Test
Neurologie 251-300
Crea una cuenta gratis para terminar este test
Guarda tu progreso y consulta tu resultado final.
¿Ya tienes cuenta? Inicia sesión
Preguntas del test (49)
1 Pacientii cu carenta in vitamina B12, de obicei, dezvolta:
- AUn accident vascular cerebral.
- BO degenerescenta subacuta spinala combinata – mieloza funiculara
- CComa metabolica.
- DIctus ischemic medular (sindromul arterelor medulare posterioare).
- EDiplegie faciala.
2Carenta in acid folic poate cauza:
- AUn sindrom miopatic.
- BSindromul de fatigabilitate patologica.
- CO polineuropatie manifestata prin parestezii, senzatii de arsura si slabiciune in portiunile distale ale membrelor.
- DSindromul de poliradiculonevrita acuta.
- EMielopatia vasculara cronica.
3 Mirosul de acetona poate fi sesizat la bolnavul aflat in coma:
- ADiabetica.
- BEtilica.
- CUremica.
- DHepatica
- ECauzata de otravire cu cianide.
4Care din manifestarile neurologice enumerate mai jos pot fi prima manifestare clinica a diabetului
zaharat?- AAtacurile ischemice tranzitorii
- BAccidentele vasculare cerebrale.
- CRadiculopatiile.
- DNeuropatia periferica.
- EEncefalopatia.
5Mieloza funiculara (degenerescenta subacuta spinala combinata) adesea se poate dezvolta in:
- AAnemia feripriva
- BAnemia megalocitara
- CPolicitemie.
- DHemofilie
- EMielomul multiplu.
6Destructia osoasa cu o eventuala compresiune a structurilor sistemului nervos are loc in:
- ALupusul eritematos sistemic.
- BDermatomiozita.
- CMielomul multiplu
- DPoliartrita reumatoida
- ESclerodermie sistemica
7 Tulburari ale sistemului nervos apar mai ales cind curentul electric in electrocutare a fost aplicat pe:
- ATraiectul unui nerv periferic
- BProiectia plexului brahial sting.
- CColoana vertebrala cervicala.
- DCraniu
- EColoana vertebrala toracica.
8 Indicati manifestarea principala a sindromului Raynaud:
- ANecroza tesuturilor.
- BTulburarile functiilor vestibulare
- CCrizele de angiospasm.
- D. Durerile rahidiene in diferite regiuni ale coloanei vertebrale.
- ECrampele in miini si degete.
9Polineuropatia saturnina este rezultatul unei intoxicatii cronice cu:
- ACupru.
- BPlumb.
- C. Mercur
- DAluminiu.
- EArsen.
10 Intoxicatia saturnina debuteaza cu:
- AColici abdominale si artralgii
- BOboseala, excitabilitate, ameteli, greturi, paloare a fetei cu nuanta pamintie.
- C. Dunga gingivala Burton.
- DSindromul de iritatie meningeala.
- ETulburari psihice, crize convulsive.
11Una din cele mai frecvente leziuni in intoxicatia cu arsen este:
- AEncefalopatia
- BMielopatia.
- CSindromul Raynaud
- DPlexopatia lombo-sacrata
- EPolineuropatia cu tulburari motorii, de sensibilitate si trofice.
12Benzile Mees la degetele miinilor se observa in intoxicatia cu:
- APlumb
- BArsen.
- COxid de carbon.
- DPesticide
- ECompusi ai clorului
13In spectrul afectiunilor cerebeloase la un bolnav cu encefalopatie alcoolica acuta Gayet-Wernicke extrem de rara este
- AAtaxia.
- BInexactitatea la indeplinirea probei indice-nas.
- CInexactitatea la indeplinirea probei calcii-genunchi.
- DDizartria cerebeloasa
- ETremuratura ampla a membrelor
14 Etiologia neuropatiei etilice este atribuita:
- AIntoxicatiei azot.
