Test
E 201-250
Preguntas del test (50)
1201. (СS) Weine consideră variațiile lungimii totale la al doilea premolar maxilar superior între:
- A18 mm – 28 mm
- B17 mm – 27 mm
- C20 mm – 32 mm
- D17 mm – 25 mm
- E17,5 mm – 24 mm
2202.(CM) Primul molar maxilar are următoarele canale:
- Amezio-vestibular
- Bdisto-vestibular
- Cmezio-palatinal
- Ddisto-palatinal
- Epalatinal
3203.(CM) Primul molar maxilar are rădăcini de diferite forme:
- Amezio-vestibulară este aplatizată mezio-distal cu două șanțuri longitudinale aproximale
- Bdisto-vestibulară este aplatizată mezio-distal și are două șanțuri longitudinale aproximale
- Cmezio-vestibulară este conică, dreaptă, rotundă
- Ddisto-vestibulară este conică, dreaptă, rotundă
- Epalatinală este aplatizată vestibulo-oral, sau circulară
4204. (СS) Care rădăcină al primului molar maxilar are două canale:
- Amezio-vestibulară
- Bdisto-vestibulară
- Cmezio-palatinală
- Ddisto-palatinală
- Epalatinală
5205.(CM) Camera pulpară al primului molar maxilar:
- Aare dimensiune mare vestibulo-orală
- Bare în secțiune orizontală formă de triunghi cu baza vestibular și vârful palatinal
- Care în secțiune orizontală formă de triunghi cu baza palatinal și vârful vestibular
- Dproiecția se studiază în jumătatea mezială a feței ocluzale
- Eproiecția se studiază în jumătatea distală a feței ocluzale
6206. (СS) Weine consideră variațiile lungimii totale al primului molar maxilar superior între:
- A17 mm – 24.5 mm
- B18 mm - 28 mm
- C17 mm - 27 mm
- D20 mm – 32 mm
- E17 mm – 24mm
7207. (CM) Camera pulpară la al doilea molar maxilar:
- Aeste de demensiuni mari
- Bcu diametrul mai mare vestibulo-oral decât mezio-distal
- Ccu diametrul mai mare mezio-distal decât vestibulo-oral
- Dpe secțiunea transversală la nivel cervical are formă de patrulateră
- Eare în secțiune orizontală formă de triunghi
8208. (CM) Al doilea molar maxilar are următoarele canale:
- Aorificiile de emergență sunt mai grupate decât la molarul de 6 ani
- Borificiile de emergență sunt mai împrăștiate decât la molarul de 6 ani
- Crădăcina mezio-vestibulară nu poate prezintă două canale
- Drădăcina mezio-vestibulară prezintă două canale
- Ecelelalte rădăcini prezintă câte un canal
9209.(CS) Weine consideră variațiile lungimii totale la al doilea molar maxilar superior între:
- A17 mm – 24.5 mm
- B18 mm – 28 mm
- C17 mm – 27 mm
- D20 mm – 32 mm
- E17 mm – 24mm
10210.(CM) Camera pulpară la al treilea molar maxilar:
- Aprezintă cea mai mare varietate morfologică
- Bare o morfologie similară cu molarul unu sau cu molarul doi
- Cpoate avea însă rădăcinele unite sau o rădăcină unică
- Dpoate varia de la un canal pînă la 6-7 canale
- Evârsta erupției este la 17-22 de ani
11211. (CM) Camera pulpară a incisivului central inferior:
- Aeste asemănătoare cu cea de la incisivii superiori
- Beste mai redusă în dimensiune decât cea de la incisivii superiori
- Care rădăcină unică, foarte aplatizată mezio-distal
- Dpoate prezenta unul sau două canale
- Eare întotdeauna un singur canal
12212.(CS) Weine consideră că lungimea medie a incisivului central inferior este de :
- A24 mm
- B21 mm
- C21,5 mm
- D22 mm
- E23 mm
13213. (CM) Camera pulpară al incisivelor laterali inferiori:
- Aeste mai extinsă vestibulo-oral
