34480142
Description
Flashcards by Dragos Moldovan, updated more than 1 year ago
|
Created by Dragos Moldovan
over 2 years ago
|
|
| Question | Answer |
| HEMORAGIA SI HEMOSTAZA | Hemoragia = exteriorizarea sangelui din sistemul vascular => scaderea cantitatii de sange |
| HEMORAGIA SI HEMOSTAZA etiologie Traumatisme (contuzii si plagi) | -escoriatii profunde si echimoze -hematoame -hemoragii (interne si externe) -toate tipurile de plagi |
| HEMORAGIA SI HEMOSTAZA etiologie Afectiuni ulcerative ale unor organe | -ulcere ale tubului digestiv (esofagian, gastric, duodenal, intestin subtire, apendice, intestin gros, etc) -ulceratii tegumentare si ale mucoaselor (ulcer varicos, mucoasa nazala, cistita acuta eroziva, TBC) -cancere cu orice localizare |
| HEMORAGIA SI HEMOSTAZA etiologie Afectiuni ale vaselor | -ruptura unui anevrism -ruptura unui varice: *esofagian *al membrelor inferioare *ruptura unui hemoroid |
| HEMORAGIA SI HEMOSTAZA etiologie Arsuri | Fizice: -lichide fierbinti -curent electric Chimice: -acizi -baze |
| HEMORAGIA SI HEMOSTAZA etiologie Sindroame hemoragipare | Capitol al patologiei cu multe necunoscute in ceea ce priveste factorul declansator Pot fi produse prin: -angiopatii -trombocitopenii -coagulopatii |
| HEMORAGIA SI HEMOSTAZA etiologie | Se mai poate spune ca hemoragiile pot fi: 1. Hemoragii traumatice: -mecanice -chimice -fizice -mixte 2. Hemoragii "medicale": -afectiuni inflamatorii si ulcerative -afectiuni tumorale -afectiuni degenerative -fragilitate vasculara -coagulopatii 3. Hemoragii iatrogene -punctii, inclusiv injectii -interventii chirurgicale -hemoragii postmedicamentoase |
| Clasificarea hemoragiilor (in functie de locul in care se produce exteriorizarea) 1 | -externa -> sangele se revarsa in afara organismului -interna -> sangele se acumuleaza intr-o cavitate naturala: *peritoneu *pericard *pleura *articulatie -interna exteriorizata -> sangerare intr-un organ cavitar care comunica natural cu exteriorul si de unde este exteriorizata sub forma de: *hematemeza (varsatura cu sange) *melena (eliberarea in scaun a sangelui digerat) *rectoragie (sangerare prin anus) *hematurie *metroragie (sangerare vaginala, nu are legatura cu ciclul menstrual) *epistaxis (sangerare nazala) *hemoptizie (eliminarea sangelui prin caile aeriene) *otoragie (eliminarea sangelui din ureche) |
| Clasificarea hemoragiilor (in functie de locul in care se produce exteriorizarea) 2 | -interstitiala *purpura *echimoza *hematom -mixta, cand asociaza 2 sau mai multe din formele de mai sus |
| Clasificarea hemoragiilor (in functie de natura vasului afectat) | 1. Arteriala: -prezinta de regula pierderi mari si rapide -sangele este rosu deschis, oxigenat -tasneste sincron cu bataile cardiace -pune in pericol viata bolnavului -hemostaza spontana se face rar 2. Venoasa -sangele este de culoare inchisa, neoxigenat -scurgerea se face in jet continuu -fara legatura evidenta cu contractia cardiaca -este posibila hemostaza spontana in cazul venelor mici 3. Capilara: -hemoragie difuza -se poate opri spontan 4. Mixta: -cea mai frecventa forma de hemoragie |
| Clasificarea hemoragiilor (in functie de cantitatea sangelui pierdut) | Cantitatea normala de sange din organism este: -la babat -> 1/13 din greutatea corporala -la femeie si copil -> 1/15 din greutatea corporala Hemoragia, pentru o persoana de 70kg, poate fi: -MICA = 300-500ml sange = 8-10% din VC -MIJLOCIE = 800-1000ml = pana la 20% din VC -MARE = 1200-1500ml = pana la 30% din VC -GRAVA = 1500-2000ml = 30-50% din VC -MORTALA = pierdere rapida a unei cantitati ≥ 50% din VC |
| Clasificarea hemoragiilor (in functie de organul care le-a generat) 1 | -prin ureche = otoragii -la nivelul nasului = epistaxis -la nivelul gingiilor = gingivoragii In tubul digestiv, se numesc in functie de aspect, calea de eliminare si nivelul la care se produce hemoragia: -hematemeza (varsatura in zat de cafea) -melena (scaun cu sange digerat) -rectoragii (eliminare de sange proaspat prin anus) -hematochezie (pierdere de sange nemodificat prin rect) -din plamani = hemoptizie |
