Quiz
201-300
Crie uma conta grátis para terminar este quiz
Salve seu progresso e veja sua nota final.
Já tem uma conta? Inicie sessão
Perguntas do quiz (100)
1Incluziunile intranucleare cu particule de virus „ochi de taur” se constata la examenul ultrastructural in encefalita:
- ACauzata de virusul Echo.
- BCauzata de virusul Coxackie.
- CCauzata de virusul Polio.
- DHerpetica.
- ECauzata de virusul bolii cu incluziuni citomegalice.
2Diagnosticul rapid al meningitei tuberculoase astazi se bazeaza pe:
- ADetectarea genomului Mycobacterium tuberculosis in lichidul cefalorahidian prin reactia de polimerizare in lant.
- BInvestigatiile microbiologice care identifica Mycobacterium tuberculosis in lichidul cefalorahidian.
- CAnalizele de laborator care stabilesc titrul de anticorpi specifici care fac parte din clasa IgM.
- DExamenul neuroimagistic prin rezonanta magnetica cerebrala.
- EExamenul clinic atent, cu colectarea speciala a anamnezei epidemiologice.
3In cazurile dificile de diagnostic in encefalita se recurge la:
- AExamenul prin potentiale evocate somatosenzoriale.
- BEcho-encefaloscopie
- CElectroencefalografie.
- DRezonanta magnetica cerebrala.
- EBiopsie cerebrala explorativa.
4Aciclovirul este medicatia etiologica in tratamentul:
- AEncefalitei gripale.
- BEncefalitei reumatice.
- CEncefalitei herpetice.
- DEncefalitei rujeolice.
- EEncefalitei rubeolice.
5O forma clinica a encefalitei reumatice a capatat de numirea de „coree moale” (chorea mollis) pe motiv de:
- ALabilitate emotionala sever exprimata.
- BDeviere neregulata, in diferite directii a capului si trunchiului corpului bolnavului.
- CDiminuare severa a reflexelor osteotendionase.
- DHipotonie musculara foarte exprimata.
- EMiscari involuntare spontane, ilogice, dezordonate si scurte.
6Care din encefalitele asociate unei infectii virale are evolutie grava cu letalitate in 25% cazuri?
- AEncefalita rujeolica.
- BEncefalita rubeolica.
- CEncefalita variceloasa.
- DEncefalita herpetica.
- EEncefalita gripala.
7Alegeti definitia corecta a reactiei encefalice.
- AReactia encefalica cuprinde manifestarile encefalice generale sub forma de sindrom convulsiv (convulsii febrile) sau delirant la copilul atacat de infectie sau toxine.
- BReactia encefalica este o suferinta cu desfasurare dramatica, de etiologii diverse, in cadrul careia un individ este predispus spre crize convulsive recurente.
- CReactia encefalica este o maladie cu manifestari paroxistice de cefalee cu durata de la 4 la 72 ore, asociata cu greturi, vome, fonofobie si fotofobie.
- DReactia encefalica este o entitate clinica care se manifesta prin episoade sau stari de dureri de cap de intensitate usoara sau moderata ce nu afecteaza activitatea zilnica si nu se amplifica la efort fizic.
- EReactia encefalica se defineste ca o pierdere prelungita a constientei si vigilentei (starii de veghe) ce se manifesta prin absenta raspunsului adaptativ la stimulenti externi sau interni.
8Cea mai frecventa dintre formele clinice ale stadiului paralitic al poliomielitei acute anterioare este:
- AForma spinala.
- BForma bulbara.
- CForma pontina.
- DForma mixta bulbospinala.
- EForma mixta bulbopontina.
9Solutia majora de prevenire si eradicare a poliomielitei este:
- AIzolarea obligatorie a bolnavilor timp de 6 saptamini.
- BRepausul absolut la pat al bolnavului pentru a se evita orice solicitare neuronala.
- CDezinfectia continua pentru excretii si secretii nazofaringiene si pentru toate obiectele contaminate de bolnav.
- DRealizarea unui program complex de recuperare si de reeducare musculara.
