Quiz
Boli chirurgicale 4
Crie uma conta grátis para terminar este quiz
Salve seu progresso e veja sua nota final.
Já tem uma conta? Inicie sessão
Perguntas do quiz (51)
1În acord cu clasificarea hemoragiilor în funcţie de timpul apariţiei, hemoragia secundară tardivă se dezvoltă:
- AÎn primele zile după lezarea vasului
- BNemijlocit după lezarea peretelui vascular
- CDupă supuraţia plăgii
- DÎn timpul transportării accidentatului spre staţionar, ca urmare a alunecării ligaturii de pe vas
- EÎn primele zile după traumatism, ca urmare a sporirii permeabilităţii peretelui vascular
2Către cauzele hemoragiei secundare tardive se referă:
- ARuptura spontană a vasului
- BProcesul inflamator în plagă
- CAlunecarea ligaturii de pe vas
- DCreşterea permeabilităţii peretelui vascular
- EErodarea peretelui vascular
3În acord cu clasificarea hemoragiilor în funcţie de evoluţie (intensitate), hemoragiile se împart în:
- AAcute şi cronice
- BPrimare şi secundare
- CGrave, de gravitate medie şi uşoare
- DArteriale, venoase şi capilare
- EExterne şi interne
4Hemoragia acută cu pierderea a 750-1500 ml de sânge la un pacient matur, corespunde unui deficit al volumului de sânge circulant:
- APînă la 10%
- B10-15%
- C15-30%
- D30-40%
- EPeste 40%
5În condiţii fiziologice obişnuite în sistemul venos se află:
- A5-7,5% din volumul de sânge circulant
- B15-20% din volumul de sânge circulant
- C30-50% din volumul de sânge circulant
- D55-60% din volumul de sânge circulant
- E70-75% din volumul de sânge circulant
6Indicaţi consecinţele hemoragiei, ce prezintă pericol pentru viaţa bolnavului
- ASporirea oxigenării sângelui
- BHemodiluţia
- CScăderea volumului de sânge circulant
- DHipoxia organelor de importanţă vitală
- EEliberarea hormonilor corticosuprarenalei
7În caz de hemoragie diminuarea tensiunii arteriale şi stimularea baroreceptorilor la nivel de sinus carotid şi arcul aortei conduc la:
- AAmplificarea tonusului venos
- BSporirea volumului de sânge circulant
- CApariţia tahicardiei
- DCentralizarea hemodinamicii
- ESechestrarea sângelui
8Indicaţi reacţiile de compensare ale organismului în faza iniţială a hemoragiei
- AAmplificarea tonusului venos
- BEliberarea eritrocitelor din depou
- CTahicardia
- DSechestrarea sângelui
- EHiperventilarea
9Către mecanismele fiziologice compensatorii în caz de hemoragie se referă
- AHemodiluţia
- BCentralizarea hemodinamicii
- CDecentralizarea hemodinamicii
- DIschemia şi edemul cerebral
- EIncluderea mecanismului renal de compensare
10Centralizarea hemodinamicii în caz de hemoragie se caracterizează prin:
- ADiminuarea lumenului arteriolelor pielii, pulmonilor, organelor tractului gastrointestinal
- BVolumul sangvin de bază este direcţionat prin şunturile arteriovenoase, ocolind reţeaua capilară
- CCircuitul prin vasele coronariene şi cele cerebrale nu suferă
- DSporirea frecvenţei şi volumului mişcărilor respiratorii
- EReţinerea lichidului în organism din contul diminuării diurezei
11Mecanismul hiperventilării compensatorii (sporirea frecvenţei şi volumului mişcărilor respiratorii) în caz de hemoragie este condiţionat de:
- ADiminuarea tensiunii arteriale medii pînă la 60 mm Hg
- BDiminuarea рН-ului sangvin (dezvoltarea acidozei)
- CDiminuarea tensiunii arteriale medii pînă la 100 mm Hg
- DCreşterea рН-ului sangvin (dezvoltarea alcalozei)
- EDiminuarea presiunii hidrostatice la nivel de capilare
12Hemodiluţia compensatorie în caz de hemoragie contribuie la:
- ACompensarea hipovolemiei
- BHemostaza spontană
- CAmeliorarea proprietăţilor reologice ale sângelui
- DReabsorbţia apei şi sodiului
- EModificarea caracterului metabolismului din aerob în anaerob
13 Indicaţi fenomenele patologice decompensatorii, ce se dezvoltă în organism în caz de hemoragie
- AAcidoza tisulară
- BCentralizarea hemodinamicii
- CInsuficienţa poliorganică
- DDecentralizarea hemodinamicii
- EHemodiluţia
14Acuzele pacienţilor cu hemoragie cronică includ:
- ASlăbiciune generală moderată
- BOboseală rapidă
- CPierderea conştienţei
- DSenzaţia de sufocare (insuficienţa de aer)
- EOligoanurie
15Indicaţi semnele generale ale hemoragiei.
