Test
Boli chirurgicale examen sem 6 241-270
Preguntas del test (30)
1În care patologie încordarea musculară a peretelui abdominal anterior nu este caracteristică?
- AUlcerul perforat
- BOcluzia intestinală obturatorie
- CApendicita acută
- DRuptura traumatică a unui organ cavitar
- EColecistita acuta
2În care patologie încordarea musculară a peretelui abdominal este într-atît de exprimată, continuă şi răspîndită, încît se apreciază ca “abdomen de lemn”?
- AOcluzia intestinală joasă tumorală
- BUlcerul perforat
- CTromboza vaselor mezenteriale
- DEruperea anevrismului de aortă abdominală
- ESarcina extrauterină întreruptă
3În care patologie peristaltismul intestinal la auscultaţie nu se apreciază?
- APeritonita locală
- BPeritonita difuză
- CEruperea anevrismului aortei abdominale
- DOcluzia intestinală
- ECiroza hepatică decompensată cu ascită tensionată
4În care patologie poate fi determinat auscultativ peristaltismul intestinal accelerat sonor?
- APeritonita locală
- BPeritonita difuză
- CTromboza vaselor mezenterice
- DOcluzia intestinală
- EHemoragia intraperitoneală
5În care patologii abdominale acute temperatura corporală a pacientului poate fi scăzută (pînă la 35-36˚С)?
- AUlcerul perforat
- BHemoragia intraperitoneală severă
- CLa debutul accesului de pancreatită acută
- DÎn perforarea apendicelui vermiform şi progresarea peritonitei
- EÎn ocluzia intestinală cu balonarea excesivă a abdomenului
6În care patologii acute ale abdomenului la pacienţi deseori se atestă ictericitatea tegumentelor?
- ASarcina extrauterină întreruptă
- BColecistita acută
- CPancreatita acută
- DColangita
- ETromboza vaselor mezenteriale
7În care patologii ale organelor abdominale la percuţia abdomenului poate fi identificată matitatea difuză a sunetului percutor?
- AColecistita acută
- BDiverticulita acută
- CApendicita acută
- DCiroza hepatică cu ascită
- EPeritonita generalizată în stadii tardive
8În care patologii ale organelor abdominale pacienţii pot indica cu precizie timpul debutului bolii?
- AApendicita acută
- BHernia strangulată
- CUlcerul perforat
- DSarcina extrauterină întreruptă
- EAnexita acută
9În care patologii chirurgicale acute ale organelor abdominale voma nu este caracteristică?
- AApendicita acută
- BColecistita acută
- CSarcina extrauterină întreruptă
- DOcluzia intestinală înaltă
- EUlcerul gastric şi duodenal perforat
10În care patologii la inspecție se remarcă hiperemia pielii glandei mamare?
- AMastita acută
- BForma mastitică a cancerului mamar
- CMastopatia
- DBoala Paget
- EFibroadenomul mamar
11În care patologii poate fi depistată accentuarea durerii abdominale în timpul inspirului adînc?
- AAbcesul subdiafragmal
- BColecistita acută
- CPleurita
- DApendicita acută
- EColica renală
12În caz de fistulă arteriovenoasă palpator pot fi apreciate urmatoarele simptome:
- ASimptomul Homans
- BSimptomul Branham
- CSimptomul “freamătului de pisică” (suflul sistolo-diastolic)
- DSimptomul Trendelenburg
- ESimptomul Büerger-Ratschow
13În caz de furuncul inflamaţia purulentă se dezvoltă în:
- AŢesutul subcutanat
- BGlanda sebacee
- CPiele
- DFoliculul pilos
- EGlanda sudoripară
14În caz de hidrosadenită inflamaţia purulentă se dezvoltă în:
- AŢesutul celulo-adipos subcutanat
- BGlanda sudoripară
- CFoliculul pilos
- DGanglionul limfatic
- EGlanda sebacee
15În caz de infecţie anaerobă clostridiană a ţesuturilor moi (gangrena gazoasă) muşchii afectaţi:
- ASunt edemaţi, dar de culoare şi consistenţă obişnuită
- BSunt edemaţi, de culoare obişnuită, la secţionare din aceştia se elimină multiple vezicule de gaze
- CSunt rigizi, ca urmare a spasmului muscular persistent
- DAu aspectul de “carne fiartă”, sunt edemaţi, de culoare surie
- ESunt edemaţi, de culoare cianotică sau negrie ca urmare a necrozei masive
16În caz de mastopatie în glanda mamară are loc:
- ADezvoltarea ţesutului cicatriceal cu deformarea conturului glandei
- BReacţia inflamatorie a ţesuturilor, ce are caracter continuu progresant
- CProducerea secretului lactic ce stagnează în ducturile galactofore
- DProliferarea ţesutului conjunctiv dur sub formă de cordoane
- EApariţia chisturilor, umplute cu lichid transparent
17În cazul auscultării suflului sistolic în fosa poplitee se va suspecta:
- ATromboza acută a arterei poplitee
- BStenoza critică a arterei poplitee
- CAnevrismul arterei poplitee
- DEmbolia arterei poplitee
- EFistula arterio-venoasă în regiunea fosei poplitee
18În cazul leziunii traumatice a esofagului se determină următoarele simptome:
- ADurere în cutia toracică
- BEmfizem subcutanat
- CDisfagie
- DAsimetria pulsului pe membrele superioare şi inferioare
- ETuse chinuitoare
19În cazul unei cavităţi purulente formate, spre deosebire de faza infiltrativă a inflamaţiei, se evidenţiază următoarele simptome:
- AInduraţia
- BRamolirea
- CFluctuaţia
- DMatitatea
- EDereglarea funcţiei segmentului afectat
20În ce cazuri este indicată spitalizarea bolnavului cu furuncul?