- EVaccinarea.
10Indicati procentul de populatie necesar a fi cuprins in vaccinarea antipoliomielitica pentru prevenirea aparitiei de noi cazuri ori a unei epidemii:
- A90%.
- B80%.
- C70%.
- D60%.
- E50%.
11Indicati masura terapeutica primordiala pentru arahnoiditele cerebrale in caz daca se descopera afectiuni otorinolaringologice:
- AAdministrare de antibiotice.
- BAdministrare de sulfanilamide.
- CAdministrare de salicilati.
- DSanarea focarelor de infectie.
- EAdministrare de corticosteroizi.
12Investigatia imagistica de electie in diagnosticarea mielitei transverse este
- ARezonanta magnetica nucleara.
- BTomografia computerizata.
- CMielografia.
- DComputermielografia.
- EEpidurografia.
13Sifilisul este o maladie sexual-transmisibila cauzata de:
- AVirusul imunodeficientei umane.
- BToxoplasma gondi.
- CBorrelia burgdorferi.
- DTreponema palida.
- EStreptococul β-hemolitic din grupul A.
14In cazul neurosifilisului cu afectare selectiva a meningelui bazei encefalului dintre nervii cranieni de cele mai dese ori sufera:
- ANervul olfactiv.
- BNervul optic.
- CNervul oculomotor.
- DNervul abducens.
- ENervul facial.
15Alegeti descriere corecta a semnului Argyll-Robertson din meningita sifilitica:
- AFotoreactia directa si consensuala este abolita, in timp ce acomodatia pupilara si convergenta globilor oculari sunt perfecte.
- BFotoreactia directa si consensuala este perfecta, in timp ce acomodatia pupilara si convergenta globilor oculari sunt abolite.
- CSunt abolite functiile de ingustare pupilara, atit la controlul fotoreactiei directe si consensuale, cit si la controlul acomodatiei si convergentei globilor oculari.
- DFotoreactia directa este abolita, in timp ce fotoreactia consensuala este perfecta.
- EFotoreactia directa este perfecta, in timp ce fotoreactia consensuala este abolita.
16Coreea Sydenham este o neuroinfectie cauzata de:
- AVirusul rujeolos.
- BVirusul rubeolos.
- CStreptococul β-hemolitic din grupul A.
- DVirusul urlian.
- EVirusul gripal tip A.
17Leucoencefalita multifocala progresiva este o afectiune provocata de:
- AUn virus al grupului lentivirus din familia retrovirusurilor.
- BCryptococcus neoformans.
- CMicobacterii atipice.
- DUn papovirus ubicuitar (virusul JC).
- ECitomegalovirus.
18Gazda definitiva a infectiei Toxoplasma gondi este:
- AHulubul.
- BPisica.
- CPorcul.
- DCapra.
- ERozatoarele mici.
19Omul achizitioneaza agentul patogen in maladia Lyme prin:
- AIntepatura de tintar.
- BIngerarea chisturilor (biftec prost prajit, carne de oaie cruda, contactul cu fecale de pisica).
- CIntepatura capuselor infectate din clasa Ixodes.
- DAlimentatie cu lapte si produse lactate.
- EInfuzii intravenoase.
20Eritemul cronic migrator este un semn clinic pretios in stabilirea diagnosticului bolii:
- AImunodeficientei umane (HIV/SIDA).
- BNeurosifilis.
- CLyme.
- DToxoplasmoza.
- EBruceloza.
21Localizarea preferentiala a chistului hidatic in echinococoza sistemului nervos este:
- AMaduva spinarii.
- BEmisfera cerebrala.
- CSacul dural medular.
- DUnghiul ponto-cerebelos
- ESistemul ventricular cerebral.
22Tratamentul conservator medical al echinococozei cerebrale:
- ANu exista.
- BAdministrare de streptomicina.
- CAdministrare intravenoasa de penicilina G.
- DAdministrare de pirimetamina.
- EAdministrare de sulfadiazina.
23Cea mai frecvent intilnita forma de cisticercoza a sistemului nervos este:
- ACisticercoza emisferica.
