Test
Neurochirurgie 1
Preguntas del test (150)
1CS 1. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS, hidrocefalia poate fi univentriculară:
- Aa) când este blocat numai un orificiu Monro
- Bb) cind ambele orificii monro sunt obstruate
- Cc) in stenoza de apeduct Sylvius
- Dd) in procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul Magendie
- Ee) cind este blocat numai un orificiu Monro si stenoza de apeduct Sylvius
2CS 2. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS, hidrocefalia poate fi biventriculară:
- Aa) cind este blocat numai un orificiu Monro
- Bb) cind ambele orificii Monro sunt obstruate
- Cc) in stenoza de apeduct Sylvius
- Dd) in procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul Magendie
- Ee) in stenoza de apeduct Sylvius si atrezia găurilor Magendie
3CS 3. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS, hidrocefalia poate fi triventriculară :
- Aa) cind este blocat numai un orificiu Monro
- Bb) cind ambele orificii Monro sunt obstruate
- Cc) in stenoza de apeduct Sylvius
- Dd) in procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul Magendie
- Ee) cind este blocat numai un orificiu Monro si atrezia găurilor Magendie
4CS 4. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS, hidrocefalia poate fi tetraventriculară:
- Aa) cind este blocat numai un orificiu Monro
- Bb) cind ambele orificii Monro sunt obstruate
- Cc) in stenoza de apeduct Sylvius
- Dd) din procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul Magendie
- Ee) cind ambele orificii Monro sunt obstruate si stenoza de apeduct Sylvius
5CS 5. Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene, hidrocefalia poate fi externă:
- Aa) lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale
- Bb) numai sistemul ventricular este dilatat
- Cc) lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul ventricular este dilatat
- Dd) compartimentele lichidiene nu sunt dilatate
- Ee) este dilatată cisterna Magna
6CS 6. Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene, hidrocefalia poate fi internă:
- Aa) lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale
- Bb) numai sistemul ventricular este dilatat
- Cc) lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul ventricular este dilatat
- Dd) compartimentele lichidiene nu sunt dilatate
- Ee) este dilatată cisterna Magna
7CS 7. Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene, hidrocefalia poate fi mixtă:
- Aa) lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale
- Bb) numai sistemul ventricular este dilatat
- Cc) lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul ventricular este dilatat
- Dd) compartimentele lichidiene nu sunt dilatate
- Ee) este dilatată cisterna Magna
8CM 8. Hidrocefalia comunicantă este provocată de:
- Aa) un blocaj al resorbţiei LCS
- Bb) hipersecreţie a plexurilor coroide
- Cc) in stenoza de apeduct Sylvius
- Dd) cind ambele orificii Monro sunt obstruate
- Ee) când este blocat numai un orificiu Monro
9CM 9. Simptomele hidrocefaliei sunt reprezentate de :
- Aa) creşterea rapidă in dimensiuni a neurocraniului
- Bb) tulburări oftalmologice
- Cc) tulburari neuropsihice
- Dd) sindromul de hipertensiune intracraniană
- Ee) dismorfia craniofacială, fruntea forma triunghiulară
10CM 10. Procedeele de drenaj intracranian sunt:
- Aa) derivaţia ventriculo-cisternală Torkildsen
- Bb) drenajul ventriculo-peritonial
- Cc) ventriculocisternostomia
- Dd) drenajul ventriculo-cardiac
- Ee) toate corecte
11CM 11. Dolicocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene, cu excepţia:
- Aa) sinostoza suturii sagitale
- Bb) sinostoza suturii lambdoide
- Cc) sinostoza bilaterală a suturii coronare
- Dd) sinostoza suturii metopice
- Ee) sinostoza tuturor suturilor
12CS 12. Acrobrahicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene:
- Aa) sinostoza suturii sagitale
- Bb) sinostoza suturii lambdoide
- Cc) sinostoza bilaterală a suturii coronare
- Dd) sinostoza suturii metopice
- Ee) sinostoza tuturor suturilor
13CS 13. Pahicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene:
- Aa) sinostoza suturii sagitale
- Bb) sinostoza suturii lambdoide
- Cc) sinostoza bilaterală a suturii coronare
- Dd) sinostoza suturii metopice
- Ee) sinostoza tuturor suturilor
14CM 14. Turicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene:
- Aa) sinostoza suturii sagitale