| Clasificarea hemoragiilor (in functie de organul care le-a generat) 2 | Din uter, se pot numi: -menstruatie -menoragie (menstruatie abundenta si prelungita, patologica) -metroragie (sangerare patologica, aparuta in afara ciclului menstrual) -in cavitatea pleurala = hemotorax -in mediastin = hemomediastin -in pericard = hemopericard -in peritoneu = hemoperitoneu -in caile urinare = hematurie - in articulatie = hemartroza |
| Clasificarea hemoragiilor (in functie de momentul aparitiei hemoragiei) | -hemoragie primitiva = apare imediat dupa lezarea vasului -hemoragie secundara = hemoragia in doi timpi, apare dupa un interval liber (ore, zile, saptamani): *in traumatismele organelor parenchimatoase (ficat, splina, rinichi) *rupturi incomplete ale vaselor sangvine cu hematom parietal, vascular, anevrisme, varice, etc |
| Fiziopatologia hemoragiilor 1 | Prin pierderea de masa sangvina, hemoragia determina scaderea: -VC -intoarcerii venoase -numarului hematiilor circulante =>anemie acuta, care realizeaza hipoxie tisulara Organismul incearca sa compenseze aceste tulburari prin: -mobilizarea sangelui si hematiilor din rezerve -mobilizarea lichidelor tisulare si/sau celulare in vederea refacerii VC -tahicardie compensatorie -vasoconstrictie selectiva Amploarea acestor fenomene si exprimarea loc clinica depinde de: -viteza cu care se produce hemoragia -cantitatea de sange pierduta -situatia organismului in momentul agresiunii |
| Fiziopatologia hemoragiilor 2 | Au valoare agravanta: -anemia preexistenta -hipovolemia -bolile casectizante -bolile anergizante -tratamente hipotensoare -leziunile asociate provocatoare de soc (striviri, sepsis, durere violenta) Efectele adverse in teritoriu sunt: 1. Oboseala si ischemia miocardica, produse de: -tahicardia compensatorie -anemia acuta -hipovolemie 2. Ischemia cerebrala, manifestata prin: -agitatia psihomotorie -lipotimie 3. Tahipneea si tahicardia, care accentueaza ischemia prin scurtarea timpului de contact al hematiei cu oxigenul |
| SIMPTOMATOLOGIE SI DIAGNOSTIC | Subiectiv - acuze generale: -ameteli -lipotimie -senzatie de sete -modificari psihoemotionale Obiectiv - semne generale: -paloare -modificari de puls -transpiratia rece -tensiunea arteriala -tahipnee |
| SIMPTOMATOLOGIE SI DIAGNOSTIC Subiectiv - acuze generale AMETELI SI LIPOTIMIE | Se datoreaza hipoxiei cerebrale LIPOTIMIA = pierderea brusca si de scurta durata a starii de constienta -poate fi prezentata in ortostatism si dispare in decubit dorsal = pierderi sanguine mijlocii -cand este prezenta in decubit dorsal, hemoragia a fost sigur cel putin mare |
| SIMPTOMATOLOGIE SI DIAGNOSTIC Subiectiv - acuze generale SENZATIA DE SETE | Este urmarea hipovolemiei si a deshidratarii interstitiale si celulare Se produce prin extragerea apei pentru refacerea VC |
| SIMPTOMATOLOGIE SI DIAGNOSTIC Subiectiv - acuze generale MODIFICARI PSIHOEMOTIONALE | 1. Agitatia psihomotorie apare in faza de soc erectil: -este faza care da falsa senzatie de stare de sanatate (bolnav vioi, refuza tratament si repaus) -poate fi urmata rapid de prabusirea starii generale si instalarea socului decompensat 2. Starea de prostratie, cu: -stare generala alterata -apare in starea de soc decompensat, in general ireversibil sau greu reversibil |
| SIMPTOMATOLOGIE SI DIAGNOSTIC Obiectiv - semne generale PALOARE | Apare ca urmare a anemiei si a vasoconstrictiei periferice tegumentare compensatorie |
| SIMPTOMATOLOGIE SI DIAGNOSTIC Obiectiv - semne generale MODIFICARI DE PULS | Intereseaza atat frecventa: -normala in cazul hemoragiilor mici -tahicardie intre 80-100bpm = hemoragii mijlocii -tahicardie intre 120-130bpm = hemoragii mari -mentinerea tahicardiei este semnul cel mai fidel al continuarii hemoragiei Cat si amplitudinea: -poate fi nemodificata in hemoragiile mici -poate lua aspect filiform in hemoragiile grave cu soc hemoragic |