- BCisticercoza ventriculara.
- CCisticercoza bazala.
- DCisticercoza generala difuza.
- ECisticercoza trunculara.
24Blocind caile de circulatie ale lichidului cefalo-rahidian, cisticercozele ventriculare produc fenomene intense de:
- AEpilepsie secundara.
- BHipertensiune intracraniana.
- CDisfunctie vegetativa suprasegmentara.
- DExcitatie psiho-motorie.
- EReactie toxicoalergica.
25Majoritatea pacientilor care au suportat o encefalomielita acuta diseminata supravietuiesc, avind:
- AVindecare completa.
- BAtacuri de panica frecvente.
- CDeficite neurologice persistente.
- DAngina pectorala si sindrom neurastenic persistent.
- ETulburari de ritm cardiac.
26Statisticele arata ca in circa 80% din cazuri nevrita optica evolueaza spre:
- APierderea completa a vederii.
- BIncetosarea vederii.
- CEncefalomielita acuta diseminata.
- DScleroza multipla.
- EHemoragie subarahnoidiana spontana.
27Indicati una din cauzele majore ale incapacitatii neurologice la persoane de virsta tinara:
- ABoala Devic.
- BEncefalomielita acuta diseminata.
- CScleroza multipla.
- DNevrita optica.
- EIctusul ischemic cardioembolic.
28Descrierea sclerozei multiple a fost facuta pentru prima data de:
- ACharcot.
- BBabinski.
- CMarinescu.
- DPavlov.
- EFriedreich.
29De unde provine denumirea bolii scleroza multipla?
- AAre loc o microangiopatie aterosclerotica difuza a sistemului nervos central.
- BSufera memoria recenta a bolnavilor.
- CAre loc sclerozarea importanta a spatiilor perivasculare Virchov.
- DSe sclerozeaza caile conductoare motorii si senzitive din cadrul encefalului si maduvei spinarii.
- EAre loc o cicatrizare („sclerozare”) a ariilor de demielinizare in substanta alba a sistemului nervos central.
30Alegeti descrierea corecta a semnului Lhermitte:
- AImposibilitatea flectarii barbiei spre piept din cauza redorii occipitale.
- BSenzatia de „descarcare electrica” la flectarea capului anterior.
- CDureri violente la percutia apofizelor cervicale posterioare.
- DPozitia imobila antalgica a capului.
- EFlectarea picioarelor in articulatiile coxofemorale si ale genunchilor la incercarea de a aduce barbia la piept.
31In calitate de prime simptome ale sclerozei multiple pot fi tulburarile de sensibilitate, in special a celei:
- AAlgice.
- BTactile.
- CVibratorii.
- DMioartrocinetice.
- EStereognozice.
32Oftalmofundoscopia la bolnavii cu scleroza multipla arata:
- AO paliditate a jumatatii nazale a papilei nervului optic.
- BAtrofia secundara a papilei nervului optic
- CLeziuni vasculare si retiniene de aspect variabil.
- DO decolorare a papilei in sectorul temporal.
- EO tromboza de vena centrala a retinei.
33Edemul papilei nervului optic (edemul papilar) este rar intilnit la examenul prin oftalmofundoscopie la:
- AUn proces intracranian inlocuitor de spatiu.
- BCresterea presiunii intracraniene.
- CAccidentele vasculare cerebrale insotite de edem cerebral acut.
- DLeziunile extinse ale ambelor radiatii optice.
- EProces inflamator.
34Indicati medicamentele cele mai folosite pentru tratarea episoadelor acute ale sclerozei multiple:
- ACorticosteroizii (metilprednisolonul).
- BAzatioprina (imuran, imurel).
- CCopaxonul.
- DBetaferoanele.
- EBaclofenul.
35Cel mai efectiv remediu de tratare a puseelor de scleroza multipla astazi este:
- APuls-terapia cu 500-1000 mg/zi metilprednisolon.
- BPlasmafareza.
- COxigenarea hiperbarica.
- DTransplantul de maduva osoasa.
- EAdministrarea de celule stem.