- Bb) sinostoza suturii lambdoide
- Cc) sinostoza bilaterală a suturii coronare
- Dd) sinostoza suturii metopice
- Ee) sinostoza tuturor suturilor
15CS 15. Plagiocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene:
- Aa) sinostoza suturii sagitale
- Bb) sinostoza suturii lambdoide
- Cc) sinostoza unilaterală a suturii coronare
- Dd) sinostoza suturii metopice
- Ee) sinostoza tuturor suturilor
16CS 16. Oxicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene:
- Aa) sinostoza suturii sagitale
- Bb) sinostoza suturii lambdoide
- Cc) sinostoza bilaterală a suturii coronare
- Dd) sinostoza tuturor suturilor
- Ee) sinostoza suturii metopice
17 CM 17. Semnele cardinale ale craniostenozelor sunt :
- Aa) dismorfia craniofacială
- Bb) sindromul oftalmologic
- Cc) sindromul neuropsihic
- Dd) tulburări endocrine
- Ee) microcefalia
18CS 18. Alegerea momentului optim pentru tratament chirurgical al craniostenozelor :
- Aa) după 12 luni
- Bb) nu mai tîrziu de vîrsta de 6 luni
- Cc) virsta de 2 ani
- Dd) virsta de 3 ani
- Ee) virsta de 5 ani
19CS 19. În encefalocele herniază:
- Aa) ţesut cerebral
- Bb) meninge
- Cc) LCS
- Dd) ventricul
- Ee) ţesut osos
20CM 20. În meningocele herniază:
- Ameninge
- Bţesut cerebral
- CLCS
- Dventricul
- Eţesut osos
21CM 21. În meningoencefalocele herniază:
- Aţesut cerebral
- Bmeninge
- CLCS
- Dventricul
- Eţesut osos
22CM 22. În encefaloventriculocele herniază:
- Aţesut cerebral
- Bmeninge
- CLCS
- Dventricul
- Eţesut osos
23CM 23. În meningoencefaloventriculocele herniază :
- Aa) ţesut cerebral
- Bb) meninge
- Cc) ţesut osos
- Dd) ventricul
- Ee) LCS
24CM 24. Meningoencefalocelele (ME) de convexitate cuprind:
- Aa) ME occipitale
- Bb) ME parietale
- Cc) ME frontale
- Dd) Sfenoorbitare
- Ee) ME laterale (de pterion)
25CM 25. Meningoencefalocelele (ME) bazale vizibile cuprind:
- Aa) Frontoetmoidale
- Bb) Nazofrontale
- Cc) Sfenoetmoidale
- Dd) Nazoorbitare
- Ee) Nazoetmoidale
26CM 26. Meningoencefalocelele (ME) bazale nevizibile cuprind:
- Aa) ME sfenoorbitare
- Bb) ME sfenomaxilare
- Cc) ME sfenofaringiene
- Dd) Nazoetmoidale
- Ee) Nazofrontale
27CM 27. În meningocele herniază:
- Aa) acumularea de lichid în spaţiul subarahnoidian
- Bb) măduva
- Cc) canalul central
- Dd) ţesut adipos
- Ee) nu există participare medulară
28CM 28. În mielocistocel herniază:
- Aa) nu există participare medulară
- Bb) măduva
- Cc) canalul central dilatat şi împlut cu lichid
- Dd) acumularea de lichid în spaţiul subarahnoidian
- Ee) ţesut adipos
29CM 29. În mielocistomeningocel herniază :
- Aa) acumularea de lichid în canalul central şi în spaţiul subarahnoidian
- Bb) măduva
- Cc) nu există participare medulară
- Dd) acumularea de lichid în spaţiul subarahnoidian
- Ee) ţesut adipos
30CM 30. Simptomalogia clinica a meningomielocelelor cuprinde :
- Aa) semnele neurologice
- Bb) semnele locale
- Cc) malformaţii însoţitoare
- Dd) tulburări endocrine
- Ee) toate corecte
31CM 31. Procedeele de drenaj extracranian sunt:
- Aa) derivaţia ventriculo-cisternală Torkildsen
- Bb) drenajul ventriculo-peritonial
- Cc) ventriculocisternostomia
- Dd) drenajul ventriculo-cardiac
- Ee) toate corecte
32CM 32. Trigonocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene, cu excepţia:
- Aa) sinostoza suturii sagitale
- Bb) sinostoza suturii lambdoide
- Cc) sinostoza bilaterală a suturii coronare
- Dd) sinostoza suturii metopice
- Ee) sinostoza unilaterală a suturii coronare
33CS 1. În caz de crize adversive, globii oculari şi capul, se deplasează:
- AA în direcţie opusă focarului
- BB spre focar
- CC nu depinde de lateralizarea focarului
- DD mişcarea este limitată în plan vertical
- EE mişcarea este limitată în plan orizontal
34CM 2. Cel mai frecvent la copii se întâlnesc:
- AA craniofaringioame
- BB glioame de chiasmă
- CC tumori neuroectodermale
- DD tumori hipofizare
- EE tumori metastatice
35CS 3. Sindromul convulsiv in cadrul afectării lobului parietal include:
- AA crize adversive
- BB paroxisme viscero-vegetative
- CC paroxisme operculare
- DD crize sensitivo-motorii
- EE halucinații gustative
36CS 4. Motomorfopsia poate fi calificată drept:
- AA variantă a hemianopsiei
- BB variantă a agnosiei vizuale
- CC variantă a dereglării vederii cromatice
- DD halucinaţii vizuale
- EE afectarea globului ocular
37CM 5. Tumori neuroepiteliale sunt toate, cu excepţia:
- Aneurinoamelor
- Bastrocitoamelor