| SIMPTOMATOLOGIE SI DIAGNOSTIC Obiectiv - semne generale TRANSPIRATIE RECE | Apare atunci cand se instaleaza vasoplegia periferica, dilatatia capilara consecutiva |
| SIMPTOMATOLOGIE SI DIAGNOSTIC Obiectiv - semne generale TENSIUNEA ARTERIALA | Normala sau chiar usor crescuta in hemoragiile mici sau mijlocii, mai ales la debut Hipotensiunea este in general proportionala cu: -cantitatea de sange pierdut -tensiunea arteriala anterioara Valoarea TA minime se mentine multa vreme la nivelul initial Cand spatiul TAmax/TAmin este pensat, apare riscul major de instalare a socului TA trebuie monitorizata 24/24h la bolnavul cu hemoragie in scopul mentinerii ei la valori normale Hipotensiunea prelungita poate duce la: -hipoxie cerebrala -scaderea presiunii de filtrare glomerulara => insuficienta renala acuta |
| SIMPTOMATOLOGIE SI DIAGNOSTIC Obiectiv - semne generale TAHIPNEE | Valori normale la adult = 16-30/min Apare datorita cresterii conc% CO2, care excita centrul respirator bulbar => TAHIPNEEA COMPENSATORIE |
| SIMPTOMATOLOGIE SI DIAGNOSTIC Semne locale 1 | In HEMOPERITONEU apar: -METEORISMUL - datorita parezei intestinale -dureri abdominale difuze, spontane si la palpare -semnul valului -semne de iritatie peritoneala, evidentiabile prin: *palparea abdomenului *tuseu rectal *tuseu vaginal In HEMOTORAX apar: -durere la baza hemitoracelui afectat -dispnee -matitate la baza hemitoracelui afectat -disparitia murmurului vezicular |
| SIMPTOMATOLOGIE SI DIAGNOSTIC Semne locale 2 | In HEMOPERICARD apar: -semne de insuficienta cardiaca -marirea matitatii cardiace -asurzirea zgomotelor cardiace In HEMARTROZA apar: dureri articulare -impotenta functionala -tumefactie articulara -echimoza periarticulara In HEMORAGIILE INTERNE EXTERIORIZATE apar semnele specifice eliminarii sangelui: -hematemeza -melena -hematurie, etc |
| SIMPTOMATOLOGIE SI DIAGNOSTIC Diagnostic (anamneza) | Culeasa de la bolnav sau anturaj, va stabili: -elemente sugestive pentru cauza si vechimea hemoragiei (traumatism, ulcer, medicamente ulceroinductoare, tulburari de coagulare, etc) -afectiuni asociate -cantitatea de sange pierduta |
| SIMPTOMATOLOGIE SI DIAGNOSTIC Diagnostic (examenul obiectiv) PLAGI ACCIDENTALE SAU IATROGENE | In cazul plagilor accidentale sau iatrogene: -sangerarea este simplu de evidentiat si confirmat -trebuie monitorizata cantitatea de sange pierduta -trebuie gasita sursa sangerarii -trebuie realizata hemostaza |
| SIMPTOMATOLOGIE SI DIAGNOSTIC Diagnostic (examenul obiectiv) HEMORAGII INTERNE EXTERIORIZATE | In cazul hemoragiilor interne exteriorizate, evidentierea hemoragiei se face prin: -vizualizarea lor, cand hemoragiile sunt macroscopice (varsaturi, scaun, urina, etc) -determinarea microscopica a hemoragiei in cele oculte (proba Addler) -evidentierea directa se face prin: *tuseu vaginal *tuseu rectal *sondaj uretrovezical *sondaj nasogastric -evidentierea paraclinica se face prin: *examene endoscopice ->endoscopie esogastroduodenala ->citoscopie ->colposcopie, etc *examene radiologice: ->radiografie esogastroduodenala ->urografie ->arteriografie selectiva |
| SIMPTOMATOLOGIE SI DIAGNOSTIC Diagnostic (examenul obiectiv) HEMORAGII INTERNE | Diagnosticul clinic se stabileste prin: -palpare: *semne de iritatie peritoneala *semnul valului -percutie: *creste aria matitatii *matitate nejustificata *matitate deplasabila pe flancuri -ascultatoriu: *asurzirea zgomotelor fiziologice (murmur vezicular, zgomote cardiace, silentium abdominal) -punctie exploratorie cu sau fara lavaj -rx. grafia simpla (utila in hemotorax, hemomediastin, hemopericard) -ecografie -tomografie -arteriografie selectiva |