- BDeficitului de tiamina
- CPerturbarii functionarii sistemului de enzime
- DDeficitului de glucide
- EDereglarii proceselor de oxidare
15Staza venoasa determinata de tumorile intracraniene contribuie la aparitia:
- AEdemului cerebral.
- BManifestarilor clinice de focar
- CAcceselor epileptice partiale.
- DAcceselor epileptice generalizate
- EManifestarilor clinice de ordin general
16Hipertensiunea intracraniana apare mai precoce si este mai intensa in cazurile, cind tumorile sunt situate:
- AIn fosa craniana anterioara.
- BIn fosa craniana medie.
- CIn fosa craniana posterioara (subtentorial).
- DSupratentorial.
- EExtracranian.
17O tumoare, care se dezvolta in primul an de viata, poate sa nu dea fenomene de hipertensiune intracraniana, deoarece:
- ACreierul la aceasta etapa de dezvoltare nu are proprietatea de a se tumefia
- BEa produce o hiposecretie de lichid cefalorahidian.
- CCopilul nu poate reda manifestarile subiective pe care le are.
- DSe produce o disjunctie a suturilor oaselor craniului
- ENu se deterioreaza caile de scurgere a lichidului cefalorahidian
18 In cele mai multe cazuri primul simptom clinic din cadrul sindromului de hipertensiune intracraniana cauzat de un proces expansiv intracranian este:
- AAccesul epileptic
- BTulburarile vestibulare
- CSemnele de iritatie meningiana
- DStaza papilara.
- ECefaleea
19Percutia craniului deceleaza de cele mai dese ori (mai mult de jumatate din cazuri) o zona dureroasa la nivelul, unde se localizeaza procesul patologic in:
- ANevralgie trigeminala.
- BEncefalita herpetica.
- C. Tumoare intracraniana
- DMeningita limfocitara
- EHidrocefalie.
20Cefaleea cedeaza definitiv in procesul expansiv intracranian odata cu
- AExtirparea completa a procesului expansiv.
- BAparitia edemului papilei nervului optic
- CDisparitia atrofiei papilei nervului optic
- DDrenarea unei cantitati de lichid ventricular
- ERestabilirea chirurgicala a cailor de circulatie a lichidului cefalorahidian.
21 Indicati simptomul care poate fi unica manifestare a hipertensiunii intracraniene la copil:
- ACefaleea.
- B. Greturile
- CVomismentele
- DPlinsul
- EIritabilitatea
22O importanta deosebita in aspect de diagnostic de tumoare intracraniana o are manifestarea clinica de suferinta a perechii de nervi cranieni:
- AII
- BIII
- CIV
- DV
- EVI
23. In calitate de semn de hipertensiune intracraniana este mult discutat urmatorul semn clinic:
- AAmeteala
- BVertijul
- CTulburarile vestibulare.
- DEpilepsia
- EDereglarile oculomotorii
24In glioamele situate supratentorial in faza de hipertensiune intracraniana apar frecvent:
- AAccesele epileptice partiale.
- BAccesele epileptice generalizate
- CAccesele epileptice partiale generalizate
- DAbsentele epileptice.
- ESomnabulismul.
25La copii tumorile de fosa craniana posterioara se intilnesc in aproximativ:
- A70% cazuri.
- B50% cazuri
- C80% cazuri.
- D90% cazuri
- E100% cazuri.
26276. Sindromul de lob frontal este dominat de:
- AEpilepsie jacksoniana motorie.
- BEpilepsie jacksoniana senzitiva.
- CAgrafie.
- DTulburari psihice.
- ESemne piramidale.
27277. Insusirea de a fi vesel si comunicativ in cadrul tulburarilor de afectivitate cauzate de tumoarea de lob frontal se numeste:
- AEuforie.
- BJovialitate.
- CEuritmie.
- DEutanasie.
- EDisforie.
28278. Criza descrisa pentru prima data de Foster, care consta in devierea conjugata a ochilor si a capului de partea opusa tumorii de lob frontal, urmata de miscarea de torsiune a corpului si a membrelor se numeste criza:Pseudocerebeloasa.