- ATahicardia
- BMelena
- CPaliditatea tegumentelor
- DVoma cu sânge
- EHipotonia
16Indicaţi simptomele locale ale hemoragiei.
- AMelenă
- BVertij
- CVomă cu sânge
- DHemoptizie
- ECreşterea frecvenţei respiratorii (tahipnee)
17Ce semnifică hemoptizia?
- AEliminarea sângelui cu masele fecale
- BVomă cu cheaguri sangvine
- CEliminarea sângelui cu spută din căile respiratorii
- DEliminarea sângelui din narine
- EEliminarea sângelui cu urina
18Care dintre simptomele enumerate sunt caracteristice pentru epistaxis
- AEliminarea sângelui din rect
- BEliminarea sângelui din căile urinare
- CEliminarea sângelui din urechi
- DEliminarea sângelui din nas
- EEliminarea sângelui din uter
19Indicaţi simptomele locale ale hemoragiei esofagiene sau gastrice
- AVoma cu sânge
- BEpistaxisul
- CHematuria
- DHemoptizia
- EMelena
20Pentru care tip de hemoragie este caracteristică melena?
- AGastro-intestinală
- BUterină
- CRenală
- DPulmonară
- EIntraperitoneală
21Voma cu conţinut “zaţ de cafea” poate fi o manifestare a:
- AHemoragiei din nodulii hemoroidali
- BTumorii vezicii urinare
- CHemoragiei ulceroase gastroduodenale
- DRupturii traumatice a splinei
- EDistrucţiei pulmonare bacteriene
22Care dintre simptomele enumerate indică asupra hemoragiei din intestinul gros?
- AScaun cu sânge (hematochezie)
- BVomă cu sânge
- CScaun cu striuri sangvine
- DHematurie
- EVomă cu conţinut “zaţ de cafea
23Ce semnifică metroragia?
- AEliminarea sângelui cu masele fecale
- BEliminarea sângelui prin vagin
- CEliminarea sângelui cu sputa din căile respiratorii
- DEliminarea sângelui prin narine
- EEliminarea sângelui cu urina
24Indicaţi cauzele posibile ale hemoperitoneului
- ARuptura ficatului
- BHemoragia din tumoarea vezicii urinare
- CEruperea anevrismului de aortă abdominală
- DHemoragia din varicele esofagiene în caz de ciroză hepatică
- ESarcina extrauterină întreruptă
25În caz de hemotorace se determină:
- ADispnee, tahipnee, matitatea sunetului percutor, diminuarea respiraţiei
- BTahicardie, cianoza tegumentelor, turgescenţa venelor cervicale, diminuarea zgomotelor cardiace
- CDurere şi mărirea în volum a abdomenului, simptomele de iritare a peritoneului
- DMărirea în volum şi durerea la nivel de articulaţie, poziţia forţată a extremităţii
- EBradicardie, asimetria feţei, anizocorie
26În caz de hemoperitoneu se determină
- ADispnee, tahipnee, matitatea sunetului percutor, diminuarea respiraţiei
- BTahicardie, cianoza tegumentelor, turgescenţa venelor cervicale, diminuarea zgomotelor cardiace
- CDurere şi mărirea în volum a abdomenului, simptomele de iritare a peritoneului
- DMărirea în volum şi durerea la nivel de articulaţie, poziţia forţată a extremităţii
- EBradicardie, asimetria feţei, anizocorie
27În caz de hemartroză se determină:
- ADispnee, tahipnee, matitatea sunetului percutor, diminuarea respiraţiei
- BTahicardie, cianoza tegumentelor, turgescenţa venelor cervicale, diminuarea zgomotelor cardiace
- CDurere şi mărirea în volum a abdomenului, simptomele de iritare a peritoneului
- DMărirea în volum şi durerea la nivel de articulaţie, poziţia forţată a extremităţii
- EBradicardie, asimetria feţei, anizocorie
28Severitatea hemoragiei este reflectată prin următorii parametri de laborator:
- AEritrocitele sângelui
- BLeucocitele sângelui
- CHemoglobina sangvină
- DHematocritul
- ETrombocitele sangvine
29Indicaţi valorile normale ale hematocritului.