- Costeoamelor
- Doligodendroglioamelor
- Emeningioame
38CM 6. Noţiunea “sindrom optico-chiasmal” încadrează următoarele simptome:
- AA hemianopsie binasală
- BB stază papilară
- CC hemianopsie bitemporală
- DD atrofie optică primară
- EE atrofie optică secundară
39CM 7. Majorarea dimensiunilor şeii turceşti pe radiografie craniană sugerează:
- AA hipertensiune intracraniană
- BB craniofaringiom
- CC tumoare hipofizară
- DD tumoare de lob temporal
- EE tumoare de lob frontal
40CS 8. În caz de tumoare de trunchi cerebral dereglările de motilitate sunt:
- AA mai frecvent prezentate printr-o hemipareză profundă
- BB mai frecvent prezentate printr-o hemipareză superficială
- CC mai frecvent prezentate printr-o tetrapareză polimorfă
- DD mai frecvent prezentate printr-o tetrapareză omogenă
- EE parapareză superioară
41CM 9. Cel mai frecvent craniofaringioamele se manifestă prin:
- AA dereglări de vedere
- BB sindrom adipozo-genital
- CC hidrocefalie tetraventriculară
- DD hidrocefalie biventriculară
- EE panhipopituitarism
4210. Simptomele cele mai frecvente în caz de adenom hipofizar sunt:
- AA acromegalie, cefalee
- BB cefalee, dereglări de vedere, acromegalie, slăbiciuni
- CC dereglări sexuale, obezitate, diabet insipid, amenoree
- DD gigantism, dereglări sexuale
- EE nanism hipofizar
43CM 11. Modificări oftalmoscopice în cadrul adenomului hipofizar sunt:
- AA stază papilară
- BB atrofie primară a nervilor optici
- CC atrofie secundară a nervilor optici
- DD tablou oftalmoscopic normal
- EE hemianopsie bitemporală
44CM 12. Tabloul clinic al unei tumori intramedulare de intumiscenţă cervicală se începe cu:
- AA dureri cervicale
- BB dereglări segmentare
- CC hipertonus în muşchii braţului
- DD simptomul Horner
- EE dereglări sfincteriene
45CM 13. Tumori provenite din adenohipofiză sunt toate, cu excepţia:
- AA adenoamelor eozinofile
- BB adenoamelor bazofile
- CC ganglioamelor
- DD adenoamelor cromofobe
- EE neurocitoamelor
46CM 14. În caz de tumori hipofizare, craniografia determină:
- AA hiperostoza apofizelor clinoidale
- BB mărirea dimensiunilor şeii tuceşti
- CC erodarea apofizelor clinoidale anterioare
- DD mărirea dimensiunilor orbitei
- EE dilatarea miatului acustic intern
47CM 15. Voma în cazul tumorilor de fosă posterioară este cauzată de următoarele:
- AA creşterea tensiunii intracraniene
- BB scăderea tensiunii intracraniene
- CC excitarea planșeului fosei romboide
- DD alterarea circulaţiei lichidiene
- EE scăderii acuității auditive
48CM16. În cazul tumorilor intraventriculare, la copii de vîrsta pînă 1 an, cel mai frecvent se constată:
- AA creştere progresivă a dimensiunilor craniului
- BB exoftalm
- CC enoftalm
- DD simptomul Kernig
- EE excitație psihomotorie
49CS 17. Metode contemporane de depistare a tumorilor intracerebrale sunt:
- AA angiografia cerebrală
- BB metoda radiologică
- CC CT, RMN
- DD EchoEG
- EE EEG
50CS18. Tumori primare ale coloanei vertebrale sunt:
- Ameningioame
- Bosteoame
- Cneurinoame
- Dcolesteatoame
- Eependimoame mixopapilare
51CS 19. Indicaţie pentru ablaţia tumorilor extramedulare este:
- AA prezenţa tumorii propriu-zisă
- BB sindromul Brown-Sequard
- CC sindrom algic radicular
- DD atrofia muşchilor membrelor inferioare
- EE dereglările sfincteriene
52CM 20. Indicaţia de bază pentru tratamentul chirurgical urgent al tumorilor intramedulare este:
- AA sindrom dolor progresiv
- BB prezenţa atrofiei muşchilor membrelor
- CC progresarea dereglărilor sfincteriene
- DD progresarea dereglărilor de motilitate
- EE insistența pacientului
53CS 21. În stadiul iniţial al tumorilor de ventricol IV la copii cel mai frecvent se constată:
- AA dureri abdominale, vome izolate
- BB dereglări de somn
- CC manifestări disurice
- DD anemii
- EE dereglări psihice
54CS 22. Simptomul „undei lichidiene” este:
- AA durere locală în coloana vertebrală
- BB accentuarea durerilor la tuse
- CC accentuarea simptomelor tip conductor la efectuarea probelor licvorodinamice
- DD accentuarea durerilor spinale la suprasolicitarea fizică a coloanei vertebrale
- EE dureri la percusia coloanei vertebrale
55SC 23. Simptomul cel mai informativ licvorodinamic de compresie a medulei spinale la diverse nivele este:
- AA simptomul sacral
- BB simptomul de angajare
- CC simptomul undei licvoriene
- DD simptomul apofizei spinoase
- EE simptomul compresiei venelor jugulare
