Test
8 EXAMEN chirurg 415-
Preguntas del test (59)
1Galactorea nonpuierperală se caracterizează prin următoarele manifestări:
- ACorelează cu dereglările hormonale
- BDilatarea chistică a ducturilor galactofore cu reacţie inflamatorie adiacentă
- CEliminări de lapte din mameloane, persistente un timp îndelungat după lactaţia normală
- DReprezintă o patologie malignă
- EEliminări de lapte din mameloane, ce nu sunt legate de sarcină şi lactaţie
2În cazul prezenţei eliminărilor hemoragice din mameloane trebuie suspectate:
- AForma gangrenoasă a mastitei
- BPapiloma intraductală
- CTumoarea malignă
- DFibroadenomul benign
- EMastopatia fibro-chistică
3În prezența eliminărilor purulente din mamelon se va suspecta:
- AMastita acută
- BPapilomul intraductal
- CForma mastitică a cancerului mamar
- DTuberculoza glandei mamare
- EMastopatia fibro-chistică
4Ganglionii limfatici axilari centrali sunt localizaţi:
- ADe-a lungul marginei laterale a omoplatului, fiind dispuşi în profunzimea muşchilor plicii axilare posterioare
- BPosterior şi de-a lungul marginei muşchiului pectoral mare
- CÎn regiunea subclaviculară de aceiaşi parte
- DDe-a lungul treimii superioare a braţului
- EÎn fosa axilară strict pe linia axilară medie
5Indicațipoziționarea optimă a bolnavei în timpul palpării ganglionilor limfatici centrali.
- APacienta se va afla pe șezute
- BMâna bolnavei va fi lăsată în jos și complet relaxată
- CMâna bolnaveiva fi abdusă ușor înspre lateral
- DPacienta se va afla în decubit dorsal
- EMâinile bolnavei sunt elevate (ridicate în sus)
6În prezența suspecției la formațiune de volum în glanda mamară, iar ganglionii limfatici axilari centrali la palpare sunt măriți în volum, duriprecum și dolori, se vor identifica următoarele grupe de ganglioni limfatici:
- APectorali (anteriori)
- BSubscapulari (posteriori)
- CSubclaviculari
- DParasternali
- ESubmandibulari
7Tumorile maligne ale glandei mamare metastazează în:
- ACreer
- BFicat
- CGlanda mamară contralaterală
- DSplină
- EUter
8Regulile de autoexaminare a glandei mamare sunt următoarele:
- ALa femeile în menopauză trebuie efectuată în fiece lună
- BTrebuie să includă descrierea sistematică a formaţiunilor de volum
- CLa femeile în vîrstă fertilă este preferabilă examinarea imediat după finisarea menstruaţiei
- DTrebuie să includă inspecţia în faţa oglinzii
- ETrebuie să includă palparea glandelor în poziţia verticală a corpului şi în decubit dorsal
9Indicațimetodele suplimentare de examinare în caz de suspecție a patologiei glandei mamare.
- AMamografia
- BEndoscopia intraductală
- CTermografia
- DUltrasonografia
- EScintigrafia
10Ce metodă suplimentară de examinare se utilizează pentru screening cu scop de evidențiere precoce a cancerului glandei mamare?
- AMamografia
- BTermografia
- CUltrasonografia
- DAprecierea nivelului onco-markerilor
- EPuncția cu biopsie
11Mărirea dimensiunilor glandei mamare la bărbaţi se numeşte:
- AMastopatie
- BHipermastie
- CAsimetria glandelor mamare
- DGinecomastie
- EFibroadenomatoza glandei mamare
12Ce reprezintă ginecomastia?
- AMicşorarea volumului glandei mamare la bărbaţi
- BMărirea volumului glandei mamare la bărbaţi
- CAbsenţa glandei mamare la bărbaţi
- DPrezenţa unei glande mamare accesorii la bărbaţi
- EPrezenţa areolei şi a mamelonului auxiliar la bărbaţi
13Principalele cauze ale ginecomastiei sunt:
- ASindromul Klinefelter
- BObezitatea
- CFarmacologică
- DIdiopatică
- EInsuficienţa hepatică
14Metoda de elecţie în tratamentul ginecomastiei idiopatice este:
- ADietoterapia (corecţia obezităţii)
- BRadioterapia
- CChimioterapia
- DTerapia hormonală
- EExereza chirurgicală
15Cancerul glandei mamare la bărbaţi:
- AReprezintă o patologie determinată genetic
- BSe dezvoltă din elemente ductale rudimentare
- CSe dezvoltă în cazul dereglării fonului hormonal
- DSe dezvoltă din ţesut glandular
- ESe dezvoltă în cazul insuficienţei hepatice
16Simptomele cancerului glandei mamare la bărbaţi sunt următoarele:
- AFluctuația
- BRetracţia mamelonului şi a pielii
- COperaţii în anamneză pentru ginecomastie
- DPrezenţa tumorii în regiunea areolei sau a mamelonului
- EPrezenţa eliminărilor din defectul ulceros al areolei
17Diagnosticul de “abdomenacut” serveşte drept:
- AIndicaţie către operaţie urgentă
- BIndicaţie către spitalizarea în staţionarul terapeutic
- CIndicaţie către consultaţia chirurgului
- DArgument către efectuarea măsurilor diagnostice suplimentare
- EArgument către externarea pacientului din staţionar
18Care dintre patologiile ce condiţionează tabloul clinic de “abdomen acut” comportă un caracter inflamator?