36Betaseronul se recomanda pentru tratamentul sclerozei multiple cu evolutie:
- AIn pusee.
- BIn pusee-progresiva.
- CProgresiva.
- DCronica.
- EAbortiva.
37Indicati medicamentul cel mai eficace pentru reducerea tonusului muscular in scleroza multipla:
- ABetasercul.
- BBetaferonul.
- CCopaxonul.
- DAvonexul.
- EBaclofenul.
38Manifestarile neurologice de caracter generalizat, nespecific in multe afectiuni somatice si endocrine se traduc prin sindromul:
- AAsteno-vegetativ.
- BDepresiv.
- CNeurasteniform.
- DAnxios.
- ENeurotic.
39Indicati rata semnelor de afectare cerebrala in infarctul miocardic:
- A1-5% din cazuri.
- B5-10% din cazuri.
- C10-30% din cazuri
- D30-45% din cazuri
- E45-50% din cazuri.
40Care este semnul clinic cel mai frecvent in infarctul miocardic:
- ACaderea tensionala.
- BPulsul filiform.
- CSomnolenta.
- DStupoarea.
- ETulburarea de ritm.
41Criteriul definitiv in diagnosticul al encefalopatiei acute ca complicatie neurologica a hipertensiunii arteriale este:
- AEdemul papilar.
- BManifestarile clinice.
- CModificarile specifice pentru convulsii si/sau sincope depistate la electroencefalografie.
- DLipsa modificarilor structurale la examenul prin tomografie computerizata cerebrala.
- ERaspunsul prompt la terapia antihipertensiva.
42Indicati rata de pacienti cu endocardita bacteriana la care se dezvolta semnele neurologice:
- A1/2.
- B1/3.
- C1/4.
- D1/5.
- E1/6.
43Indicati procentajul mortalitatii la pacientii cu endocardita cu complicatii neurologice:
- A50%.
- B60%.
- C70%.
- D80%.
- E90%.
44Incidenta complicatiilor neurologice in endocardita bacteriana depinde in mod direct de:
- AVirsta pacientului.
- BVechimea endocarditei.
- CSeveritatea tulburarii functiei cardiace.
- DMasurile terapeutice aplicate.
- EMicroorganismul care cauzeaza endocardita.
45Complicatiile neurologice la bolnavii cu endocardita bacteriana sunt foarte frecvente la cei infectati cu:
- AStaphilococcus epidermidis.
- BStaphilococcus saprophyticus.
- CStaphilococcus aureus.
- DStreptococcus pyogenes.
- EStreptococcus pneumoniae.
46Hemoragia subarahnoidiana ca complicatie a endocarditei bacteriene se instaleaza pe motiv de:
- AEmbolism cerebral.
- BMultiple embolii bacteriene mici.
- CEruptia anevrismului micotic.
- DReactie metabolica a ischemiei.
- EPuseu de hipertensiune arteriala.
47Aproximativ 50% din toate complicatiile neurologice ale endocarditei bacteriene se manifesta prin:
- AEmbolismul cerebral cu dezvoltarea infarctului cerebral.
- BEncefalopatia difuza
- CCrizele epileptice.
- DAbcesul cerebral.
- EMeningoencefalita.
48Starile sincopale se dezvolta in special cind frecventa pulsului devine:
- A45 batai pe minut.
- B40 batai pe minut.
- C35 batai pe minut.
- D35-31 batai pe minut.
- E30-10 batai pe minut
49Cind in sincopa poate aparea incontinenta de urina?
- ACind accesul de sincopa trece in acces comitial.
- BCind sincopa face parte din simptomatologia sindromului nefrotic in amiloidoza.
- CIn cazul asocierii slabiciunii sfincterului extern al uretrei.
- DAtunci cind pacientul cu sincope are vezica urinara plina.
- EAtunci cind pacientul cu sincopa sufera de incontinenta paradoxala de urina.
50Se numeste betalepsie:
- ACriza de sincope la bolnavul cu hipoxie cronica.
- BDereglarile de memorie la bolnavul cu encefalopatie hipoxica cronica.