- A10-15%
- B20-25%
- C30-35%
- D40-45%
- E50-55%
30Pentru determinarea indicelui de şoc Allgower este necesară cunoaşterea următorilor parametri:
- AFrecvenţa pulsului
- BValoarea tensiunii arteriale sistolice
- CValoarea tensiunii arteriale medii
- DVolumul de sânge circulant presupus
- ENivelul eritrocitelor în sânge
31Indicele de şoc Allgower se calculează prin:
- ARaportul indicelui frecvenţei pulsului la valoarea tensiunii arteriale sistolice
- BRaportul indicelui frecvenţei pulsului la valoarea tensiunii arteriale diastolice
- CRaportul indicelui frecvenţei pulsului la valoarea tensiunii arteriale medii
- DÎnmulţirea indicelui frecvenţei pulsului cu valoarea tensiunii arteriale sistolice
- EÎnmulţirea indicelui frecvenţei pulsului cu valoarea tensiunii arteriale medii
32Pentru evaluarea volumului hemoragiei intraoperatorii conform formulei Gross se utilizează:
- ATalia (înălţimea) bolnavului
- BValoarea normală a hematocritului
- CMasa bolnavului
- DValoarea hematocritului după operaţie
- ECoeficientul volumului sangvin pe kilogram corp
33Formulele Moore sau Nadler se utilizează pentru:
- AAprecierea suprafeţei arsurii
- BAprecierea gradului de severitate a hemoragiei
- CAprecierea stării de nutriţie a pacientului chirurgical
- DAprecierea volumului presupus de sânge circulant
- EAprecierea gradului de risc operator
34Ce metode diagnostice sunt indicate pentru confirmarea hemotoracelui?
- ABronhoscopia
- BRadiografia cutiei toracice
- CToracocenteza
- DLaparocenteza
- EElectrocardiografia
35Ce metodă de diagnostic este indicată pentru confirmarea hemoragiei gastrice?
- ALaparocenteza
- BFibrogastroduodenoscopia
- CColonoscopia
- DBronhoscopia
- EExamenul ultrasonografic
36Ce metode diagnostice sunt indicate pentru confirmarea hemoragiei intraarticulare?
- AArtroscopia
- BLaparoscopia
- CLaparocenteza
- DPuncţia articulaţiei
- ERadiografia articulaţiei
37Ce metode diagnostice sunt indicate pentru confirmarea hemoragiei intraperitoneale?