- Bare dimensiunea mezio-distală mai mică
- Ceste mai extinsă mezio-distal
- Ddimensiunea vestibulo-orală a acesteia este mai mică
- Esecțiunea transversală a acesteia la colet este ovală
14214.(CS) Weine consideră variațiile lungimii totale al incisivilor laterali inferiori între:
- A24 mm
- B21 mm
- C21,5 mm
- D22 mm
- E23 mm
15215. (CM) Camera pulpară a caninilor inferiori în comparație cu caninul maxilar:
- AEste asemănătoare camerei caninului maxilar, dar are dimensiuni mai mari
- BEste asemănătoare camerei caninului maxilar, dar cu dimensiuni mai reduse
- CDimensiunea mezio-distală a acestuia fiind mai mare decît al caninului maxilar
- DEste mai extinsă vestibulo-oral
- Edimensiunea mezio-distală a acestuia fiind mai mică
16216.(CM) Caninul mandibular are:
- Aun singur canal
- B2 canale, vestibular și lingual, cu 2 foramene independente
- C2 canale, vestibular și lingual, cu 1 foramen
- D2 canale, mezial și distal, cu 2 foramene îndependente
- Eîntotdeauna numai 1 canal
17217 . (CS) Weine consideră variațiile lungimii totale la caninului mandibular între:
- A17 mm – 25 mm
- B20 mm – 30,5 mm
- C17 mm – 24 mm
- D18 mm – 24,5 mm
- E18 mm – 28 mm
18218. (CM) Camera pulpară a primului premolar mandibular prezintă :
- A2 coarne pulpare
- B3 coarne pulpare
- Ccorn pulpar vestibular mai bine dezvoltat
- Dcorn pulpar lingual mai bine dezvoltat
- Ecorn pulpar distal mai bine dezvoltat
19219. (CM) Primul premolar mandibular are:
- Aun singur canal cu un singur foramen apical
- Btendința de a se bifurca și de a se deschide în 2 foramene apicale separate
- Cuneori 2 canale separate
- D2 canale, mezial și distal, cu 2 foramene independente
- Eîntotdeauna numai 1 canal
20220. (CS) Weine consideră variațiile lungimii totale la primul premolar mandibular între:
- A20 mm – 30,5 mm
- B17 mm – 24 mm
- C17 mm – 25 mm
- D18 mm – 24,5 mm
- E18 mm – 28 mm
21221.(CM) Camera pulpară la al doilea premolar mandibular:
- Aeste similară cu cea al primului premolar mandibular
- Bare un singur canal
- Care secțiunea transversală de formă ovală la jumătatea părții coronare a canalului
- Dare secțiunea transversală de formă rotundă la jumătatea părții coronare a canalului
- Eare secțiunea transversală de formă rotundă la jumătatea părții apicale a canalului
22222. (CS) Weine consideră variațiile lungimii totale la doilea premolar mandibular între:
- A20 mm – 30,5 mm
- B17 mm – 24 mm
- C17 mm – 25 mm
- D18 mm – 24,5 mm
- E18 mm – 28 mm
23223. (CM) Molarul inferior are:
- A2 rădăcini, una mezială și una distală
- B2 rădăcini, una vestibulară și una linguală
- C3 rădăcini, două vestibulară și una linguală
- Dambele au aspect mezio-distal
- Erădăcină mezială și diametru vestibulo-oral mai mare
24224. (CM) Camera pulpară a primului molar mandibular este situată:
- Aîn primele două treimi distale ale coroanei
- Bîn primele două treimi meziale ale coroanei
- Cpe secțiune transversală ca fiind triunghiulară cu vârful distal
- Dpe secțiune transversală ca fiind triunghiulară cu vârful mezial
- Epe secțiune transversală ca fiind rombuidă
25225.(CM) Variante de configurație a sistemului endodontic a molarului inferior, este situat:
- Aîn două rădăcini 3 canale, 2 în rădăcina mediană, 1 în distal
- Bîn două rădăcini 4 canale, 2 în rădăcina mediană, 2 în distal