56CS 24. Tumori de tip „clepsidra” sunt prezentate de:
- Acolesteatoame
- Bmeningioame
- Csarcoame
- Dneurinoame
- Emetastatice
57CS 25. Primul simptom în caz de şvanom de vestibular este:
- AA anacuzie unilaterală
- BB anacuzie bilaterală
- CC sensaţia de zgomot în craniu
- DD tinitus unilateral
- EE accese de vertij
58CM 26. Metodele de tratament ale echinococozei cerebrale sunt:
- AA puncţia chistului
- BB medicamentoasă
- CC chirurgicală
- DD radiochirurgicală
- EE depinde deforma echinococozei
59CS 27. Sindromul Parinau include următoarele, cu excepţia:
- AA nistagmus vertical
- BB pareza vederii pe verticală
- CC pareza vederii pe orizontală
- DD alterarea acomodaţiei
- EE alterarea convergenței
60CS 28. În caz de afectare a polului lobului frontal se denotă:
- AA pareză izolată de nerv facial
- BB dereglări de comportament
- CC bradichinezie
- DD astazie – abazie
- EE anosmie
61CM 29. În caz de afectare a lobului occipital dereglările vizuale au caracter de:
- AA hemianopsie de cvadrant
- BB agnosie vizuală
- CC hemianopsie binasală
- DD hemianopsie bitemporală
- EE fotopsii
62CS30. Pînă la apariţia semnelor clinice tipice, tumoarea de emisferă cerebelară se caracterizează prin:
- AA sindrom HIC pronunţat
- BB ataxie
- CC dureri cervicale
- DD dereglări sfincteriene
- EE insomnie
63CM 31. Semiologia specifică a tumorilor lobului frontal:
- AA. dereglări auditive
- BB. afazie motorică
- CC. crize Jaksoniene motorii
- DD. tulburări psihice
- EE. hemipareză spastică
64CM 32. Semiologia specifică a tumorilor lobului temporal:
- AA. halucinaţii auditive, olfactive
- BB. afazia motorică
- CC. hemianopsia contralaterală omonimă sau cvadranopsia omonimă superioară
- DD. afazia senzorială
- EE. afazia amnestetică
65CM 33. Simptoamele specifice pentru adenoame hipofizare:
- AA. acromegalia
- BB. deficite de câmp vizual
- CC. hemipareze
- DD. dereglări auditive
- EE. dismenoree
66CM 34. Semiologia specifiă tumorilor cerebelului:
- AA. hipotonia musculară în muşchii membrelor ipsilaterale
- BB. ataxia cerebeloasă
- CC. dereglări olfactive
- DD. edemul papilar
- EE. cefalee nocturnă
67CM 35. Semiologia specifică pentru neurinomul de acustic:
- AA. tinitus unilateral
- BB. hipoacuzia
- CC. hemipareză
- DD. hemihiperestezia
- EE. sindromul bulbar
68CM 36. Semiologia specifică a tumorilor lobului parietal:
- AA. tulburări de sensibilitate
- BB. crize Jaksoniene senzitive
- CC. tulburări somato-gnozice
- DD. dereglări auditive
- EE. halucinații olfactive
69CS 1 Aspectul LCR în contuzia cerebrală gravă este:
- AA LCR clar, microscopic cu hematii
- BB LCR intens sanguinolent
- CC LCR rozat
- DD LCR normal
- EE LCR purulent
70CM 2 Traumatismele cranio-cerebrale moderate:
- AA corespund unui scor GCS de 9-12 la internare sau în primele 6 ore după aceasta
- BB cuprind bolnavii care „vorbesc si mor”
- CC starea generală se deteriorează lent
- DD includ hematoame intracraniene subacute și cronice
- EE frecvenţa este crescută
71CM 3 Hygroma subdural subarahnoidian este:
- AA dacă este delimitată de o nouă membrană, conţine un lichid clar
- BB dacă este fară membrană, conţine un lichid clar
- CC pe CT apare ca o zonă hiperdensă avasculară, intracerebrală
- DD evoluţia este întotdeauna gravă
- EE poate dezvolta sindrom de HIC
72CM 4 Leziunile osoase:
- AA pot realiza o comunicare între spaţiile lichidiene şi exterior
- BB interesarea structurilor meningeale, în dreptul fracturilor bazei craniului determină apariţia de fistule de LCR
- CC la copil fracturile de masiv facial au potenţial septic mai agresiv ca la adult
- DD fracturile craniului neural sunt rare şi lipsite de gravitate
- EE fracturile craniene se grupează in fracturi ale bazei şi ale calotei
73CM 5 Indicaţiile operatorii ale fracturilor craniene sunt:
- AA fracturi multieschiloase înfundate în endocraniu
- BB în prezenţa unui hematom intervenţia chirurgicală trebuie amânată
- CC fracturi craniene însoţite de fistule
- DD fracturi progresive întîlnite la copii (0-3 ani)
- EE fractura depresivă simplă la adult
74CM 6 Scara Glasgow se bazează pe testarea următoarelor elemente:
- AA activitate cardiovasculară
- BB deschiderea ochilor
- CC funcţie respiratorie
- DD răspunsuri verbale
- EE activitate motorie
75CM 7 Hematoamele intraventriculare:
- AA sunt reprezentate de hemoragii intraventriculare şi hematoame in cavitatea ventriculara
- BB apar tardiv posttraumatic