- CCrize epileptiforme provocate de tuse.
- DHiperestezia, hiperpatia sau hipoestezia in zonele Head-Zaharine.
- EDiminuarea brusca a tonusului muscular la bolnavul cu encefalopatie hipoxica cronica la trecerea din ortostatism in clinostatism.
51Deficitul de vitamina K poate conduce la:
- AHemoragii intracraniene.
- BDelir.
- CAmnezie.
- DAtaxie.
- EOftalmoplegie
52Pacientii cu carenta in vitamina B12, de obicei, dezvolta:
- AUn accident vascular cerebral.
- BO degenerescenta subacuta spinala combinata – mieloza funiculara.
- CComa metabolica.
- DIctus ischemic medular (sindromul arterelor medulare posterioare).
- EDiplegie faciala.
53Carenta in acid folic poate cauza:
- AUn sindrom miopatic.
- BSindromul de fatigabilitate patologica.
- CO polineuropatie manifestata prin parestezii, senzatii de arsura si slabiciune in portiunile distale ale membrelor.
- DSindromul de poliradiculonevrita acuta.
- EMielopatia vasculara cronica.
54Mirosul de acetona poate fi sesizat la bolnavul aflat in coma:
- ADiabetica.
- BEtilica.
- CUremica.
- DHepatica.
- ECauzata de otravire cu cianide.
55Care din manifestarile neurologice enumerate mai jos pot fi prima manifestare clinica a diabetului zaharat?
- AAtacurile ischemice tranzitorii.
- BAccidentele vasculare cerebrale.
- CRadiculopatiile.
- DNeuropatia periferica.
- EEncefalopatia.
56Mieloza funiculara (degenerescenta subacuta spinala combinata) adesea se poate dezvolta in:
- AAnemia feripriva.
- BAnemia megalocitara.
- CPolicitemie.
- DHemofilie.
- EMielomul multiplu
57Destructia osoasa cu o eventuala compresiune a structurilor sistemului nervos are loc in:
- ALupusul eritematos sistemic.
- BDermatomiozita.
- CMielomul multiplu.
- DPoliartrita reumatoida.
- ESclerodermie sistemica.
58Tulburari ale sistemului nervos apar mai ales cind curentul electric in electrocutare a fost aplicat pe:
- ATraiectul unui nerv periferic.
- BProiectia plexului brahial sting.
- CColoana vertebrala cervicala.
- DCraniu.
- EColoana vertebrala toracica.
59Indicati manifestarea principala a sindromului Raynaud:
- ANecroza tesuturilor.
- BTulburarile functiilor vestibulare.
- CCrizele de angiospasm.
- DDurerile rahidiene in diferite regiuni ale coloanei vertebrale.
- ECrampele in miini si degete.
60Polineuropatia saturnina este rezultatul unei intoxicatii cronice cu:
- ACupru.
- BPlumb.
- CMercur.
- DAluminiu.
- EArsen.
61Intoxicatia saturnina debuteaza cu:
- AColici abdominale si artralgii
- BOboseala, excitabilitate, ameteli, greturi, paloare a fetei cu nuanta pamintie.
- CDunga gingivala Burton.
- DSindromul de iritatie meningeala.
- ETulburari psihice, crize convulsive.
62Una din cele mai frecvente leziuni in intoxicatia cu arsen este:
- AEncefalopatia.
- BMielopatia.
- CSindromul Raynaud.
- DPlexopatia lombo-sacrata.
- EPolineuropatia cu tulburari motorii, de sensibilitate si trofice.
63Benzile Mees la degetele miinilor se observa in intoxicatia cu:
- APlumb.
- BArsen.
- COxid de carbon.
- DPesticide.
- ECompusi ai clorului.
64In spectrul afectiunilor cerebeloase la un bolnav cu encefalopatie alcoolica acuta Gayet-Wernicke extrem de rara este:
- AAtaxia.
- BInexactitatea la indeplinirea probei indice-nas.
- CInexactitatea la indeplinirea probei calcii-genunchi.
- DDizartria cerebeloasa.