- Cîn două rădăcini 2 canale, 1 în rădăcina mediană, 1 în distal
- Dîn două rădăcini 3 canale, 1 în rădăcina mediană, 2 în distal
- Eîn două rădăcini 3 canale, 2 în rădăcina vestibulară, 1 în linguală
26226. (CS) Weine consideră variațiile lungimii totale la molarul inferior între:
- A20 mm – 30,5 mm
- B17 mm – 24 mm
- C17 mm – 25 mm
- D18 mm – 24,5 mm
- E18 mm – 28 mm
27227. (CS) Camera pulpară la al doilea molar mandibular:
- Aeste plasată în jumătatea mezială a coroanei
- Beste plasată în jumătatea distală a coroanei
- Ceste plasată în centrul coroanei
- Deste situată în primele două treimi distale ale coroanei
- Eeste situată în primele două treimi meziale ale coroanei
28228. (CS) Weine consideră variațiile lungimii totale la al doilea molar mandibular între:
- A20 mm – 30,5 mm
- B17 mm – 24 mm
- C17 mm – 25 mm
- D18 mm – 24,5 mm
- E18 mm - 28 mm
29229.(CM) Camera pulpară la al treilea molar mandibular:
- Aprezintă cea mai mare varietate morfologică
- Bare o morfologie similară cu molarul unu sau cu molarul doi
- Cpoate avea rădăcinele unite sau o rădăcină unică
- Dpoate varia de la un canal pînă la 6-7 canale
- Evârstă erupției este 17-22 de ani
30230.(CM) Clasificarea anatomo-clinică a pulpitelor acute:
- Aseroase parțial
- Bseroase total
- Cpurulente parțial
- Dpurulente total
- Epurulente ulceroase
31231.(CM) Clasificarea anatomo-clinică a pulpitelor cronice închise:
- Apurulente
- Bseroase
- Cpopriu-zise
- Dhiperplazice
- Eulceroase
32232.(CM) Clasificarea anatomo-clinică a pulpitelor cronice deschise:
- Aulceroase
- Bpopriu-zise
- Chiperplazice
- Dgranulomatoase
- Ehiperemice
33233. (CM) Ce protejează complexul pulpo-dentar de invazia bacteriană?
- Astratul de gingie
- Bstratul de smalț
- Cstratul de dentină
- Dstratul de cement
- Emucoasa bucală
34234. (CM) Ce porți de intrare a bacteriilor există în organul pulpar:
- Asmalțul intact
- Bcaria dentară
- Cfracturile dentare
- Dtraumele dentare
- Ehipoplazia smalțului
35235. (CM) Prin infectarea spațiului endodontic, se înțelege contaminarea:
- Acanalului principal
- Bcanalelor laterale
- Cdeltei apicale
- Ddentinei
- Esmalțului
36236. (CM) Prin necroză pulpară se înțelege:
- Amortificarea aseptică a pulpei
- Bmortificarea septică a pulpei
- Cmortificarea sub acțiunea agresivă a unor agenți fizico-chimici
- Dmortificarea sub influența germenilor anaerobi
- Emortificarea sub influența germenilor aerobi
37237.(CS) Necroza de colicvație (umedă) se caracterizează prin:
- AA. fenomene de coagulare și condensare a protoplasmei
- BB. fenomene de dizolvare și condensare a protoplasmei
- CC. blocarea secundară a circulației sanguine a pulpei
- DD. fenomene de coagulare și condensare a enzimelor
- EE. creșterea hidrofiliei în țesutul pulpar lezat, produsă sub acțiunea enzimatică
38238. (CM) Necroza de coagulare se caracterizează prin:
- Afenomene de coagulare și condensare a protoplasmei
- Bfenomene de dizolvare și condensare a protoplasmei
- Cblocarea secundară a circulației sanguine a pulpei
- Dfenomene de coagulare și condensare a enzimelor
- Ecreșterea hidrofiliei în țesutul pulpar lezat, produsă special sub acțiunea enzimatică
39239. (CM) Examenul obiectiv la necroza pulpară a stabilit:
- Acamera pulpară închisă
- Bcamera pulpară deschisă