| Evolutie | Fara tratament, duce, in majoritatea cazurilor, la deces, prin: -ischemie cerebrala, a centrilor vitali -ischemie miocardica => infarct miocardic -insuficienta renala Oprirea spontana a hemoragiei se produce rar, predominand in hemoragiile mici Dupa oprirea hemoragiei, refacereaa se face in 3 etape: 1. ETAPA VOLEMICA (primele 5-6 zile) -atragerea de lichide si proteine in circulatie 2. ETAPA HEMATOLOGICA (corectarea a anemiei), se face in 3-4 luni de la accidentul hemoragic 3. ETAPA DE REFACERE A SIDEREMIEI, care se petrece de regula concomitent cu precedenta Tratamentul are rolul de a scurta aceste perioade |
| TRATAMENT | Are mai multe etape: -hemostaza, care poate fi: *spontana *chirurgicala (provizorie, definitiva) -tratarea leziunilor asociate -compensarea anemiei |
| TRATAMENT Hemostaza (hemostaza spontana) 1 | Hemostaza realizata de organism, prezenta si posibila la nivelul vaselor mici si mai ales la nivelul venulelor; cuprinde mai multe etape, care se succed dupa instalarea leziunii vasculare: 1. Vasoconstrictia capetelor lezate 2. Vasodilatatia vaselor colaterale -printr-un reflex local "de axon", indus de durere -determina: *scaderea VS care circula prin vasul afectat *scaderea VS pierdut *reduce diamentrul defectului de reparat 3. Realizarea trombusului alb trombocitar -celulele din peretele vasului lezat: *elibereaza colagen *se edematiaza -edemul scade si mai mult lumenul vascular -colagenul aglutineaza trombocitele, realizand un dop alb trombocitar |
| TRATAMENT Hemostaza (hemostaza spontana) 2 | 4. Realizarea cheagului rosu -trombocitele si tesutul lezat secreta un factor tromboplastic care transforma protrombina din sange in trombina -la randul ei, trombina transforma fibrinogenul in fibrina => o retea in ochiurile careia se strang hematiile 5. Retractia cheagului -rezulta coagulul rosu, care astupa definitiv defectul vascular -organizarea fibroasa a coagulului se produce in 7-10 zile La procesul de coagulare participa mai multi factori, precum: -Ca -vitamina K -vitamina C -vitamina B12 -factorul V -factorul VII, etc |
| TRATAMENT Hemostaza (hemostaza provizorie) 1 | =masurile luate in timp de urgenta, in scopul opririi temporare a hemoragiei, pana la crearea conditiilor pentru realizarea hemostazei definitive Se face , de regula, prin compresiune locala sau la distanta Local, se poate face tamponament si pansament compresiv, cu actiune directa asupra capetelor vasului sau vaselor lezate La distanta de leziune, hemostaza se poate face prin compresiune digitala sau ligatura cu garou |
| TRATAMENT Hemostaza (hemostaza provizorie) 2 | Compresiunea digitala este obositoare si se adreseaza mai ales urmatoaelor vase: -CAROTIDA PRIMITIVA - la niv marginii anteriorare SCM, pe apofiza vertebrei C6 -SUBCLAVICULARA - in fosa supraclaviculara, pe prima coasta -AXILARA - in axila, pe capul humeral -BRAHIALA - pe fata interna a bratului, pe diafiza humerala -FEMURALA - in triunghiul lui Scarpa Compresiunea cu garou este aplicata la nivelul membrelor si garoul se aplica: -pentru leziunile arteriale - in amonte de leziune -pentru leziulile venoase - in aval de leziune Pe timpul transportului, garoul va fi insotit de un biletel pe care se noteaza ziua si ora la care a fost montat; nu trebuie lasat mai mult de 2 ore, timp in care, din 20-20 min se slabeste 1-2 min pentru a iriga membrul ischemiat |
| TRATAMENT Hemostaza (hemostaza definitiva) | -este hemostaza chirurgicala -se realizeaza, de obicei, in sala de operatie sau intr-o sala de pansamente Utilizeaza urmatoarele mijloace: -electrocauterizare -ligatura -forcipresura -tamponament compresiv -capitonajul -obliterarea prin corpi straini (ceara, burete resorbabil) - folosite in chirurgia ortopedica si neurochirurgie Tratamentul leziunilor asociate presupune tratamentul plagilor, fracturilor, peritonitei, etc Compensarea pierderilor de face prin transfuzii, perfuzii, etc |
