Test
Chirurgie 6
Preguntas del test (33)
1 CS. Crepitaţia determinată palpator în cazul infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi este cauzată de:
- APătrunderea în plagă a aerului din tractul gastrointestinal în cazul formei postoperatorii a infecţiei
- BFricţiunea fragmentelor osoase în plagă, formate în rezultatul fracturilor deschise
- CProducerea cantităţilor mari de exotoxină
- DFormarea gazului în ţesuturi
- EPătrunderea în plagă a aerului din mediul extern prin canalul plăgii
2 CS. În caz de infecţie anaerobă clostridiană a ţesuturilor moi (gangrena gazoasă) muşchii afectaţi:
- ASunt edemaţi, dar de culoare şi consistenţă obişnuită
- BSunt edemaţi, de culoare obişnuită, la secţionare din aceştia se elimină multiple vezicule de
gaze - CSunt rigizi, ca urmare a spasmului muscular persistent
- DAu aspectul de “carne fiartă”, sunt edemaţi, de culoare surie
- ESunt edemaţi, de culoare cianotică sau negrie ca urmare a necrozei masive
3CM. Care dintre investigaţiile imagistice şi de laborator sunt cele mai informative pentru confirmarea diagnosticului de infecţie anaerobă clostridiană a ţesuturilor moi (gangrena gazoasă)?
- ACreşterea speciilor de clostridii în hemocultură
- BReacţia imunoenzimatică (ELISA) din ţesuturile infectate
- CMicroscopia ţesutului infectat
- DUltrasonografia zonei afectate
- EExamenul radiologic
4 CS. Evidenţierea straturilor de gaz în ţesuturile moi în cazul infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase) la examenul radiologic sau tomografia computerizată este denumită şi:
- ASemnul pozitiv de “carne fiartă”
- BSemnul pozitiv Krause
- CSemnul pozitiv Melnicov
- DSemnul pozitiv al “dopului de şampanie”
- ESemnul pozitiv Vişnevskii
5CM. Care sunt particularităţile histopatologice ale infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase)?
- APrezenţa bacililor largi gram-pozitivi fără neutrofile
- BMionecroza vastă
- CPrezenţa ţesutului necrotic şi neviabil cu aglomerări mari de neutrofile
- DStraturi de gaz între fibrele musculare
- EDepistarea metastazelor purulente în ţesuturile şi organele aflate la distanţă de focar
6 CM. Care sunt scopurile inciziilor longitudinale ”de lampas” în cazul infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase) a extremităţii?
- ASimplificarea exciziei ţesuturilor necrotizate şi vizual devitalizate
- BSporirea vindecării plăgii
- CDiminuarea compresiei şi a ischemiei tisulare
- DAmeliorarea accesului aerului spre canalul plăgii
- EPrevenirea multiplicării sporilor clostridieni
7CS. Care dintre metodele curative adjuvante enumerate este mai utilă în cazul
infecţieianaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase)?- AHemofiltraţia
- BOxigenoterapia hiperbarică
- CPlasmafereza
- DHemodializa
- EHemosorbţia
8CM. Indicaţi metodele suplimentare nechirurgicale de tratament a infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase).
- AAdministrarea serului antigangrenos
- BOxigenarea hiperbarică
- CAntibioticoterapia cu eficienţă sporită
- DTratamentul în mediu abacterian dirijat
- EAdministrarea vaccinului antigangrenos
9 CM. Indicaţi agenţii microbieni provocători ai infecţiei anaerobe neclostridiene a ţesuturilor moi.
- APseudomonas aeruginosa
- BBacteroides fragiles
- CClostridium perfringens
- DPeptococcus
- EKlebsiella
10CM. Care sunt manifestările clinice tipice ale infecţiei anaerobe neclostridiene a ţesuturilor moi?
