Test
BL2
Crea una cuenta gratis para terminar este test
Guarda tu progreso y consulta tu resultado final.
¿Ya tienes cuenta? Inicia sesión
Preguntas del test (50)
1. cm. Principalele sunete respiratorii la auscultare sunt
- ARespirația veziculară
- BRespirația bronșică
- CRaluri
- DCrepitații
- EFricții pleurale
2cm. Sunetele patologice la auscultare sunt:
- ARespirația veziculară
- BRespirația bronșică
- CRaluri
- DCrepitații
- EFricții pleurale
3cm. Plămânii pot fi examinați prin metodele instrumentale de bază așa ca
- ARadiografie
- BTomografie
- CBronhografia
- DFluorografia
- ECalciografia
4cm. La examenul obiectiv al bolnavului cu emfizem pulmonar la percuţie depistăm
- ASunet de cutie
- BSubmatitate
- CMărirea limetelor matităţii relative a cordului
- DMărirea excersiei pulmon
- EMărirea câmpurilor kroenig
5cm. La examenul obiectiv al pacientului cu emfizem pulmonar ausultativ depistăm
- AMurmur vezicular diminuat
- BMurmur vezicular exagerat
- CRoluri buloase
- DRaluri crepitante
- EBronhofonie diminuată
6cm. Frotaţia pleurală include
- Ase auscultă în inspir şi expir
- Bse auscultă aproape de ureche
- Cse auscultă mai departe de ureche
- Dnu este influenţată de tuse
- Eeste influenţată de tuse
7cm. Alegeți afirmațiile corecte despre pneumotorax
- AEste definită ca prezența aerului sau gazului în cavitatea pleurală
- BEste definită ca prezența lichidului în cavitatea pleurală
- CEste definită ca prezența fibrinei în cavitatea pleurală
- DStarea pacientului cu pneumotorax poate varia de la stări complet asimptomatice până la distress respiratore care pun viața în pericol
- EStarea pacientului cu pneumotorax este întotdeauna gravă
8cm. Sunetul mat la percuției pulmonare se poate datora
- APneumotorax
- BPneumoniei lobară acută în stadiul de consolidare
- CHidrotoraxul
- DPleurezie fibrinoasă
- EAbcesul pulmonar
9cs. Sunetul timpanic la percuția pulmonară se poate datora
- AEmfizemului pulmonar
- BHidrotoraxului
- CPleureziei fibrinoase
- DPneumonia lobară acută în stadiul de consolidare
- EAtelectazia pulmonară
10cm. Sunetul timpanic la percuție pulmonară se poate datora
- AAbscesul pulmonar umplut cu aer și comunicarea cu bronhia
- BHidrotorax
- CPneumotoraxul
- DPneumonia lobară acută în stadiul de consolidare
- EAtelectazia pulmonară
11cm. Raluri uscate la auscultația pulmonară pot apărea în cazul
- AAstm bronșic
- BBronșită cronică
- CCancerul pulmonar
- DPneumotorax
- EEdem pulmonar
12cm. Raluri umede la auscultația pulmonară pot apărea în cazul:
- AAstm bronșic
- BBronsita obstructivă cronică
- CHidrotoraxul
- DPneumotorax
- EBronsectazii
13cm. Crepitații la auscultarea pulmonară pot apărea în cazul
- APneumonia lobară acută în stadiul inițial
- BHidrotorax
- CPneumotoraxul
- DAstm bronșic
- EEdem pulmonar
14cs. Sunetul de fricție pleurală la auscultare pulmonară poate apărea în cazul:
- APneumonia lobară acută în stadiul inițial
- BHidrotorax
- CPneumotoraxul
- DAstm bronșic
- EPleurezie uscată
15cm. Alegeți tipurile de respirație
- AAbdominală
- BExternă
- CToracică
- DMixtă
- EInternă
16cm. Lărgirea volumului unui hemitorace se poate datora:
- AEmfizem pulmonar
- BHidrotorax
- CPneumotoraxul
- DAstmul
- EBronșită cronică
17cm. Diminuarea volumului unui hemitorace se poate datora
- AEmfizem pulmonar
- BHidrotorax
- CPneumotoraxul
- DAtelectazie
- EPneumosclarosis
18cs. Acuzele pacienților cu afecțiuni cardiace sunt, cu excepția
- AHematemeza
- BHemoptizia
- CDispnee
- DPalpitații
- EDureri în piept
19cs. Palpitația este caracterizată de pacienți ca:
- ADureri ușoare de inimă
- BIntervale (bătăi de inimă scapate)
- CPrezența sângelui în spută (hemoptizie)
- DContracții cardiace accelerate și intensificate
- ENici unul dintre cele de mai sus
20cs. Întreruperile sunt caracterizate de pacienți ca
- ADureri ușoare de inimă
- BSenzația de scufundare, oprirea inimii
- CPrezența sângelui în spută (hemoptizie)
- DContracții cardiace accelerate și intensificate
- ENici unul dintre cele de mai sus