- AApendicita acută
- BHernia strangulată
- CPancreatita acută
- DSarcina extrauterină
- EUlcerul gastro-duodenal perforat
19Care dintre patologiile ce condiţionează tabloul clinic de “abdomen acut” nu posedă caracter inflamator?
- AColecistita acută
- BHernia strangulată
- CPancreatita acută
- DTromboza vaselor mezenteriale
- EApendicita acută
20Care patologii se asociază cu perforaţia de organ cavitar în cavitatea peritoneală?
- ARuptura spontană a porţiunii abdominale a esofagului
- BUlcerul duodenal perforat
- CTromboza vaselor mezenteriale
- DSarcina extrauterină întreruptă
- ETraumatismul penetrant al intestinului subţire
21Care dintre situaţiile enumerate nu se referă la perforaţia de organ cavitar în cavitatea abdominală?
- AComunicarea patologică între cavitatea stomacului şi cea a colonului
- BComunicarea patologică între cavitatea stomacului şi cavitatea peritoneală
- CComunicarea patologică între lumenul duodenal şi spaţiul retroperitoneal
- DComunicarea patologică între vezica urinară şi cavitatea peritoneală
- EHemoragia din ulcerul gastric
22Care dintre patologiile ce condiţionează tabloul clinic de “abdomen acut” se referă la sindromul “ocluziei intestinale acute”?
- AOcluzia intestinală aderenţială a intestinului subţire
- BHernia strangulată
- CInvaginarea
- DStenoza piloroduodenală ulceroasă
- EVolvulusul intestinului sigmoid
23Ce patologii se asociază cu hemoragie intraperitoneală?
- AHemoragia din ulcer gastric
- BEruperea anevrismului aortei
- CSarcina extrauterină întreruptă
- DHemoragia uterină (metroragia)
- ERuptura traumatică a splinei
24Ce patologii nu se asociază cu hemoragie intraperitoneală?
- AHemoragia din ulcer gastric
- BEruperea anevrismului aortei
- CSarcina extrauterină întreruptă
- DHemoragia uterină (metroragia)
- ERuptura traumatică a splinei
25Ce patologii extraabdominale pot condiţiona tabloul clinic de “abdomen acut”?
- ACoarctaţia aortei
- BPneumonia bazală
- CVasculitele sistemice
- DDiabetul zaharat decompensat
- EToxiinfecţia alimentară
26Indicaţi variantele posibile de tratament a bolnavilor, ce s-au adresat cu “abdomen acut”.
- AMonitorizarea în condiţii de ambulator
- BIntervenţie chirurgicală urgentă
- CPregătire preoperatorie şi ulterior intervenţie chirurgicală
- DTratament conservator
- EMonitorizarea în condiţii de staţionar de profil chirurgical
27Ce patologii nu sunt caracteristice pentru copii?
- AUlcerul perforat
- BOcluzia intestinală joasă tumorală
- CPancreatita acută
- DApendicita acută
- EInvaginarea intestinului
28Care patologii sunt caracteristice pentru bolnavii în vîrstă medie?
- APancreatita acută
- BOcluzia tumorală a colonului
- CUlcerul perforat
- DSarcina extrauterină întreruptă
- EInvaginarea intestinului
29Ce este caracteristic pentru durerea viscerală în “abdomenul acut”?
- AReprezintă rezultatul distensiei sau spasmului organului
- BProvine din peritoneul parietal
- CAre caracter difuz
- DPoate fi localizată exact de către bolnav
- ENu poate fi localizată exact de către bolnav
30Ce este caracteristic pentru durerea viscerală în “abdomenul acut”?