- CC inundaţia ventriculară determină stare de comă profundă
- DD hemoragia intraventriculară acută se însoţeste de LCR normal
- EE tulburările vegetative sunt mult diminuate în comparaţie cu cele din cazul hematoamelor intraparenchimatoase
76CS 8 Efectele traumatice imediate primare asupra structurilor endocraniene sunt următoarele, cu exceptia:
- Acomoţia
- Bcontuzia
- Cmeningita seroasă
- Ddilacerarea
- Efistulele de LCR
77CM 9 Comoţia cerebrala:
- AA se manifestă clinic printr-o scurtă abolire a stării de conştienţă
- BB are subsrtat lezional anatomic cerebral
- CC se produce datorită depolarizării bruşte a membranei neuronilor din formaţia reticulată a trunchiului cerebral
- DD efectul este de durată lungă, parţial reversibil
- EE dupa comoţie pacientul işi revine complet
78CM 10 Traumatismele cranio-cerebrale pot fi produse prin următoarele mecanisme directe:
- AA impact direct asupra scalpului si oaselor craniene
- BB capului i se imprimă o mişcare de acceleraţie prin lovirea sa cu un corp în mişcare
- CC excursia craniului este oprita brusc prin lovirea capului de un corp rezistent
- DD penetrarea endocraniană a unor corpi străini
- EE aplicarea simultană a două planuri dure asupra craniului
79CM 11 Investigaţiile paraclinice specifice pentru contuzia cerebrală sunt:
- AEEG
- BECO
- Cexamenul LCR
- DCT
- Eangiografia cerebrală
80CM 12 Despre tratamentul contuziilor cerebrale se poate afirma:
- AA în contuzia cerebrală medie tratamentul este chirurgical
- BB în contuzia cerebrală minoră tratamentul este antiedematos, antiemetic, antitermic, sedativ
- CC aplicarea de antibiotice este justificată în cazul plăgilor scalpului
- DD contuzia cerebrală propriu-zisă necesită obligatoriu antibioticoterapie
- EE tratamentul chirurgical este rezervat numai efectelor traumatice secundare
81CM 13 Hematoamele traumatice intracerebrale:
- AA se dezvoltă în substanţa cerebrală intr-un focar de contuzie
- BB nu constitutie o urgenţă chirurgicală
- CC incidenţa este de 15-18%
- DD volumul este de 30 ml
- EE cea mai frecventă localizare este cea occipitală
82CM 14 Următoarele afirmaţii despre punctajul la scara Glasgow sunt false:
- AA punctaj 4-5 reprezintă coma de grad II
- BB punctaj 4-5 reprezintă coma de grad III
- CC punctaj 5-7 reprezintă coma de grad II
- DD punctaj 9-12 corespunde unor tulburari de conştienţa
- EE punctaj 8 reprezintă coma de grad III
83CM 15 Următoarele afirmaţii despre contuzia cerebrală sunt false:
- AA are un efect traumatic imediat cu implicaţie directă, primară asupra encefalului
- BB este elementul major din patologia cranio-cerebrala traumatică
- CC efectul lezional este indus de perturbări vasculare directe sau reflexe vasomotorii la distanţă
- DD în contuzia cerebrală minoră pacientul prezintă o alterare a stării de conştienţă de 1-2 ore
- EE în contuzia cerebrală gravă pacientul nu-şi pierde starea de conştienţă
84CM 16 Hematoamele intracraniene traumatice:
- AA au efect compresiv asupra parenchimului
- BB hematoamele extradurale se dezvolta între dura mater si arahnoidă
- CC hematoamele extradurale apar mai ales la pacienţii de sex masculin
- DD hematoamele subdurale nu au efect compresiv asupra encefalului
- EE hematoamele subdurale sunt de obicei unilaterale, mai frecvent pe partea stângă
85CM 17 Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre traumatismele cranio-cerebrale severe:
- AA include pacienţii cu GCS peste 8
- BB pacienţii sunt in stare de comă
- CC pacienţii cu scor GCS 8 sunt in comă de gradul I
- DD pacienţii cu scor GCS 7-6 sunt in comă de gradul III
- EE pacienţii cu scor GCS 3 sunt in comă de gradul II
86CM 18 Hematoamele subdurale cronice:
- AA afectează preponderant copiii
- BB incidenţa este de aproximativ 2-3%
- CC etiologia este exclusiv traumatică
- DD volumul este 300-500 ml
- EE este dispus într-o capsulă cu membrană parietală şi viscerală
87CM 19 După aspectul radiologic fracturile craniene se împart în:
- Acominutive
- Bînchise
- Cimpresive
- Dliniare
- Edepresive
88CM 20 Hematoamele extradurale:
- AA se dezvoltă între arahnoidă şi dura mater
- BB se dezvoltă între endocraniu şi dura mater
- CC sunt circumscrise
- DD sunt difuze
- EE la CT forma lentilei biconvexe
89CM 21 Prognosticul hematoamelor extradurale depinde de:
- AA precocitatea diagnosticului şi intervenţiei chirurgicale
- BB sursa sîngerării