- APseudocerebeloasa.
- BEpileptica majora.
- CAdversiva.
- DJacksoniana.
- EDe tip absenta.
29279. Tulburarea de limbaj de tip afazie motorie se intilneste in tumorile de:
- ALob frontal.
- BLob parietal.
- CLob temporal.
- DLob occipital.
- EDe fosa craniana posterioara.
30280. Criza jacksoniana in partea dreapta a corpului cauzata de tumoare de lob frontal este insotita de:Crize oculo-cefalogire.
- ACrize oculo-cefalogire.
- BSemne extrapiramidale.
- CSemnul de prehensiune.
- DDereglari de vorbire.
- EModificari ale acuitatii vizuale.
31281. Alegeti descrierea corecta a pseudomieliei, fenomen clinic intilnit in tumorile de lob parietal:
- ASenzatii de furnicaturi, amorteli, senzatii de rece, arsura, intepaturi, care cuprind hemicorpul opus sau partial.
- BManifestare paroxistica de tulburare a schemei corporale.
- CBolnavul are senzatia ca o parte din corp, hemifata sau un membru se mareste brusc in volum sau, din contra, se micsoreaza.
- DBolnavul are senzatia, ca ar exista un membru suplimentar sau o senzatie cu caracter straniu, bizar.
- EBolnavul nu simte portiunile hemicorpului opus tumorii.
32282. Un important semn de localizare in tumorile parietale ale emisferei nedominante este:
- AAfazia semantica.
- BAgnozia digitala.
- CNeglijarea unui hemispatiu.
- DApraxia ideotorie.
- EApraxia imbracatului.
33283. Agnoziile vizuale se descriu pentru tumorile:
- ADe lob frontal.
- BParietale posterioare.
- CDe lob temporal.
- DDe fosa craniana posterioara.
- EHipofizare si paraselare.
34284. Modificarile cimpului vizual caracteristice pentru tumorile de lob temporal se manifesta prin:
- AIngustare concentrica de cimp vizual.
- BHemianopsie heteronima binazala.
- CHemianopsie heteronima bitemporala.
- DHemianopsie laterala omonima.
- EScotom central.
35285. Tulburarile viscero-vegetative apar mai des in tumorile:
- ASistemului limbic.
- BLobului temporal sting.
- CLobului temporal drept.
- DTumorile de pol temporal care trec in lobul frontal.
- EPrin extindere din lobul temporal in cel parietal.
36286. Semiologia tumorii lobului occipital este dominata de:
- ATulburari de sensibilitate.
- BTulburari motorii.
- CTulburari vizuale.
- DApraxie.
- EDereglari oculomotorii.
37287. Agnozia vizuala sau cecitatea psihica este tulburarea in care bolnavul:
- ANu poate aprecia distanta pina la obiect sau cea dintre obiecte.
- BVede obiectele, dar nu le recunoaste.
- CVede deformat un obiect, pe care il percepe aievea.
- DVede distorsionat un obiect numai intr-o parte a cimpului vizual.
- EAre paroxisme de fenomene vizuale de tip simplu (fotopsii) sau complex (imagini, chipuri).
38288. Asa-numita disociatie „proteino-celulara” depistata prin analiza lichidului cefalorahidian apare in:
- AProcese spinale cervicale de etiologie inflamatorie.
- BCompresie spinala dorso-lombara de origine traumatica.
- CMielite ascendente de origine bacteriana.
- DArahnoidita cerebrala bazala tuberculoasa.
- EIn procesele tumorale medulare.
39289. Care este unica metoda rationala de tratament al tumorilor medulare, indiferent de natura lor?
- ARadioterapia.
- BRadiochirurgia.
- CExtirparea chirurgicala.
- DChimioterapia.
- EPlasmafereza.
40290. Diagnosticul precis al fracturilor oaselor craniului se fac pe baza:
- AManifestarilor clinice.
- BDatelor anamnestice.
- CExamenului fundului de ochi.
- DEchoencefalografiei.
- ERadiografiilor.