- AEste difuză
- BEste resimţită de către bolnav sub formă de apăsături, accese şi colici
- CEste intensă şi continuă
- DEste cert delimitată, localizată
- ESe intensifică în timpul mişcărilor
31Ce este caracteristic pentru durerea somatică în “abdomenul acut”?
- AAre caracter continuu intensiv
- BProvine din peritoneul parietal
- CProvine din organele tractului digestiv
- DEste consecinţa distensiei sau spasmului organului
- EEste cert delimitată, localizată
32Care este caracterul durerii somatice în “abdomenul acut”?
- ASe intensifică în timpul mişcărilor
- BEste percepută de către bolnav sub formă de compresii, apăsături, accese şi colici
- CEste delimitată strict, localizată
- DEste difuză
- EEste intensă şi continuă
33În care cazuri durerea abdominală are caracter visceral?
- ASimptomulBlumberg
- BSimptomulKocher
- CColecistita acută cu peritonită locală
- DColica renală
- EColica biliară
34În care patologii ale organelor abdominale pacienţii pot indica cu precizie timpul debutului bolii?
- AApendicita acută
- BHernia strangulată
- CUlcerul perforat
- DSarcina extrauterină întreruptă
- EAnexita acută
35Debutul cărei patologii corelează de regulă cu ridicarea greutăţilor sau schimbarea bruscă a poziţiei corpului?
- AEruperii anevrismului aortei abdominale
- BOcluziei intestinale obturatorii
- CUlcerului perforat
- DHerniei strangulate
- ERupturei splinei
36Ce patologie se asociază cu durerea abdominală cu aspect de “lovitură de pumnal?
- AConcreşterea tumorii maligne a unui organ parenchimatos în ţesuturile adiacente
- BPerforarea ulcerului gastric
- CTromboza arterelor mezenterice
- DProcesul necrotic în cavitatea peritoneală
- EToxiinfecţia intestinală gravă
37Unde este localizată iniţial durerea abdominală în caz de patologie a intestinului subţire?
- AÎn regiunea epigastrală
- BÎn hipocondrul drept
- CÎn regiunea suprapubiană
- DÎn regiunea paraombilicală
- EÎn regiunea inghinală
38Deplasarea durerilor din regiunea epigastrală spre regiunea iliacă dreaptă indică asupra:
- AAnexitei acute
- BOcluziei intestinale
- CApendicitei acute
- DHerniei strangulate
- EColecistitei acute
39Durerile spastice în abdomen sunt caracteristice pentru:
- APielonefrită
- BApendicita acută
- CPancreatita acută
- DOcluzia intestinală
- EAnexita acută
40Durerea abdominală cu aspect de ”lovitură de pumnal” este caracteristică pentru:
- AApendicita acută
- BAnevrism disecant al aortei abdominale
- COcluzia intestinală
- DColecistita acută
- EUlcerul perforat
41Iradierea durerii în regiunea unghiului inferior al omoplatului drept este caracteristică pentru:
- ARuptura traumatică a splinei
- BAnevrismul disecant al aortei abdominale
- CColica biliară
- DColecistita acută
- EUlcerul perforat
42Pentru care dintre patologiile abdominale este caracteristică iradierea durerii spre mijlocul regiunii sacrale?
- APatologiile rectului
- BPatologiile uterului
- CPatologiile intestinului subţire
- DPatologiile pancreasului
- EPatologiile rinichilor şi ureterelor
43Iradierea durerii spre regiunea supraclaviculară pe partea afectată se întîlneşte în:
- ARuptura traumatică a splinei
- BColecistita acută
- CAnevrismul disecant al aortei abdominale
- DUlcerul perforat
- EEruperea piosalpinxului
44Caracterul de constrîngere sub formă de “centură” al durerii abdominale este caracteristic pentru:
- AUlcerul perforat
- BAnevrismul disecant al aortei abdominale
- COcluzia intestinală
- DColecistita acută
- EPancreatita acută
45În ce patologie intensitatea durerii este într-atît de mare, încît bolnavul nu-şi găseşte loc de durere?
- AÎn ulcerul perforat
- BÎn colica renală
- CÎn apendicita acută
- DÎn ocluzia intestinală
- EÎn sarcina extrauterină întreruptă
46Care este caracterul vomei în caz de apendicită acută?
- AVoluminoasă, multiplă
- BReflectorie unică
- CFecaloidă
- DVoluminoasă, cu conţinut gastric de stază
- ECu conţinut de tip “zaţ de cafea”
47În care patologii chirurgicale acute ale organelor abdominale voma nu este caracteristică?