- CC obiectul cauzator
- DD leziuni cerebrale asociate
- EE nici una din variante
90CM 22 Prin TCC deschis se subînţelege:
- AA orice TCC
- BB contuzie a ţesuturilor moi epicraniene
- CC fractură liniară parietală
- DD plagă prin scalpare
- EE plagă cu lezarea aponeurozei epicraniene
91CM 23 Prin TCC penetrant se subînţelege:
- AA plagă cu lizarea aponeurozei epicraniene
- BB fractură liniară parietală
- CC fractura oaselor craniene cu lezarea durei mater
- DD licvoree nasală
- EE contuzie a ţesuturilor moi epicraniene
92CS 24 Comoţia cerebrală face parte din:
- AA TCC uşoare
- BB TCC de gravitate medie
- CC TCC grave
- DD TCC asociate de fracturi al ebolţii craniene
- EE TCC asociate de fracturi ale batei craniului
93CM 25 În caz de contuzie cerebrală de gravitate medie pot fi constatate:
- AA pierdere de conştienţă cu o durată de peste 1 oră
- BB pierdere de conştienţă cu o durată de peste 3 ore
- CC prezenţa hemoragiei subarahnoidiene
- DD prezenţa fracturilor craniene
- EE predomină semne generale
94CM 26 Contuzia cerebrală gravă se manifestă prin:
- AA pierdere de conştienţă cu o durată de pînă la 1 oră
- BB pierdere de conştienţă cu o durată de cîteva zile
- CC semne primare de afectare a trunchiului cerebral
- DD semne de focar
- EE toate corecte
95CM 27 Compresia cerebrală se manifestă prin:
- AA pierdere de conştienţă din momentul traumei
- BB pierdere de conştienţă după o perioadă lucidă
- CC semne de afectare primară a trunchiului cerebral
- DD progresarea semnelor de afectare a trunchiului cerebral
- EE nici un răspuns corect
96CS 28 Plaga scalpată se caracterizează prin:
- AA lambou cutaneo-aponeurotic
- BB margini drepte
- CC margini neregulate
- DD orificiu punctiform de intrare
- EE cîteva orificii de intrare
97CM 29 Plaga împuşcată se caracterizează prin:
- AA margini rotund-ovoide, regulate
- BB magini neregulate, necrotic modificate
- CC combustie a marginilor
- DD margini drepte
- EE nici un răspuns corect
98CS 30 În caz de comoţie cerebrală durata pierderii de conştienţă constitue:
- AA pînă la 1/2 de oră
- BB pînă la 6 ore
- CC pînă la 12 ore
- DD pînă la 24 ore
- EE nici un răspuns corect
99CS 31 Durata perioadei tardive a traumatismului cranio-cerebral constituie:
- AA 3 săptămîni
- BB 4 luni
- CC 6 luni
- DD 9 luni
- EE 1 an
100CS 32 Un traumatism cranio-cerebral deschis subînţelege:
- AA orice lezare a ţesuturilor moi epicraniene
- BB plagă cu lezarea aponeurozei
- CC contuzia ţesuturilor moi epicraniene
- DD fractura oaselor craniene
- EE toate corecte
101CM 33 Prin contuzia cerebrală se subînţelege:
- AA pierdere de cunoştinţă pe mai mult de 1 oră
- BB pierdere de cunoştinţă pe cîteva secunde
- CC prezenţa hemoragiei subarahnoidiene
- DD prezenţa fracturilor oaselor craniene
- EE corecte toate
102CM 34 Compresia cerebrală se caracterizează prin:
- AA pierderea cunoştinţei din momentul traumatismului
- BB pierderea cunoştinţei după o perioadă lucidă
- CC simptome primare de afectare a trunchiului cerebral
- DD progresarea simptomelor de afectare a trunchiului cerebral
- EE nici un răspuns corect
103CS 35 Pentru hematomul intracranial este caracteristic:
- AA pierdere de cunoştinţă după suportarea traumatismului fără o perioadă lucidă
- BB pierdere de cunoştinţă, perioadă lucidă, ulterior pierdere de cunoştinţă repetată
- CC pierdere de cunoştinţă peste un anumit interval de timp după suportarea traumatismului
- DD lipsa pierderii de cunoştinţă
- EE posibilă orice variantă de evoluţie
104CS 36 LCS în caz de hematom intracerebral acut este:
- Atransparent
- Bintens sanguinolent
- Cxantocrom
- Dmoderat sanguinolent
- Etoate corecte
105CS 37 La CT-scan focarele de contuzie cerebrală gravă au densitatea:
- AA 18-25 UH
- BB 25-45 UH
- CC 64-70 UH
- DD 70-90 UH
- EE nici un răspuns corect
106CS 38 Pentru hematomul subdural acut este caracteristic :
- AA pierdere de cunoştinţă după suportarea traumatismului fără o perioadă lucidă
- BB pierdere de cunoştinţă, perioadă lucidă, ulterior pierdere de cunoştinţă repetată
- CC pierdere de cunoştinţă peste un anumit interval de timp după suportarea traumatismului
- DD toate corecte
- EE lipsa pierderii de cunoştinţă
107CM 39 Licvorea primară se poate dezvolta în caz de:
- AA fractura oaselor nasale
- BB fracturi de calotă craniană
- CC fracturi de bază craniană
- DD fracturi parabazale
- EE fractura maxilei după Lefort II