41291. Exoftalmia pulsatila in cazul fracturii bazei craniului in fosa craniana mijlocie poate sa se dezvolte in urma:
- AContuziei globului ocular.
- BTraumatizarii muschilor externi ai globului ocular.
- CInflamatiei aseptice a sinusului cavernos.
- DDereglarilor endocrine acute.
- EUnei fistule carotido-cavernoase.
42292. In cazul perturbarilor vegetative din contuzia cerebrala grava cel mai favorabil element de prognostic este:
- APolipneea.
- BTahicardia.
- CHipertermia de tip central.
- DEchilibrarea rapida a functiei respiratorii.
- EAccesele hipertensive.
43293. Indicati cel mai grav sindrom traumatic craniocerebral:
- AAmnezia lacunara.
- BAgitatia psihomotorie.
- CContuzia cerebrala grava cu suferinta dominanta de trunchi cerebral.
- DContuzia cerebrala grava, difuza, fara leziuni dominante in trunchiul cerebral.
- ESindromul postcomotional.
44294. Cea mai frecventa si mai caracteristica modificare a motilitatii oculare intrinsece in contuzia cerebrala grava cu suferinta dominata de trunchi cerebral este:
- AMiscarea pendulara a globului ocular.
- BMidriaza fixa bilaterala.
- CDeviatia conjugata a ochilor.
- DMioza unilaterala.
- ENistagmusul spontan orizontal sau vertical.
45296. Sunt denumite plagi nepenetrante ale capului:
- ATraumatismele craniocerebrale cind nu sunt lezate tesuturile moi si oasele craniului la acelasi nivel.
- BPlagile cu lezarea tesutului moale a craniului.
- CTraumatismele craniocerebrale in care are loc lezarea tesutului moale si a oaselor craniului la acelasi nivel.
- DContuzia cerebrala medie grava asociata cu plagi ale scalpului, cu fisura sau fractura craniana.
- ETraumatismele cranio-cerebrale cind se formeaza un canal direct de patrundere in cavitatea craniana a infectiei din mediul exterior.
46297. Indicati spatiul unde se dezvolta hematoamele epidurale:
- AIn tesuturile moi ale craniului.
- BIntre tesuturile moi si oasele craniului.
- CIntre endocraniu si dura mater.
- DIntre dura mater si invelisul paianjenos.
- EIntre invelisul paianjenos si cel moale al creierului.
47298. Intervalul liber in formele tipice ale hematomului extradural (epidural) in formle tipice este de:
- A1-2 ore.
- B3-4 ore.
- C5-10 ore.
- D12-24 ore.
- E36-48 ore.
48299. Localizarea preferentiala a hematoamelor subdurale incapsulate este:
- AFrontotemporala.
- BFrontala.
- CTemporala.
- DOccipitala.
- EBazala.
49300. Actualmente epilepsia se defineste ca:
- AO maladie acuta a encefalului de etiologie multipla, caracterizata prin accese repetate, aparute in rezultatul descarcarilor neuronale excesive si care se manifesta prin simptomatologie clinica si paraclinica diversa.
- BMaladie ondulatorie, caracterizata prin accese comitiale repetate cu pierdere de constienta, iar ulterior - cu tulburari de personalitate.
- CO stare cronica de etiologie diversa, in cadrul careia un individ este predispus spre crize epileptice recurente, de obicei spontane.
- DO afectiune cronica progresiva, manifestata prin tulburari paroxistice ale constientei, accese de convulsii, intepeniri, accese vegetative, precum si modificari progresive in sfera psiho-emotionala, inregistrate in perioada interictala.
- EAccese de pierdere de constienta de scurta durata in cadrul tulburarilor paroxistice de constienta.
Información
- Descripción
- 1 Neurologie Test sobre Neurologie 251-300, creado por Grupa Noastra el 29/10/2023.
- Autor
- Grupa Noastra
- Idioma
- English
- Visitas
- 1.548
- Historial
- Creado el 29 oct 2023 · actualizado el 3 nov 2023
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test