21cs. Durerea de inimă trebuie analizată în funcție de caracteristicile de bază:
- ACauza sau starea în care apare
- BCaracterul durerii
- CDurata și radiația durerii
- DStarea în care durerea dispare
- EToate cele de mai sus
22cs. Caracteristicile durerii anginoase sunt, cu excepția
- ALocalizare retrosternală sau ușor spre stânga sternului
- BCel mai frecvent iradiază în regiunea sub scapula stângă, spre gât, spre brațul stâng
- CCel mai frecvent iradiază în regiunea sub scapula dreaptă, spre gât, spre brațul drept
- DDurerea apare la exerciții, stres emoțional
- EDurerea dispare la administrarea de nitroglicerină
23cs. Caracteristica edemului cardiac este
- AApare dimineața și dispare după exerciții fizice
- BLocalizare mai ales pe față, gât și piept
- CEste colorat în roșu
- DSe dezvoltă seara și se rezolvă în timpul somnului de noapte
- EEste asimetric
24cs. Definiția ortopneei este
- ADispnee în timpul exercițiilor fizice
- BDispneea în repaus
- CDispnee în poziție orizontală
- DDispnee în poziție verticală
- EAtacuri de dispnee cu expectorarea sputei spumoase
25cs. Culoarea pielii în bolile cardiace poate fi
- ACianotică
- BPalidă
- CIcterică
- DRoșiatică
- EToate cele de mai sus
26. cs. Acrocianoza este definită de:
- ACuloarea violetă a pielii pe piept
- BCuloarea roșiatică a pielii degetelor de la mâni și picioare, vârful nasului, buzele, lobilor urechilor
- CCuloarea violetă a pielii degetelor de la mâni și picioare, vârful nasului, buzelor, lobilor urechilor
- DDegetele și degetele de la picioare, vârful nasului, buzele, lobii urechii sunt palide
- EPielea pieptului și trunchiului este palidă
27cs. Anasarca este definită ca
- AEdemul generalizat
- BEdemul localizat pe partea superioară a corpului
- CEdemul localizat pe partea inferioară a corpului
- DEdemul feței și gâtului
- EEdem asimetric
28cs. Pulsația arterelor carotide se caracterizează prin
- AApare în insuficiența valvei mitrale
- BApare în insuficiența valvei tricuspide
- CApare în insuficiența valvei pulmonare
- DApare în insuficiența valvei aortice
- EApare în hipertensiune arterială
29cs. Scopul palpării cardiace este de a examina
- AȘocului apexian
- BȘocul cardiac
- CPulsarea vizibilă
- DSimptomul tors de pisică
- EToate cele de mai sus
30cs. Determinarea șocului apexian constă în
- A. Baza mâinii trebuie să fie plasată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate spre gât
- BBaza mâinii trebuie să fie plasată pe stern, în timp ce degetele trebuie direcționate către regiunea axilară, între coastele 3 și 4
- C. Baza mâinii trebuie să fie plasată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate spre regiunea axilară, între coastele 7 și 8
- DBaza mâinii trebuie să se sprijine pe scapula stângă, în timp ce degetele trebuie direcționate către regiunea axilară
- EBaza mâinii trebuie plasată pe scapula dreaptă, în timp ce degetele trebuie direcționate către regiunea axilară
31cs. Care dintre cele expuse nu este o proprietate a șocului apexian:
- ALățimea (sau zona)
- BÎnălțime
- CRezonanță
- DRezistența
- EPutere
32. cs. Diagnosticul cel mai frecvent și important al șocului apexian difuz (> 2 cm) este:
- ADimensiuni normale ale inimii
- BDilatarea ventriculului stâng
- CAnevrismul aortic
- DAteroscleroza coronariană
- EDilatarea atriului drept
33cs. Alegeți afirmația corectă despre șocul cardiac difuz
- ASe stabilește atunci când suprafața este mai mică de 1 cm
- BSe stabilește atunci când suprafața este mai mică de 2 cm
- CSe stabilește atunci când suprafața depășește 1 cm
- DSe stabilește atunci când suprafața depășește 2 cm
- ESe stabilește atunci când suprafața depășește 4 cm
34cs. Scopul percuției cardiace este următoarea
- AȘocul apexian și cel cardiac
- BMărimea, poziția și forma inimii și a pediculului vascular
- CPentru a determina sunetele inimii
- DPulsarea vizibila și simptomul tors de pisică
- ELimitele inferioare ale plămânilor
35cs. Locul proiecției valvei mitrale
- ADe partea stângă a sternului, la cea de-a treia articulație costosternală