- ETremuratura ampla a membrelor.
65Etiologia neuropatiei etilice este atribuita:
- AIntoxicatiei azot.
- BDeficitului de tiamina.
- CPerturbarii functionarii sistemului de enzime.
- DDeficitului de glucide
- EDereglarii proceselor de oxidare.
66Staza venoasa determinata de tumorile intracraniene contribuie la aparitia:
- AEdemului cerebral.
- BManifestarilor clinice de focar.
- CAcceselor epileptice partiale.
- DAcceselor epileptice generalizate.
- EManifestarilor clinice de ordin general.
67Hipertensiunea intracraniana apare mai precoce si este mai intensa in cazurile, cind tumorile sunt situate:
- AIn fosa craniana anterioara.
- BIn fosa craniana medie.
- CIn fosa craniana posterioara (subtentorial).
- DSupratentorial.
- EExtracranian.
68O tumoare, care se dezvolta in primul an de viata, poate sa nu dea fenomene de hipertensiune intracraniana, deoarece:
- ACreierul la aceasta etapa de dezvoltare nu are proprietatea de a se tumefia.
- BEa produce o hiposecretie de lichid cefalorahidian.
- CCopilul nu poate reda manifestarile subiective pe care le are.
- DSe produce o disjunctie a suturilor oaselor craniului.
- ENu se deterioreaza caile de scurgere a lichidului cefalorahidian.
69In cele mai multe cazuri primul simptom clinic din cadrul sindromului de hipertensiune intracraniana cauzat de un proces expansiv intracranian este:
- AAccesul epileptic.
- BTulburarile vestibulare.
- CSemnele de iritatie meningiana.
- DStaza papilara.
- ECefaleea.
70Percutia craniului deceleaza de cele mai dese ori (mai mult de jumatate din cazuri) o zona dureroasa la nivelul, unde se localizeaza procesul patologic in
- ANevralgie trigeminala.
- BEncefalita herpetica.
- CTumoare intracraniana.
- DMeningita limfocitara.
- EHidrocefalie.
71Cefaleea cedeaza definitiv in procesul expansiv intracranian odata cu:
- AExtirparea completa a procesului expansiv.
- BAparitia edemului papilei nervului optic.
- CDisparitia atrofiei papilei nervului optic.
- DDrenarea unei cantitati de lichid ventricular.
- ERestabilirea chirurgicala a cailor de circulatie a lichidului cefalorahidian.
72Indicati simptomul care poate fi unica manifestare a hipertensiunii intracraniene la copil:
- ACefaleea.
- BGreturile.
- CVomismentele.
- DPlinsul.
- EIritabilitatea.
73O importanta deosebita in aspect de diagnostic de tumoare intracraniana o are manifestarea clinica de suferinta a perechii de nervi cranieni:
- AII.
- BIII.
- CIV.
- DV.
- EVI.
74In calitate de semn de hipertensiune intracraniana este mult discutat urmatorul semn clinic:
- AAmeteala.
- BVertijul.
- CTulburarile vestibulare.
- DEpilepsia.
- EDereglarile oculomotorii.
75In glioamele situate supratentorial in faza de hipertensiune intracraniana apar frecvent:
- AAccesele epileptice partiale.
- BAccesele epileptice generalizate.
- CAccesele epileptice partiale generalizate.
- DAbsentele epileptice.
- ESomnabulismul.
76La copii tumorile de fosa craniana posterioara se intilnesc in aproximativ:
- A70% cazuri.
- B50% cazuri
- C80% cazuri.
- D90% cazuri.
- E100% cazuri.
77Sindromul de lob frontal este dominat de:
- AEpilepsie jacksoniana motorie.
- BEpilepsie jacksoniana senzitiva.
- CAgrafie.
- DTulburari psihice.
- ESemne piramidale.
78Insusirea de a fi vesel si comunicativ in cadrul tulburarilor de afectivitate cauzate de tumoarea de lob frontal se numeste:
- AEuforie.
- BJovialitate.
- CEuritmie.
- DEutanasie.
- EDisforie.