- AEvoluţia lentă, trenantă a procesului patologic
- BRăspîndirea rapidă şi progresivă a procesului patologic
- CPredominarea necrozei muşchilor şi a ţesutului conjunctiv
- DFlegmon cu afectarea masivă a ţesutului adipos subcutanat
- EHiperemia tegumentelor din zona afectată, edem moderat
11CM. Infecţia anaerobă neclostridiană se poate manifesta clinic sub formă de flegmon cu afectarea vastă a următoarelor ţesuturi:
- APielea (dermatită)
- BȚesutul subcutanat celuloadipos (celulită)
- CȚesutul conjunctiv (fasciită)
- DMuşchii (miozita)
- EȚesutul osos (osteomielita)
12CM. Indicaţi metodele utile pentru diagnosticul infecţiei anaerobe neclostridiene a ţesuturilor moi
- AColectarea şi incubarea microorganismelor în condiţii anaerobe
- BMicroscopia ţesutului sau exudatului infectat
- CAnaliza biochimică pentru determinarea nivelului citokinelor în sânge
- DDepistarea toxinelor în ţesuturile infectate prin intermediul reacţiei imunoenzimatice (ELISA)
- ECromatografia gazo-lichidiană a ţesutului sau exudatului
13CM. Tratamentul complex al bolnavilor cu infecţie anaerobă neclostridiană prevede:
- APrelucrarea chirurgicală urgentă a focarului de infecţie cu excizia maximală a ţesuturilor devitalizate
- BPrescrierea imunosupresoarelor şi citostaticelor
- CUtilizarea oxigenării hiperbarice
- DTerapia antibacteriană masivă
- EPrescrierea preparatelor imunostimulante
14CS. Care este cea mai frecventă sursă a infecţiei în cazul tetanosului?
- AUlcerele trofice infectate
- BContaminarea prin administrare intravenoasă de droguri şi alte preparate
- CIntervenţii chirurgicale pe organele tractului digestiv
- DContaminarea cordonului ombilical în timpul naşterii în condiţii antisanitare
- ELaceraţii sau plăgi punctiforme infectate
15CM. Ce caracterizează corect tetanosul?
- ADeşi tetanosul este rar, boala deja dezvoltată nu poate fi lichidată
- BReprezintă o infecţie cauzată de microorganizme anaerobe cu afectarea preponderentă a ţesuturilor celuloadipos şi conjunctiv
- CTetanosul nou-născuţilor este responsabil pentru circa 50% dintre decesele condiţionate de tetanos în ţările aflate în curs de dezvoltar
- DBoala nu se transmite de la o persoană la alta
- ERata mortalităţii în tetanosul sever poate fi mai mare de 60%
16CS. Indicaţi clasificarea corectă a tetanosului.
- AGeneralizat, local, cefalic, neonatal
- BPosttraumatic, postoperator, spontan
- CMiozită, fasciită, combinat
- DFulminant, acut, subacut, cronic
- EDe plagă, intravenos, postoperator, idiopatic
17CS. Care formă a tetanosului prezintă cel mai mic pericol?
- AGeneralizată
- BPostinjecţională (după vaccinare)
- CLocală
- DNeonatală
- ECefalică
18CM. Care semne sunt caracteristice pentru tetanosul generalizat?
- AOpistotonus
- BParalizii ale nervilor cranieni
- CTrismus
- DRisus sardonicus
- EAnizocoria
19CS. Ce reprezintă trismus-ul, care apare în cadrul tetanosului?
- AAşa numitul rîs „dispreţuitor” al tetanosului ca rezultat al afectării muşchilor faciali
- BRigiditate musculară generalizată
- CRigiditate persistentă în grupul de muşchi adiacent leziunii
- DImposibilitatea de a deschide gura ca urmare a spasmului muşchiului maseter
- EDisfagie, dereglări de deglutiţie ca rezultat al afectării muşchilor diafragmului
20CS. Prin ce se caracterizează forma locală a tetanosului?
- AImposibilitatea de a deschide gura ca urmare a spasmului muşchiului maseter
- BRigiditate persistentă în grupul de muşchi adiacent leziunii
- CDisfagie, dereglări de deglutiţie ca rezultat al afectării muşchilor diafragmului
- DAşa numitul rîs „dispreţuitor” al tetanosului ca rezultat al afectării muşchilor faciali
- EApnee ca urmare a spasmului musculaturii intercostale şi a diafragmului
21 CM. Care manifestări caracterizează just simptomatica clinică incipientă (precoce) a tetanosului?
- ATemperatura corporală a bolnavului este normală
- BSimptomele de regulă apar peste 8 zile după infectare
- CPrimele semne sunt cefalea şi trismus-ul
- DSimptomele de regulă apar peste 24-48 ore după infectare
- ETemperatura corporală a bolnavului are caracter hectic
22CS. Pe ce se bazează diagnosticul paraclinic al tetanosului?