- Cmodificarea de culoare a coroanei dintelui
- Dteste de vitalitate negative
- Elipsa sensibilitații, la palpare cu sonda în camera pulpară și canalul radicular
40240. (CM) Prin gangrena pulpară se înțelege:
- Amortificarea aseptică a pulpei
- Bmortificarea septică a pulpei
- Cmortificarea sub acțiunea agresivă a unor agenți fizico-chimici
- Dmortificarea sub influența germenilor anaerobi
- Emortificarea sub influența germenilor aerobi
41241. (CM) Examenul obiectiv la gangrena pulpară:
- Acamera pulpară închisă
- Bcamera pulpară deschisă
- Cfetiditate (nu este caracteristică)
- Dteste de vitalitate negative
- Elipsa sensibilitații, la palpare cu sonda în camera pulpară și canalul radicular
42242.(CM)Un anestezic local trebuie să aibă următoarele proprietăți:
- Asă nu irite țesuturile
- Bsă nu producă tulburări nervoase permanente
- Csă nu aibă acțiune toxică sistemică
- Dsă nu aibă inducție rapidă
- Esă aibă o durată de acțiune suficient de mare
43243.(CM) Un anestezic local poate fi solubil:
- Aîn apă
- Bîn lipide
- Cîn proteine
- Dîn glucide
- Eîn soluție
44244.(CM) Un anestezic local trebuie să aibă următoarele proprietăti:
- Atimp de conservare îndelungat
- Bcompatibilitate cu soluțiile medicamentoase
- Csă se poată steriliza ușor
- Dsă se descompună ușor prin fierbire
- Esă nu creeze dependență de el
45245.(CM) Un anestezic local este substanța care:
- Ablochează reversibil conducerea impulsului nervos
- Bproduce abolirea conducerii impulsului electric la nivelul membranelor celulelor neuronale din sistemul nervos periferic
- Cproduce abolirea conducerii impulsului electric la nivelul membranelor celulelor neuronale din sistemul nervos central
- Dproduce pierderea trecătoare a sensibilității fără a se însoți de pierderea conștienții
- Eposedă acțiuni antiseptice
46246.(CS) Anestezia topică este obținută:
- Aprin aplicarea directă a anestezicului local pe mucoasă bucală
- Bprin infiltrația intrapulpară a anestezicului
- Cprin infiltrația intraligamentară a anestezicului
- Dprin infiltrația intrapapilară a anestezicului
- Eprin infiltrația intraosoasă a anestezicului
47247.(CM) Pentru anestezia topică anestezicul poate fi folosit sub forma:
- Ade lichid
- Bde pastă
- Cde gel
- Dde unguent
- Ede cement
48248.(CM) Anestezia prin infiltrația locală este obținută:
- Aprin aplicarea directă a anestezicului local pe mucoasă bucală
- Bprin infiltrația intrapulpară a anestezicului
- Cprin infiltrația intraligamentară a anestezicului
- Dprin infiltrația intrapapilară a anestezicului
- Eprin infiltrația intraosoasă a anestezicului
49249.(CS)La anestezia prin infiltrația locala, anestezicul poate fi folosit sub formă de:
- Alichid
- Bpastă
- Cgel
- Dunguent
- Ecement
50250.(CM) Anestezia tronculară(regională) acționează:
- Ape traiectul unui trunchi nervos
- Bla nivelul orificiiilor osoase de ieșire sau de intrare al trunchiurilor nervoase
- Cla nivelul pulpei
- Dla nivelul orificiilor apicale de ieșire sau de intrare al trunchiurilor nervoase
- Etoate răspunsurile sunt corecte
Información
- Descripción
- 9 endo Test sobre E 201-250, creado por sinus lifter 55 el 18/12/2025.
- Autor
- sinus lifter 55
- Idioma
- English
- Visitas
- 11
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test