Test
1-20 chirurgie
Preguntas del test (20)
1CS. Abordul venos centralse efectuează preferenţial prin:
- AVenepuncţie indirectă
- BTehnica Seldinger
- CTehnica Trendelenburg
- DVenesecţie
- EVenesecţie eco-ghidată
2CM. Drept indicaţii pentru cateterizarea unei vene centrale servesc:
- AInabilitatea obţinerii unui abord venos periferic adecvat
- BNecesitatea în hemodializă
- CNecesitatea în hemocultură
- DNecesitatea în plasmofereză
- ENecesitatea în deplasmoliză
3CM. Abordul venos central poate fi realizat prin
- AVena jugulară internă
- BVena axilară
- CVena subclaviculară
- DVena femurală
- EVena poplitee
4CM. Plasarea bolnavului în poziţia Trendelenburg în timpul cateterizării venei jugulare:
- AReduce distensia venoasă (turgescenţa)
- BSporeşte distensia venoasă (turgescenţa)
- CReduce riscul dezvoltării complicaţiilor tromboembolice
- DReduce riscul emboliei gazoase
- EReduce riscul dezvoltării pneumotoracelui
5CS. Pentru măsurarea presiunii în artera pulmonară se utilizează cateterul:
- ASeldinger
- BSwan-Ganz
- CFoley
- DPneumatic
- EFogarty
6CM. Drept indicaţii pentru drenarea cavităţii pleurale (toracostomie) servesc:
- APneumotoracele masiv
- BHemotoracele masiv
- CEdemul pulmonar
- DEmfizemul pulmonar
- EEmpiemul pleural
7CM. La complicaţiile puncţiei cavităţii pleurale (toracocentezei) se referă:
- APneumotoraxul
- BHemopneumotoraxul
- CSindromul de detresă respiratorie acută
- DEmfizemul pulmonar
- EEmpiemul pleural
8CM. Toracocenteza în caz de pneumotorace se efectuează mai frecvent:
- APe linia medio-claviculară
- BPe linia medio-axilară
- CÎn spaţiul intercostal V
- DÎn spaţiul intercostal II
- EÎn spaţiul intercostal VII
9CM. Toracocenteza în caz de hidrotorace se efectuează mai frecvent:
- APe linia medio-axilară
- BPe linia medio-claviculară
- CÎn spaţiile intercostale II-II
- DÎn spaţiile intercostale X-XI
- EÎn spaţiile intercostale VIII-IX
10CM. Laparocenteza este indicată în următoarele condiţii:
- AAscita tensionată
- BSuspecţie clinică de infectare a lichidului ascitic
- CLichid ascitic de etiologie necunoscută (suspecţie la ascită malignă)
- DOrice durere abdominală acută cu caracter spastic, intermitent
- EOrice durere abdominală acută cu caracter continuu
11CM. Instalarea sondei nazo-gastrice are drept scop:
- AEvaluarea hemoragiei digestive superioare (prezenţa, volumul)
- BEvacuarea conţinutului gastric în caz de intoxicaţie alimentară recentă
- CReducerea secreţiei gastrice
- DSporirea secreţiei gastrice
- EDecompresia gastrică în caz de ocluzie intestinală
12CM. Pentru tamponada eso-gastrică cu scop hemostatic în caz de hemoragie digestivă superioară variceală se utilizează:
- ASonda Sengstaken-Blakemore
- BSonda Cantor
- CSonda Minnesota
- DSonda Linton-Nachlas
- ESonda Miller-Abbott
13CM. Printre complicaţiile tamponadei eso-gastrice cu scop de hemostază în hemoragia digestivă superioară variceală pot fi enumerate:
- AAspiraţia bronhoalveolară
- BPerforaţia esofagului
- CEroziunile şi ulceraţiile faringiene şi gastroesofagiene
- DEsofagita de reflux
- EDiverticolul esofagian
14CM. Tamponada eso-gastrică în caz de hemoragie digestivă superioară variceală este indicată în:
- AHemoragia din varice eso-gastrice cînd tratamentul medicamentos şi endoscopicnu este eficient
- BHemoragia din varice eso-gastrice cînd hemostaza endoscopică nu este posibilă
- CHemoragia din varice eso-gastrice stopată endoscopic
- DHemoragia din varice eso-gastrice stopată medicamentos
- EAnamneza pozitivă de hemoragie din varice eso-gastrice în ultimele 2 săptămîni
15CS. Tamponada hemostatică în caz de hemoragie digestivă superioară din varice cu
localizare gastrică este mai eficientă cu ajutorul:- ASondei nazogastrice
- BSondei orogastrice
- CSondei Linton-Nachlas
- DSondei Sengstaken-Blakemore
- ESondei Minnesota
16CS. Tamponada hemostatică îndelungată în caz de hemoragie digestivă superioară din
varice esofagiene poate cauza:- AEsofagită de reflux
- BSindromul Mallory-Weiss
- CRuptura balonului esofagian al sondei
- DNecroza şi ulceraţia mucoase esofagiene
- ERecidiva hemoragiei
17CS. Cu scop de prevenire a necrozei mucoasei esofagiene în urma tamponadei
hemostatice îndelungate cu sonda Sengstaken-Blakemore se recomandă:- ADesumflarea balonului gastric peste 24-48 ore de la instalarea sondei
- BDesumflarea balonului esofagian peste 24-48 ore de la instalarea sondei
- CUmflarea balonului esofagian peste 24-48 ore de la instalarea sondei
- DExtragerea temporară a sondei peste 24-48 ore de la instalare
- ESchimbarea sondei peste fiecare 24-48 ore
18CM. Enumeraţi stările patologice ce pot fi diagnosticate prin anuscopie:
- ABoala hemoroidală
- BBoala pilonidală
- CFisura anală
- DPruritul anal
- EFistula perirectală
19CS. Examenul endoscopic cu sigmoidoscopul rigid permite vizualizarea mucoasei:
- AÎntregului intestin sigmoid
- BPe lungimea a 50 cm distale ale intestinului sigmoid
- CPe lungimea a 30-35 cm distale ale intestinului sigmoid
- DPe lungimea a 50 cm de la orificiul anal
- EPe lungimea a 30-35 cm de la orificiul anal
20CS. Pentru cateterizarea vezicii urinare se utilizează:
- ACateterul Fogarty
- BCateterul Foley
- CCateterul Swan-Ganz
- DCateterul Minnesota
- ECateterul Seldinger
Información
- Descripción
- Test sobre 1-20 chirurgie, creado por Emy 100 el 29/05/2024.
- Autor
- Emy 100
- Idioma
- English
- Visitas
- 237
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test