- ADatele metodelor de laborator şi instrumentale de examinare nu au valoare diagnostică
- BCreşterea bacililor după însămînţarea conţinutului din plagă pe medii anaerobe de cultură, cu incubarea timp de 48 ore
- CEvidenţierea bacililor gram-pozitivi în timpul microscopiei exudatului plăgii
- DEvidenţierea tetanospasminei în ţesuturile infectate prin analiză imunoenzimatică
- EEvidenţierea mtaboliţilor bacilului tetanic prin cromatografie gazo-lichidiană urgentă
23CM. Indicaţi măsurile curative necesare pentru un pacient cu tetanos.
- AIntroducerea vaccinului (anatoxină tetanică)
- BImunizarea pasivă cu imunoglobulina tetanică umană
- CAdministrarea antibioticelor cu spectru larg
- DPrelucrarea chirurgicală a plăgii, prin care s-a produs infectarea
- EAdministrarea remediilor farmacologice, care micşorează spasmul muscular
24CM. Indicaţi măsurile utile pentru profilaxia tetanosului.
- AAdministrarea remediilor farmacologice, care micşorează spasmul muscular
- BAdministrarea la copii a vaccinului (anatoxină tetanică) în asociere cu vaccinul contradifteriei şi pertussis-ului
- CRevaccinarea la fiece 10 ani
- DImunizarea pasivă cu imunoglobulină tetanică umană
- EAdministrarea antibioticelor cu spectru larg de acţiune
25CM. Indicaţi unii factori de risc în dezvoltarea cancerului mamar la femei.
- AMenopauza tardivă
- BLipsa gravidităţilor
- CDisfuncţia sau patologia sferei ginecologice
- DVârsta înaintată
- EPrezenţa tumorii glandei mamare la mamă sau soră
26CM. La anomaliile congenitale ale glandei mamare se referă:
- AAmastia
- BAtelia
- CPolimastia
- DGinecomastia
- EMastopatia
27CM. Către patologiile inflamatorii ale glandei mamare se referă:
- AMastita acută nelactogenă
- BPapilomul intraducta
- CTuberculoza mamară
- DSifilisul mamar
- EMastopatia (Boala Reclus)
28CM. Către afecțiunile dishormonale ale glandei mamare se referă:
- AGlanda mamară accesorie (aberantă)
- BMastopatia
- CPolitelia
- DMastita puerperală
- EGinecomastia
29CM. Ce patologii se referă la anomaliile de dezvoltare a glandei mamare?
- ABoala Reclus
- BPolitelia, atelia
- CPolimastia, amastia
- DGigantomastia
- EGlanda mamară aberantă
30CM. Prin ce se caracterizează politelia?
- AEste dispusă mai des în regiunea axilară
- BSe măreşte în timpul lactaţiei
- CŢesutul glandular lipseşte
- DEste dispusă de-a lungul liniei “lactate”
- EPrezenţa mameloanelor şi areolelor multiple (suplimentare)
31CM. Prin ce se caracterizează glanda mamară aberantă (accesorie)?
- AMai des e dispusă în regiunea axilară
- BSe măreşte în timpul lactaţiei
- CŢesutul glandular lipseşte
- DConţine ţesut glandular funcţional
- EEste dispusă de-a lungul liniei “lactate”
32CM. Inspecţia glandei mamare se efectuează în următoarele poziţii ale pacientei:
- ADecubit dorsal, cu membrele superioare ridicate
- BLateral faţă de medic, cu membrele superioare coborîte de-a lungul corpului
- CCu faţa spre medic, cu membrele superioare pe coapse
- DCu faţa spre medic, cu membrele superioare coborîte de-a lungul corpului
- ECu faţa spre medic, cu membrele superioare elevate
33CS. Cînd trebuie efectuat controlul profilactic al glandelor mamare?
- AÎnainte de începutul menstruaţiei
- BPe parcursul a 1-2 săptămîni după finisarea menstruaţiei
- CÎn timpul menstruaţiei
- DCu 1 săptămînă înainte de începutul menstruaţiei
- ECele enumerate nu sunt luate în consideraţie
Información
- Descripción
- 1 Chirugie Test sobre Chirurgie 6, creado por Muciacio Tacovschi el 03/06/2026.
- Autor
- Muciacio Tacovschi
- Idioma
- English
- Visitas
- 94
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test