79Criza descrisa pentru prima data de Foster, care consta in devierea conjugata a ochilor si a capului de partea opusa tumorii de lob frontal, urmata de miscarea de torsiune a corpului si a membrelor se numeste criza:
- APseudocerebeloasa.
- BEpileptica majora.
- CAdversiva.
- DJacksoniana.
- EDe tip absenta.
80Tulburarea de limbaj de tip afazie motorie se intilneste in tumorile de:
- ALob frontal.
- BLob parietal.
- CLob temporal.
- DLob occipital.
- EDe fosa craniana posterioara.
81Criza jacksoniana in partea dreapta a corpului cauzata de tumoare de lob frontal este insotita de:
- ACrize oculo-cefalogire.
- BSemne extrapiramidale.
- CSemnul de prehensiune.
- DDereglari de vorbire.
- EModificari ale acuitatii vizuale.
82Alegeti descrierea corecta a pseudomieliei, fenomen clinic intilnit in tumorile de lob parietal:
- ASenzatii de furnicaturi, amorteli, senzatii de rece, arsura, intepaturi, care cuprind hemicorpul opus sau partial.
- BBolnavul are senzatia ca o parte din corp, hemifata sau un membru se mareste brusc in volum sau, din contra, se micsoreaza.
- CManifestare paroxistica de tulburare a schemei corporale.
- DBolnavul are senzatia, ca ar exista un membru suplimentar sau o senzatie cu caracter straniu, bizar.
- EBolnavul nu simte portiunile hemicorpului opus tumorii.
83Un important semn de localizare in tumorile parietale ale emisferei nedominante este:
- AAfazia semantica.
- BAgnozia digitala.
- CNeglijarea unui hemispatiu.
- DApraxia ideotorie.
- EApraxia imbracatului.
84Agnoziile vizuale se descriu pentru tumorile:
- ADe lob frontal.
- BParietale posterioare.
- CDe lob temporal.
- DDe fosa craniana posterioara.
- EHipofizare si paraselare
85Modificarile cimpului vizual caracteristice pentru tumorile de lob temporal se manifesta prin:
- AIngustare concentrica de cimp vizual.
- BHemianopsie heteronima binazala
- CHemianopsie heteronima bitemporala.
- DHemianopsie laterala omonima.
- EScotom central.
86Tulburarile viscero-vegetative apar mai des in tumorile:
- ASistemului limbic.
- BLobului temporal sting.
- CLobului temporal drept.
- DTumorile de pol temporal care trec in lobul frontal.
- EPrin extindere din lobul temporal in cel parietal.
87Semiologia tumorii lobului occipital este dominata de:
- ATulburari de sensibilitate.
- BTulburari motorii.
- CTulburari vizuale.
- DApraxie.
- EDereglari oculomotorii
88Agnozia vizuala sau cecitatea psihica este tulburarea in care bolnavul:
- ANu poate aprecia distanta pina la obiect sau cea dintre obiecte.
- BVede obiectele, dar nu le recunoaste.
- CVede deformat un obiect, pe care il percepe aievea.
- DVede distorsionat un obiect numai intr-o parte a cimpului vizual.
- EAre paroxisme de fenomene vizuale de tip simplu (fotopsii) sau complex (imagini, chipuri).
89Asa-numita disociatie „proteino-celulara” depistata prin analiza lichidului cefalorahidian apare in:
- AProcese spinale cervicale de etiologie inflamatorie.
- BCompresie spinala dorso-lombara de origine traumatica.
- CMielite ascendente de origine bacteriana.
- DArahnoidita cerebrala bazala tuberculoasa.
- EIn procesele tumorale medulare.
90Care este unica metoda rationala de tratament al tumorilor medulare, indiferent de natura lor?
- ARadioterapia.
- BRadiochirurgia.
- CExtirparea chirurgicala.
- DChimioterapia.
- EPlasmafereza.
91Diagnosticul precis al fracturilor oaselor craniului se fac pe baza:
- AManifestarilor clinice.
- BDatelor anamnestice.
- CExamenului fundului de ochi.