108CM 40 Pentru meningita şi meningoencefalita acută traumatică este specific:
- AA hipertermie
- BB citoză în LCS
- CC sindrom HIC
- DD semne meningiene
- EE semne de focar
109CS 41 Apariţia anizocoriei în cadrul traumatismului cranio-cerebral indică:
- AA prezenţa comoţiei cerebrale
- BB progresarea compresiei intracraniene pe partea midriazei
- CC progresarea compresiei intracraniene pe partea opusă midriazei
- DD prezenţa fracturii de bază craniană
- EE corect B şi D
110CS 42 Un pacient cu traumatism asociat cranio-cerebral şi vertebro-medular cervical se va transporta în poziţia:
- AA in decubit ventral cu capul rotit lateral
- BB pe o parte
- CC pe spate, fixat pe un plan dur, capul fixat cu saci de nisip
- DD în decubit dorsal, fixat pe un plan dur, aplicarea cervicostatului
- EE toate corecte
111CS 43 Fractura liniară a calotei craniene se caracterizează prin:
- AA contur liniar al fracturii
- BB frecventa implicare a osului temporal
- CC lipsa semnelor de impresie a marginilor fracturii
- DD posibila prezenţă a câtorva linii de fractură cu acelaşi punct de plecare
- EE toate corecte
11244 Simptome de focar, caracteristice pentru hematoamele epidurale, sunt:
- AA pareză facială centrală
- BB scăderea acuităţii vizuale
- CC hemipareză cotralaterală
- DD midriază ipsilaterală
- EE toate corecte
113CS 45 LCS în caz de hematom intraventricular este:
- AA transparent
- BB intens sanguinolent
- CC xantocrom
- DD moderat sanguinolent
- EE toate corecte
114CS 46 Hemipareza în cadrul traumatismului cranio-cerebral poate apărea în caz de:
- AA comoţie cerebrală
- BB hematom intracranian
- CC contuzie cerebrală uşoară
- DD fractură a bazei craniului
- EE hemoragie subarahnoidienă
115CS 47 Fractura compresivă se caracterizează prin:
- AA contur liniar
- BB prezenţa mai multor fragmente în regiunea fracturii
- CC prezenţa mai multor fragmente ce se află mai jos de regiunea fracturii
- DD prezenţa mai multor fragmente ce se află mai sus de regiunea fracturii
- EE nici un răspuns corect
116CM 48 Fractura de bază craniană:
- AA are traiect orizontal
- BB are traiect vertical
- CC este izolată
- DD este de obicei continuarea unei fracturi de calotă
- EE face parte din TCC închise
117CM 49 În caz de fractură a piramidei osului temporal apar:
- AA licvoree
- BB pareza centrală a nervului facial
- CC anacuzie
- DD lezarea aparatului vestibular
- EE pareza periferică a nervului facial
118CM 50 Hematoamele subdurale de geneză arterială pot evolua:
- Aacut
- Bsubacut
- Ccronic
- Dtrenant
- Etoate corecte
119CM 51 Hematoamele subdurale de geneză venoasă pot evolua:
- Aacut
- Bsubacut
- Ccronic
- Dtrenant
- Etoate corecte
120CS 52 Pierderea de conştienţă în caz de hematom intracerebral traumatic este:
- AA peste un anumit interval de la momentul traumei
- BB repetată, cu perioadă lucidă
- CC din momentul traumei fără perioadă lucidă
- DD absentă
- EE nici un răspuns corect
121CM 53 În caz de fractură de FCA care nerv cranian poate fi afectat:
- Atrigemin
- Boptic
- Cocolomator
- Dtrohlear
- Eabducens
122CS 54 Semnul tipic de erupere a unui hematom intracerebral în sistemul ventricular este:
- AA instalarea stării comatoase
- BB hipertermia
- CC hormeotonia
- DD semne patologice bilaterale
- EE tetrapareza
123CS 55 Licvorea posttraumatică poate fi:
- Aprimară
- Bsecundară
- Cotoree
- Dnasoree
- Etoate corecte
124CM 56 Otolicvorea se stabileşte în baza:
- AA hemoragiei din ureche
- BB eliminaării din ureche a unui lichid sanguinolent
- CC urmelor de sînge în conductul auditiv extern
- DD echimozelor din regiunea mastoidiană
- EE probei de tifon
125CM 57 Licvorea va fi diferenciată de o rinită în baza:
- AA datelor anamnestice
- BB datelor radiografiei
- CC testelor LCR la conţinutul de cloruri
- DD testelor LCR la conţinutul de glucide
- EE examenului otorinolaringologic
126CS 58 Metode de stopare a hemoragiei din ţesuturile epicraniene sunt toate, cu excepţia:
- AA aplicarea clamelor hemostatice
- BB aplicarea garoului
- CC ligaturarea arterei temporale superficiale
- DD compresiunea digitală
- EE aplicarea pansamentului compresiv
127CS 59 Apariţia midriazei la un pacient traumat sugerează:
- AA comoţie cerebrală
- BB compresie cerebrală pe partea midriazei
- CC compresie cerebrală pe partea opusă midriazei
- DD hemoragie subarahnoidiană
- EE compresie la nivelul FCP
128CS 1. Ce este un anevrism cerebral?