| Transfuzia de sange | Sangele = fluid vital, care asigura: -transportul O2 si a substantelor nutritive catre tesuturi si celule -evacuarea CO2 si a metabolitilor catre organele excretoare In cazul scaderilor calitative si mai ales cantitative, pune serios in pericol viata pacientului Mecanismul imunologic al compatibilitatilor transfuzionale are la baza reactia antigen-anticorp, responsabila de precipitarea si hemoliza sangelui S-a constatat ca: -eritrocitele sunt purtatoarele antigenilor (aglutinogeni) -plasma contine anticorpii (aglutininele) Regula reciproc inversa exclude coexistenta unui tup de aglutinina cu acelasi tip de aglutinogen S-au descris: -2 tipuri de aglutinogene (antigeni) : A si B -doua tipuri de aglutinine (anticorpi): alfa si beta Aglutinogenul A precipita in prezenta aglutininei alfa; B in prezenta beta |
| Transfuzia de sange (grupele de sange) | Grupa sanguina O (I) are: -aglutinogen 0 -aglutinina alfa si beta Grupa sanguina A (II) are: -aglutinogen A -aglutinina beta Grupa sanguina B (III) are: -aglutinogen B -aglutinina alfa Grupa AB(IV) are: -aglutinogen A si B -aglutinina 0 La acest sistem se adauga factorul Rh: -prezent pe eritrocitele a 80-85% din populatie -absent la 15-20% |
| Accidentele transfuzionale | 1. Hemoliza acuta = distrugerea eritrocitelor donatorului de catre anticorpii primitorului -anticorpii sunt cel mai des castigati prin transfuzii anterioare -incompatibilitatea de grup sau de subgrup 2. Hemoliza tardiva = aparuta pana la 20 de zile dupa transfuzie -se manifesta prin: *icter *anemie hemolitica *test Coombs pozitiv 3. Reactie febrila 4. Purpura posttransfuzionala - ca urmare a trombocitopeniei severe 5. Transmiterea hepatitei virale tip B sau non A - non B 6.Transmiterea virusului HIV/SIDA 7. Infectia cu virus citomegalic = virus de tip herpetic, care determina: -meningoencefalie -pneumonii interstitiale -hepatite 8. Infectia cu spirocheta - posibila mai ales prin concentratul trombocitar 9. Hipercaliemia post transfuzionala - poate determina tulburari cardiace serioase 10. Edemul pulmonar |
| Tratamentul de urgenta al accidentelor post transfuzionale | La cele mai mici semne de alterare a starii generale: -urticarie -hipotensiune -frison Se procedeaza la: -stoparea transfuziei -inlocuirea trusei de perfuzie -continuarea perfuziei cu: *solutii cristaloide *ser glucozat *clorura de sodiu *manitol -diureza trebuie pastrata la 75-100ml/h Se administreaza: -antihistaminice si corticoizi -furosemid 20-40mg i.v. -alcalinizarea urinei cu bicarbonat de sodiu pentru prevenirea instalarii insuficientei renale prin precipitarea hemoglobinei in tubii renali -hemodializa -tratamentul specifica al socului -sangele neadministrat se trimite obligatoriu la laborator pentru determinarea tipului de incompatibilitate |
| Tipuri de preparate din sange folosite in transfuzii | 1. Sange integral -preferabil administrat in primele 21 de zile de la recoltare -in acest interval, 70% din hematii raman viabile -viata acestora la pacientul transfuzat se reduce la jumatare, adica 60-70 de zile -din ce in ce mai putin utilizat, datorita transfuziilor tintite cu tipul de derivat sangvin deficitar in sangele pacientului 2. Masa eritrocitara = sange integral centrifugat, supernatantul suspendat in solutie nutritiva (timp de utilizare 35-60 de zile) 3. Masa leucocitara 4. Concentrat congelat de eritrocite 5. Concentrat trombocitar - indicat in trombocitopeniile severe 6. Crioprecipitat - contine factorii I, VIII so XII, utilizat in hemofilie 7. Albumina 5% si 20% - indicat in refacerea volemica |
| Transfuzia autologa sau autotransfuzia | -se practica in interventiile programate -consta in recoltarea inainte de operatie si pastrarea timp de 4-5 saptamani a cate o unitate de sange pe saptamana de la bolnavul care urmeaza sa fie operat -in timpul interventiei si dupa aceea, sangele se readministreaza bolnavului |
Want to create your own Flashcards for free with GoConqr? Learn more.