- BPe stern la jumătatea distanței dintre articulațiile costosternale 3 din stânga și 5 din dreapta
- CAl doilea spațiu intercostal lateral stânga de stern
- DMijlocul sternului, la nivelul celei de-a treia articulație costosternală
- ELateral stânga de stern, la articulația costosternală 6
36cs. Locul proiecției valvei tricuspide
- ADe partea stângă a sternului, la cea de-a treia articulație costosternală
- BPe stern la jumătatea distanței dintre articulațiile costosternale 3 din stânga și 5 din dreapta
- CAl doilea spațiu intercostal lateral stânga de stern
- DMijlocul sternului, la nivelul celei de-a treia articulație costosternală
- ELateral stânga de stern, la articulația costosternală 6
37cs. Locul proiecției trunchiului pulmonar
- ADe partea stângă a sternului, la cea de-a treia articulație costosternală
- BPe stern la jumătatea distanței dintre articulațiile costosternale 3 din stânga și 5 din dreapta
- CAl doilea spațiu intercostal lateral stânga de stern
- DMijlocul sternului, la nivelul celei de-a treia articulație costosternală
- ELateral stânga de stern, la articulația costosternală 6
38. cs. Locul proiecției valvei aortice
- ADe partea stângă a sternului, la cea de-a treia articulație costosternală
- BPe stern la jumătatea distanței dintre articulațiile costosternale 3 din stânga și 5 din dreapta
- CAl doilea spațiu intercostal lateral stânga de stern
- DMijlocul sternului, la nivelul celei de-a treia articulație costosternală
- ELateral stânga de stern, la articulația costosternală 6
39. cs. Intensitatea zgomotelor cardiace poate crește în
- AÎn timpul efortului fizic
- BMiocardită
- CDistrofia miocardică
- DCardiosleroză
- EHidropericard
4090 cs. În insuficienţa mitrală pronunţată se determină
- AMajorarea ventricului stâng, apoi şi a atriului stâng
- BMajorarea atriului stâng, apoi a ventricului stâng
- CMajorarea atriului drept, apoi şi a ventricului drept
- DMajorarea ventricului drept, apoi a ventricului drept
- EMajorarea ventricului drept, apoi a ventricului stâng
41s. În stenoza valvei aortale zgomotul II la baza cordului este
- AAccentuat
- BNu e schimbat
- CDe dublat datorită ejecţiei scăzute a ventricului stâng
- DDiminuat
- EDe dublat la efort fizic
42 cs. Hipertensiunea arterială este definită ca o creştere a valorilor tensiunii arteriale în repaus:
- Apeste 120/80 mmHg
- Bpeste 160/90 mmHg
- Cpeste 130/80 mmHg
- Dpeste 139/89 mmHg
- Epeste 180/100 mmHg
43 cs. Un loc central în evoluţia hipertensiunii arteriale îl ocupă
- AAfectarea aortei
- BAfectarea sistemului nervos central
- CAfectarea rinichilor
- DAfectarea retinei
- EAfectarea inimii
44 cs. Cel mai important efect aterogen este atribuit
- AHiperglicemiei
- BColesterolului cu densitate înaltă (hdl)
- CHipertensiunii arteriale
- DNivelului cortizolului în sânge
- EColesterolului cu densitate joasă (ldl)
45 cs. Cea mai caracteristică manifestare clinică a anginei pectorale este:
- ADispneea
- BPalpitaţiile
- CDereglările de ritm
- DDurerea retrosternală
- EDereglările de conductibilitate
46cm. Acuzele pacienților cu boli cardiace sunt
- AHematemeza
- BHemoptizia
- CDispnee
- DPalpitații
- EVărsături
47cm. Acuzele pacienților cu boli cardiace sunt
- ADureri în piept
- BTuse uscată
- CTuse umedă
- DAstmul cardiac
- EPalpitații
48cm. Caracteristicile astmului cardiac sunt
- AEliminare de spută purulentă
- BEliminarea sputei spumoase cu urme de sânge
- CDe obicei apare brusc
- DCea mai frecventă acuză este lipsa acută de aer
- ECea mai frecventă acuză este durerea în piept intensă
49cm. Palpitațiile sunt cauzate de
- AMiocardită
- BEndocardită
- CPericardită
- DInfarctul miocardic
- EFebră
50cm. Palpitațiile sunt cauzate de
- AAnemie
- BNevroză
- CHipertiroidismul
- DHipotiroidismul
- EDupă efort fizic intens
Información
- Descripción
- Test sobre BL2, creado por Sergiu Grinciuc el 26/11/2023.
- Autor
- Sergiu Grinciuc
- Idioma
- English
- Visitas
- 228
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test