- Aa) tumoare benignă
- Bb) defect vascular sacular
- Cc) hernie cerebrală
- Dd) tumoare vasculară
- Ee) proces rudimentar
129CS 2. Locul unde se dezvoltă anevrismul:
- Aa) peretele vascular
- Bb) substanța cenușie a creierului
- Cc) meningele cerebral
- Dd) substanța albă
- Ee) defect pia-mater
130CS 3. Cauza primordială a apariției anevrismului cerebral:
- Aa) congenital
- Bb) kinking-ul arterelor cerebrale
- Cc) dobândit
- Dd) post-traumatic
- Ee) vasospam-ul arterelor intracraniene
131CS 4. Anevrismele dobândite apar pe fundal de:
- Aa) hipotensiunea arterială
- Bb) infecţia
- Cc) traumatismul cranio-cerebral
- Dd) efortul fizic intens
- Ee) fumat și hipertensiunea arterială
132CS 5. Metodele de elecție de diagnostic a anevrismului:
- Aa) radiografia craniană
- Bb) angiografia selectivă după Seldinger
- Cc) angiografia prin CT
- Dd) RMN, secvență TOF
- Ee) puncţia lombară
133CS 6. Manifestările clinice evidente ale anevrismului cerebral erupt pot apărea la:
- Aa) copii până la 5 ani
- Bb) copii între 5 și 12 ani
- Cc) adolescenți
- Dd) adulți
- Ee) toate vârstele
134CS 7. Cea mai frecventă complicație a hemoragiei subarahnoidiene anevrismale:
- Aa) meningita reactivă
- Bb) edem cerebral malign
- Cc) vasospasm-ul
- Dd) tulburări sfincteriene
- Ee) toate
135CS 8. Ce reprezintă o fistulă carotido-cavernoasă
- Aa) comunicarea dintre sinusul sagital şi artera carotidă externă
- Bb) comunicarea între peretele arterei carotide interne și sinusul cavernos
- Cc) ruptura peretelui arterei carotide externe în sinusul cavernos
- Dd) comunicarea dintre un vas arterial şi o malformaţie arterio-venoasă
- Ee) niciuna
136CS 9. Diagnostica de elecție a fistulei carotido-cavernoase:
- Aa) rezonanță magnetică nucleară
- Bb) tomografie computerizată
- Cc) angiografia clasică cerebrală
- Dd) dopplerografia transcraniană
- Ee) oftalmoscopia
137CS 10. Ce procentaj de pacienți supravietuiesc primele 24 de ore după eruperea unui anevrism cerebral:
- Aa) 1%
- Bb) 5%
- Cc) 10%
- Dd) 50%
- Ee) 80%
138CS 11. Care examen paraclinic permite reconstrucția 3D, post-procesarea dimensiunilor și analiza fluxului laminar:
- Aa) angiografia prin computer tomografie
- Bb) radiografia craniană
- Cc) rezonanța magnetică nucleară
- Dd) angiografia clasică
- Ee) nici una
139CM 12. Scălile folosite în diagnosticul anevrismului cerebral erupt:
- AFisher
- BKarnofsky
- CWFNS
- DHunt Hess
- EJefferson
140CM 13. Tabloul clinic al hemoragiei subarahnoidiene:
- Aa) cefalee de pumnal
- Bb) greţuri
- Cc) semne meningiene pozitive
- Dd) parapareză inferioară
- Ee) amauroza bilaterală
141CM 14. Clasificarea generală (constituție) a anevrismelor cerebrale:
- Asacular
- Bpseudosacular
- Cmicotic
- Dasimptomatic
- Efusiform
142CM 15. Elementele scălii WFNS în aprecierea stării pacientului cu anevrism sacular erupt:
- Aa) scala Karnofsky
- Bb) GCS
- Cc) deficitul motor
- Dd) dimensiunile pupilei
- Ee) tulburările sfincteriene
143CM 16. Tratamentul vasospasmului datorat hemoragiei subarahnoidene NU se tratează cu:
- Aanticoagulante
- Bantihipotensive
- Cvasodilatatoare
- Danticonvulsivante
- Evasoconstrictoare
144CM 17. Clinic, diagnosticul diferenţial a anevrismului erupt se face cu:
- Aa) tumoră cerebrală cu hemoragie
- Bb) meningita
- Cc) boală autoimună
- Dd) ictus ischemic
- Ee) hemoragie subarahnoidiană spontană
145CM 18. Ce investigații paraclinice se efectuează la pacienți cu hemoragie subarahnoidiană:
- Aa) examenul LCR
- Bb) angiografia convențională
- Cc) tractografie
- Dd) spectroscopie prin RMN
- Ee) angiografia prin CT
146CM 19. Forme clinice a malformaţiilor vasculare:
- Aa) forma apoplectică
- Bb) forma epileptică
- Cc) forma pseudotumorală
- Dd) forma ischemică
- Ee) forma idiopatică
147CM 20. Semnele primare (directe) a fistulei carotido-cavernoase:
- Aa) exoftalm pulsatil
- Bb) suflu pulsatil
- Cc) hemipareză ipsilaterală
- Dd) oftalmoplegie
- Ee) diplopie
148CM 21. Semne indirecte (secundare) ale fistulei carotido-cavernoase:
- Aa) tromboflebita venelor orbitei
- Bb) panoftalmie
- Cc) atrofia nervului optic
- Dd) staza hemoragică a venelor nasului
- Ee) ptoza
149CM 22. Tratamentul fistulei carotido-cavernoase:
- Aa) tratament microchirurgical
- Bb) aplicarea ligaturii pe artera carotidă de interes
- Cc) învelirea fistulei cu muşchi (wrapping)
- Dd) embolizare endovasculară
- Ee) constricţia temporară a arterei carotide comune ori interne cu „mangeta”
150CM 23. Etiologia malformațiilor arterio-venoase NU este:
- Aa) traumatismul cranio-cerebral
- Bb) anomalii de dezvoltare a vaselor
- Cc) efortul fizic şi psihoemoţional
- Dd) infecţiile suportate
- Ee) bolile autoimune
Información
- Descripción
- Malformatiile congenitale ale SNC Tumorile cerebrale si medulare
- Autor
- 777 X
- Idioma
- English
- Visitas
- 713
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test