Test
21-40
Preguntas del test (20)
1Şansele defibrilării şi restabilirea unui ritm normal în stopul cardiac prin ritmuri
şocabile sunt mai mari:- Aa) în faza electrică
- Bb) în faza circulatorie
- Cc) în faza metabolică
- Dd) este în dependenţă de tipul de defibrilator utilizat
- Ee) este în dependenţă de locul asistării stopului cardiac
2 Fibrilaţia ventriculară cu unde fine (mici) include formele de FV cu înălţimea
undelor:- Aa) <3 mm
- Bb) <4 mm
- Cc) <5 mm
- Dd) <6 mm
- Ee) <7 mm
3Fibrilaţia Ventriculară cu unde mari include formele de FV cu înălţimea undelor:
- Aa) >1 mm
- Bb) >1,5 mm
- Cc) >2 mm
- Dd) >3 mm
- Ee) >0,5 mm
4 Medicamentul de elecţie în Torsada vârfurilor este:
- Aa) epinefrina
- Bb) amiodarona
- Cc) lidocaina
- Dd) sulfatul de magneziu
- Ee) atropina
5Indicile de şoc Allgower reprezintă:
- Aa) raportul pulsului la respiraţie
- Bb) raportul respiraţiei la TA diastolica
- Cc) raportul pulsului la TA diastolica
- Dd) raportul pulsului la TA sistolica
- Ee) raportul TAs la puls
6 Determinarea indicelui de şoc Allgover ne permite:
- Aa) aprecierea reîntoarcerii venoase a sângelui la inimă
- Bb) determinarea frecvenţei pulsului
- Cc) determinarea TA sistolice
- Dd) aprecierea aproximativă a volumului hemoragiei
- Ee) determinarea frecvenţei respiraţiei
7Timpul normal de umplere capilară (pulsul unghial) constituie:
- Aa) 0,5 sec
- Bb) 1 sec
- Cc) 1,5 sec
- Dd) 2 sec
- Ee) 3-4 sec
8Diureza normală a adultului este considerată:
- Aa) 30-50 ml/oră
- Bb) 50-60 ml/oră
- Cc) 70-100ml/oră
- Dd) 110-120 ml/oră
- Ee) 130-140 ml/oră
9Manifestarea clinică precoce a şocului hemoragic de gradul I constituie:
- Aa) dispneea
- Bb) hemoragia
- Cc) tahicardia
- Dd) creşterea timpului de umplere capilară
- Ee) oliguria
10Diureza la un copil constituie:
- Aa) 0,5 ml/kg/oră
- Bb) 1,0 ml/kg/oră
- Cc) 2,0 ml/kg/oră
- Dd) 3,0 ml/kg/oră
- Ee) 4,0 ml/kg/oră
11Diureza la un nou născut constituie:
- Aa) 0,5 ml/kg/oră
- Bb) 1,0 ml/kg/oră
- Cc) 1,5 ml/kg/oră
- Dd) 2,0 ml/kg/oră
- Ee) 3,0 ml/kg/oră
12Ocluzia parţială sau intermitentă a fluxului sangvin coronarian se manifestă:
- Aa) IMA cu supradenivelare de segment ST (STEMI)
- Bb) Moarte subită cardiacă
- Cc) Ischemie silenţioasă
- Dd) Angină pectorală instabilă
- Ee) IMA fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI)
13Ocluzia totală a fluxului sangvin coronarian se manifestă:
- Aa) angină pectorală instabilă
- Bb) IMA cu supradenivelare de segment ST (STEMI)
- Cc) moarte subită
- Dd) IMA fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI)
- Ee) angină pectorală stabilă
14Sindroamele coronariene acute includ:
- Aa) Angină pectorală instabilă
- Bb) IMA cu supradenivelare de segment ST (STEMI)
- Cc) Angină pectorală stabilă
- Dd) IMA fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI)
- Ee) cardiomiopatia hipertrofică dilatativă
15Cauzele frecvente de deces la etapa de prespital a pacienţilor cu IMA sunt:
- Aa) fibrilaţia ventriculară
- Bb) tahicardia ventriculară fără puls
- Cc) şocul cardiogen
- Dd) asistolia
- Ee) fibrilaţia atrială
16 Sindroamele coronariene acute sunt prezentate de:
- Aa) SCA cu supradenivelare de segment ST în 1/3 cazuri
- Bb) SCA fără supradenivelare de segment ST în 2/3 cazuri
- Cc) angină pectorală instabilă în 75% cazuri
- Dd) angină pectorală stabilă în 2/3 cazuri
- Ee) angină pectorală stabilă şi instabilă în 75% din cazuri
17 Cauzele deceselor frecvente a pacienţilor cu IMA în prespital se datorează:
- Aa) pregătirea insuficientă a populaţiei generale în recunoaşterea semnelor de debut a SCA
- Bb) apelul tartiv la serviciile de urgenţă
- Cc) pregătirea insuficientă a populaţiei în recunoaşterea stopului cardiac şi aplicarea măsurilor SuportuluI Vital Bazal
- Dd) dotarea insuficintă tehnologică a serviciilor de urgenţă
- Ee) predominarea ritmurilor non-şocabile ca mecanisme de stop cardiac în SCA
18Predispunerea plăcii la fisurare şi rupere este cauzată
- Aa) de capsula fibroasă fină
- Bb) acumulările importante de lipide
- Cc) activarea limfocitelor şi macrofagelor -?
- Dd) dereglările echilibrului acido-bazic
- Ee) prezenţa inflamaţiei şi a infecţiei - ?
19 La formarea trombului pe placa aterosclerotică destabilizată în SCA contribuie:
- Aa) expunerea plachetelor circulante la ţesutul subendotelial
- Bb)adeziunea plachetară
- Cc) agregarea plachetară
- Dd) declanşarea cascadei coagulării - ?
- Ee) creşterea rezistenţei vasculare la fluxul sangvin
20Rolul inflamaţiei în destabilizarea plăcii de aterom este confirmată:
- Aa) conţinutul bogat în macrofage a plăcii de aterom
- Bb) conţinutul bogat în proteina C reactivă
- Cc) activarea limfocitelor
- Dd) prezenţa infecţiei
- Ee) activarea cascadei coagulării
Información
- Descripción
- Test sobre 21-40, creado por Ely _ el 14/09/2024.
- Autor
- Ely _
- Idioma
- English
- Visitas
- 232
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test