- DEchoencefalografiei.
- ERadiografiilor.
92Exoftalmia pulsatila in cazul fracturii bazei craniului in fosa craniana mijlocie poate sa se dezvolte in urma:
- AContuziei globului ocular.
- BTraumatizarii muschilor externi ai globului ocular.
- CInflamatiei aseptice a sinusului cavernos.
- DDereglarilor endocrine acute.
- EUnei fistule carotido-cavernoase.
93In cazul perturbarilor vegetative din contuzia cerebrala grava cel mai favorabil element de prognostic este:
- APolipneea.
- BTahicardia.
- CHipertermia de tip central.
- DEchilibrarea rapida a functiei respiratorii.
- EAccesele hipertensive.
94Indicati cel mai grav sindrom traumatic craniocerebral:
- AAmnezia lacunara.
- BAgitatia psihomotorie.
- CContuzia cerebrala grava cu suferinta dominanta de trunchi cerebral.
- DContuzia cerebrala grava, difuza, fara leziuni dominante in trunchiul cerebral.
- ESindromul postcomotional.
95Cea mai frecventa si mai caracteristica modificare a motilitatii oculare intrinsece in contuzia cerebrala grava cu suferinta dominata de trunchi cerebral este:
- AMiscarea pendulara a globului ocular.
- BMidriaza fixa bilaterala.
- CDeviatia conjugata a ochilor.
- DMioza unilaterala.
- ENistagmusul spontan orizontal sau vertical.
96Sunt denumite plagi nepenetrante ale capului:
- ATraumatismele craniocerebrale cind nu sunt lezate tesuturile moi si oasele craniului la acelasi nivel.
- BPlagile cu lezarea tesutului moale a craniului.
- CTraumatismele craniocerebrale in care are loc lezarea tesutului moale si a oaselor craniului la acelasi nivel.
- DContuzia cerebrala medie grava asociata cu plagi ale scalpului, cu fisura sau fractura craniana.
- ETraumatismele cranio-cerebrale cind se formeaza un canal direct de patrundere in cavitatea craniana a infectiei din mediul exterior.
97Indicati spatiul unde se dezvolta hematoamele epidurale:
- AIn tesuturile moi ale craniului.
- BIntre tesuturile moi si oasele craniului.
- CIntre endocraniu si dura mater.
- DIntre dura mater si invelisul paianjenos.
- EIntre invelisul paianjenos si cel moale al creierului.
98Intervalul liber in formele tipice ale hematomului extradural (epidural) in formle tipice este de:
- A1-2 ore.
- B3-4 ore.
- C5-10 ore.
- D12-24 ore.
- E36-48 ore.
99Localizarea preferentiala a hematoamelor subdurale incapsulate este:
- AFrontotemporala.
- BFrontala
- CTemporala.
- DOccipitala.
- EBazala.
100Actualmente epilepsia se defineste ca:
- AO maladie acuta a encefalului de etiologie multipla, caracterizata prin accese repetate, aparute in rezultatul descarcarilor neuronale excesive si care se manifesta prin simptomatologie clinica si paraclinica diversa.
- BMaladie ondulatorie, caracterizata prin accese comitiale repetate cu pierdere de constienta, iar ulterior - cu tulburari de personalitate.
- CO stare cronica de etiologie diversa, in cadrul careia un individ este predispus spre crize epileptice recurente, de obicei spontane.
- DO afectiune cronica progresiva, manifestata prin tulburari paroxistice ale constientei, accese de convulsii, intepeniri, accese vegetative, precum si modificari progresive in sfera psiho-emotionala, inregistrate in perioada interictala.
- EAccese de pierdere de constienta de scurta durata in cadrul tulburarilor paroxistice de constienta.
Informações
- Descrição
- Quiz sobre 201-300, criado por valentin țîrdea em 02-12-2021.
- Autor
- valentin țîrdea
- Idioma
- English
- Visualizações
- 113
- Histórico
- Criado em 2 dez 2021 · atualizado em 2 dez 2021
- Avaliação
- Ainda sem avaliações Avalie este quiz