- AÎn caz de furuncul pe coapsă la un copil de 7 ani
- BÎn prezenţa furunculului abcedat la un bolnav cu diabet zaharat grav
- CÎn localizarea furunculului pe talpa piciorului şi imposibilitatea exercitării funcţiei de sprijin de către extremitatea afectată
- DÎn localizarea furunculului în regiunea triunghiului nazo-labial
- EÎn cazul suportării patologiei respective în antecedente
21În ce constă simptomul Melnicov în cazul infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase)?
- ACrepitaţie determinată palpator
- BTimpanită cu tentă „metalică” la percuţie
- CDeterminarea bulelor hemoragice pe piele
- DExpulzia gazului în timpul evacuării pansamentului din canalul plăgii
- ESe plasează un fir în jurul extremităţii, care penetrează în piele timp de 20-30 min
22În ce constă simptomul “hopa-mitică”?
- APacientul se află în poziţia forţată în decubit dorsal, tentativele de a întoarce bolnavul în decubit lateral fiind asociate cu intensificarea durerii, pacientul revenind imediat la poziţia iniţială
- BPacientul se află în poziţia forţată în decubit lateral, tentativele de a întoarce bolnavul în decubit dorsal fiind asociate cu intensificarea durerii, pacientul revenind imediat la poziţia iniţială
- CPacientul preferă ortostatismul sau poziţia pe şezute, tentativele de a plasa bolnavul în decubit dorsal fiind asociate cu intensificarea durerii, pacientul revenind imediat la poziţia iniţială
- DPacientul se află în poziţie forţată în decubit dorsal, iar apariţia durerilor colicative în abdomen îl impun să treacă în decubit lateral
- EPacientul se află în poziţie forţată în decubit lateral, iar apariţia durerilor colicative în abdomen îl impun să treacă în decubit dorsal
23În ce constă tratamentul chirurgical al panariţiului cutanat?
- ADupă drenarea focarului purulent degetul afectat se imobilizează
- BÎnlăturarea epidermului detaşat cu evacuarea puroiului
- CDupă drenarea focarului purulent se aplică un pansament cu antiseptic
- DFocarul purulent se excizează în limitele ţesuturilor sănătoase
- EDupă dezvoltarea ţesutului de granulaţie plaga se închide prin suturi secundare
24În ce patologie intensitatea durerii este într-atît de mare, încît bolnavul nu-şi găseşte loc de durere?
- AÎn ulcerul perforat
- BÎn colica renală
- CÎn apendicita acută
- DÎn ocluzia intestinală
- EÎn sarcina extrauterină întreruptă
25În ce patologie se întîlneşte voma “fecaloidă”?
- AOcluzia intestinală joasă
- BOcluzia intestinală înaltă
- CHemoragie din polip al colonului
- DPancreatita acută
- EStenoza ulceroasă piloroduodenală decompensată
26În ce patologii chirurgicale acute ale organelor abdominale poate fi identificată dispariţia matităţii hepatice?
- AOcluzia intestinală joasă
- BColecistita acută cu empiem al veziculei biliare
- CRuptura traumatică a ficatului
- DSarcina extrauterină întreruptă
- EUlcerul perforat
27În ce patologii chirurgicale acute ale organelor abdominale voma nu este caracteristică?
- ARuptura splinei
- BOcluzia intestinală joasă
- COcluzia intestinală înaltă
- DPancreatita acută
- EApendicita acută
28În ce perioadă a bolii traumatice la traumatizat se poate dezvolta toxemia acută și septicopiemia?
- AÎn perioada șocului traumatic
- BÎn perioada manifestărilor precoce
- CÎn perioada modificărilor tardive
- DÎn perioada de reconvalescență
- EÎn perioada modificărilor distrofice și atrofice
29În ce regiune a corpului mai frecvent se dezvoltă erizipelul?
- APe mâini
- BPe peretele abdominal
- CPe spate şi regiunea posterioară a gîtului
- DÎn plica interfesieră
- EPe membrele inferioare
30În ce situaţii clinice încordarea musculară poate fi semnificativ redusă, chiar şi în prezenţa peritonitei difuze?
- ALa bolnavul cu patologii neuro-psihice severe
- BLa bolnavii obezi cu perete abdominal anterior îngroşat şi flasc
- CLa bolnavii în stare de şoc hemoragic sau traumatic
- DLa bolnavii în stare de ebrietate alcoolică sau narcotică
- ELa pacienţii vîrstnici
Información
- Descripción
- Test sobre Boli chirurgicale examen sem 6 241-270, creado por Sorin Monster el 30/05/2025.
- Autor
- Sorin Monster
- Idioma
- English
- Visitas
- 1.796
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test