- AApendicita acută
- BColecistita acută
- CSarcina extrauterină întreruptă
- DOcluzia intestinală înaltă
- EUlcerul gastric şi duodenal perforat
48Ce patologii chirurgicale acute ale organelor abdominale se asociază cu vome multiple (repetate)?
- AColecistita acută
- BUlcerul gastroduodenal perforat
- COcluzia intestinală înaltă
- DPancreatita acută
- EApendicita acută
49În ce patologie se întîlneşte voma “fecaloidă”?
- AOcluzia intestinală joasă
- BOcluzia intestinală înaltă
- CHemoragie din polip al colonului
- DPancreatita acută
- EStenoza ulceroasă piloroduodenală decompensată
50Lipsa scaunului şi a emisiei de gaze sunt semne precoce ale:
- AOcluziei intestinale joase
- BOcluziei intestinale înalte
- CPeritonitei difuze
- DPancreatitei acute
- ESarcinei extrauterine întrerupte
51„Faţa lui Hipocrate”la un bolnav cu peritonită avansată se caracterizează prin asocierea următoarelor semne:
- ACuloarea surie-pămîntie (teroasă) a tegumentelor
- BOrbitele înfundate
- CCuloarea pal-cianotică a tegumentelor
- DNuanţa ascuţită a feţei
- ETegumente acoperite cu transpiraţii reci
52Ce asociere de semne caracterizează “faţa lui Hipocrate” la un bolnav cu peritonită avansată?
- ATegumente palide, transpiraţii reci, respiraţie superficială
- BTegumente cianotice, grimase pe faţă din cauza durerii, uscăciunea buzelor
- CTegumente icterice, transpiraţii reci, edemaţierea feţei
- DTegumente surii-pămîntii (teroase), comportament liniştit, grimase pe faţă din cauza durerii
- ETegumente surii-pămîntii (teroase), înfundarea orbitelor, nuanţa ascuţită a feţei
53Mărirea simetrică în volum a abdomenului se întîlneşte de regulă în:
- ATumori masive ale cavităţii abdominale
- BObezitate
- COcluzia intestinală
- DAscită
- EBalonarea simetrică a intestinului
54Mărirea asimetrică a abdomenului în volum se întîlneşte de regulă în:
- APatologii inflamatorii ale organelor abdominale
- BObezitate
- COcluzia intestinală
- DAscită
- EToxiinfecţii alimentare
55Indicaţi poziţia corectă a pacientului în timpul palpării abdomenului.
- AMâinile bolnavului sunt plasate de-a lungul corpului
- BPacientul este culcat pe spate (decubit dorsal)
- CMembrele inferioare sunt un pic flectate în articulaţiile genunchiului
- DMâinile bolnavului sunt elevate deasupra capului
- EPacientul este culcat în decubit lateral stâng
56Care trebuie să fie poziţia bolnavului în timpul palpării abdomenului?
- ADecubit lateral, membrele superioare – de-a lungul corpului, membrele inferioare – extinse
- BDecubit dorsal, membrele superioare – elevate de-asupra capului, membrele inferioare – flexate leger în articulaţiile genunchilor
- CDecubit dorsal, membrele superioare – elevate de-asupra capului, membrele inferioare – extinse
- DDecubit dorsal, membrele superioare – de-a lungul corpului, membrele inferioare – extinse
- EDecubit dorsal, membrele superioare – de-a lungul corpului, membrele inferioare – flexate leger în articulaţiile genunchilor
57Ce scopuri urmăreşte palparea superficială a abdomenului?
- AAprecierea simptomelor de iritare a peritoneului
- BAprecierea lichidului liber în abdomen
- CDeterminarea limitei inferioare a ficatului
- DDeterminarea încordării musculare
- EDeterminarea locului durerii maximale
58Palparea superficială a abdomenului permite stabilirea:
- ALichidului liber în abdomen și a semnelor de iritare a peritoneului
- BLocului de durere maximală şi a contracturii musculare
- CLocului de durere maximală şi a dimensiunilor porţilor herniale
- DLocului de durere maximală şi a semnelor de iritare a peritoneului
- EPrezenţei formaţiunilor de volum şi a semnelor de iritare a peritoneului
59Palparea abdomenului începe cu:
- APalparea superficială
- BPalparea profundă
- CAprecierea semnului Blumberg
- DDeterminarea contracturii musculare
- EIdentificarea tumefierilor herniale
Información
- Descripción
- Test sobre 8 EXAMEN chirurg 415-, creado por Dimash imash el 27/09/2022.
- Autor
- Dimash imash
- Idioma
- English
- Visitas
- 188
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test