a braţului de cea posterioară.
8888. CM. Indicați care mușchi participă la supinarea antebrațului
- AА. Мusculus pronator teres.
- BB. Мusculus triceps brachii.
- CC. Мusculus biceps brachii.
- DD. Мusculus brachialis.
- EE. Мusculus supinator.
8989. CS. Muşchiul oblic intern al abdomenului:
- AA. Prin situaţie, dimensiuni şi direcţia fasciculelor nu diferă de cel extern.
- BB. Îşi ia originea de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta ilionului, spina iliacă
anterosuperioară şi porţiunea laterală a ligamentului inghinal. - CC. Fasciculele posterosuperioare trec de jos în sus şi se inseră pe cartilajele coastelor
inferioare - DD. Aponeuroza lui se împarte în două foiţe ce cuprind m.drept abdominal pe toată întinderea lui.
- EE. Fasciculele inferioare împreună cu cele deviate de la m. oblic extern formează m.
cremaster.
9090. CS. Fosele inghinale:
- AA. Sunt 8 depresiuni determinate de prezenţa unor pliuri peritoneale.
- BB. Plica ombilicală mediană se întinde de la ombilic la fundul vezicii urinare.
- CC. Fosa supravezicală corespunde inelului inghinal profund.
- DD. Fosa inghinală laterală este delimitată de plicele ombilicale mediale şi laterale.
- EE. Fosa inghinală medială сorespunde inelului inghinal superficial.
9191. CS. Peretele anterior al canalului inghinal se formează din:
- AА. Мusculus transversus abdominis.
- BB. Fascia transversalis.
- CC. Мusculus obliquus externus abdominis (aponeuroza).
- DD. Мusculus obliquus internus abdominis.
- EE. Lig. inguinale
9292. CS. Peretele posterior al canalului inghinal e dat de:
- AА. Мusculus transversus abdominis.
- BB. Fascia transversalis.
- CC. Мusculus obliquus externus abdominis.
- DD. Мusculus obliquus internus abdominis.
- EE. Lig. inguinale.
9393. CM. Muşchii abdomenului:
- AA. Peretele anterolateral este format din muşchi autohtoni.
- BB. Fiecare muşchi lat are porţiune musculară şi aponeuroză.
- CC. Participă la inspiraţie.
- DD. Contribuie la fixarea organelor interne.
- EE. Au acţiune asupra coloanei vertebrale.
9494. CM. Muşchiul oblic extern al abdomenului:
- AA. Porneşte de pe faţa externă a ultimelor 7-8 coaste.
- BB. Fasciculele lui posterioare au poziţie aproape verticală şi se inseră pe buza internă a crestei
iliace. - CC. Dinţii lui se intercalează cu dinţii m. dinţat anterior şi ai m. dorsal mare.
- DD. Ligamentul inghinal se racordează între spina iliacă inferioară şi tuberculul pubian.
- EE. La nivelul inserţiei pe osul pubian aponeuroza lui formează doi pedunculi: superior şi
inferior.
9595. CM. Muşchiul transvers al abdomenului:
- AA. Este compus dintr-o parte musculară şi două aponeurotice: anterioară şi posterioară.
- BB. Porneşte de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta ilionului şi porţiunea
laterală a ligamentului inghinal. - CC. La marginea laterală a m. drept abdominal aponeuroza lui se împarte în două porțiuni –
superioară și inferioară - DD. 2/3 superioare ale aponeurozei împreună cu foiţa posterioară a aponeurozei oblicului
intern formează lama posterioară a tecii m.drept abdominal. - EE. Linia convexă de trecere a fibrelor musculare în cele aponeurotice se numeşte linie
arcuată.
9696. CM. Muşchiul drept abdominal:
- AA. Îşi ia originea de pe creasta pubiană şi de pe simfiza pubiană.
- BB. Se inseră pe faţa internă a xifoidului şi feţele interne ale cartilajelor costale V-VII.
- CC. Cei doi drepţi abdominali sunt separaţi prin linia albă
- DD. Este cuprins în teaca m.drept abdominal.
- EE. Faţa lui posterioară aderă intim la teacă.
9797. CM. Teaca muşchiului rect abdominal este formată din:
- AA. M. oblic abdominal intern
- BB. Linia albă
- CC. Lamelele aponeurozei muşchiului oblic abdominal intern
- DD. Aponeuroza m. oblic abdominal extern
- EE. Aponeuroza muşchiului transvers abdominal
9898. CM. Canalul inghinal:
- AA. Peretele inferior reprezintă marginea inferioară a aponeurozei m.oblic intern.
- BB. Peretele posterior, format de fascia transversă este întărit de lig. interfoveolar Hesselbach,
lig. reflex, lig.Henle şi tendonul conjunct. - CC. Tendonul conjunct se localizează în partea laterală a peretelui superior al canalului
inghinal. - DD. Inelul inghinal superficial este delimitat de stâlpii aponeurozei oblicului extern, fibrele
intercrurale şi lig. reflex. - EE. Canalul inghinal la femeie este mai scurt şi mai larg.
9999. CM. Inelele inghinale:
- AA. Localizarea inelului profund corespunde fosei inghinale mediale.
- BB. La femei sunt mai largi.
- CC. La nivelul inelului profund are loc trecerea fasciei transversale în fascia spermatică
internă. - DD. La bărbaţi la nivelul inelului superficial deseori se află fascicule musculare.
- EE. Posterior inelul superficial este delimitat de fibrele ligamentului reflex, provenite din
aponeuroza oblicului extern din partea opusă
100100. CM. Fasciile abdomenului:
- AA. Fascia superficială este dezvoltată mai bine în porţiunile ei superioare.
- BB. Fascia proprie formează 3 foiţe, cea mai dezvoltată din ele tapetează m.oblic intern.
- CC. Foiţa superficială a fasciei proprii se prelungeşte în fascia m. cremaster.
- DD. Fascia transversală este o porţiune a fasciei endoabdominale.
- EE. Fascia transversală este fortificată în porţiunea inferioară a liniei albe de fibre
longitudinale.
Información
- Descripción
- Test sobre Ea Cecenet,menea zvati Allann iopta!, creado por Victor Muntean (CARAS) el 24/12/2021.
- Idioma
- English
- Visitas
- 235
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test