- ABronhoscopia
- BFibrogastroduodenoscopia
- CPuncţia fornixului posterior al vaginului la femei
- DRadiografia panoramică a abdomenului
- ELaparoscopia
38Indicaţi cele trei faze ale procesului de coagulare a sângelui
- AAdeziunea şi agregarea eritrocitelor
- BLiza şi degradarea cheagului fibrinic
- CVasoconstricţia (spasmul vasului lezat)
- DActivarea cascadei plasmatice de coagulare
- EAdeziunea şi agregarea trombocitelor
39Formarea cheagului plachetar se produce datorită acţiunii următorilor factori:
- AFactorul tisular (tromboplastina)
- BSpasmul vasului lezat
- CTrombocitele sângelui
- DProtrombina plasmatică
- EFibrinogenul plasmatic
40Calea intrinsecă a hemostazei plasmatice este iniţiată prin activarea:
- AFactorului Hageman
- BFactorului tisular
- CFactorului Stuart-Prower
- DFactorului fibrinostabilizant
- EProtrombinei
41Calea extrinsecă a hemostazei plasmatice este iniţiată prin activarea:
- AFactorului Hageman
- BFactorului tisular
- CFactorului Stuart-Prower
- DFactorului fibrinostabilizant
- EProtrombinei
42Ce factor de coagulare al sângelui este activat la finele atât a căii extrinseci, cât şi a celei intrinseci de hemostază plasmatică?
- AFactorul Hageman
- BFactorul tisular
- CFactorul Stuart-Prower
- DFactorul fibrinostabilizant
- EProtrombina
43Care dintre fenomenele enumerate se referă la calea comună a hemostazei plasmatice?
- AConversia plasminogenului în plasmină
- BStabilizarea cheagului fibrinic
- CConversia protrombinei în trombină
- DFormarea fibrinei din fibrinogen
- EAdeziunea şi agregarea trombocitelor
44Indicaţi mecanismele fiziologice de limitare a procesului de coagulare locală şi prevenire a coagulării intravasculare
- ARolul izolant, de barieră, al endoteliului vascular
- BFactorii de coagulare se află în stare neactivă
- CExistenţa anticoagulanţilor fiziologici
- DDilatarea vaselor (vasodilataţia)
- EInfluienţa factorului fibrinodestabilizant
45Sindromul de coagulare intravasculară diseminată se manifestă prin următorul fenomen:
- AInflamator
- BRegenerativ
- CProliferativ
- DHemoragic
- EDegenerativ
46Etiologia sindromului de coagulare intravasculară diseminată include:
- AHemotransfuziile masive
- BInfecţiile bacteriene grave
- CAdministrarea îndelungată a anticoagulantelor
- DComplicaţiile obstetricale: decolarea placentei, moartea intrauterină a fătului
- EDiabetul zaharat cu evoluţie gravă
47În patogeneza sindromului de coagulare intravasculară diseminată cauza de bază a lipsei coagulării sangvine este:
- AConsumul masiv de factori ai hemocoagulării şi epuizarea rezervei acestora
- BActivarea cascadei de coagulare a sângelui de către factorii endogeni
- CAfectarea sistemică a endoteliului vascular
- DActivarea directă a sistemului de coagulare al sângelui de către toxinele microbiene
- EBlocajul microcirculaţiei în organele de importanţă vitală
48Indicaţi formele clinice ale sindromului de coagulare intravasculară diseminată.
- AForma fulminantă
- BForma acută
- CForma subacută
- DForma cronică
- EForma asimptomatică
49Indicaţi fazele sindromului de coagulare intravasculară diseminată
- AFaza hipovolemiei
- BFaza intravasculară
- CFaza de hipercoagulare
- DFaza de hipocoagulare
- EFaza de diseminare
50Indicaţi simptomele clinice ale primei faze a sindromului de coagulare intravasculară diseminată
- AMultiple hemoragii din diferite surse
- BIcter exprimat
- CMultiple tromboze vasculare
- DHemoragii în organele de importanţă vitală
- EHepatosplenomegalie
51Indicaţi simptomele clinice ale fazei a doua a sindromului de coagulare intravasculară diseminată.
- AHemoragii multiple, de la nivelul a cel puţin trei surse
- BIcter exprimat
- CMultiple tromboze vasculare
- DSimptomele sunt dificil de stabilit în timpul examenului clinic sau acestea lipsesc
- EHepatosplenomegalie
Informações
- Descrição
- Quiz sobre Boli chirurgicale 4, criado por Curnic Andreea em 10-01-2023.
- Autor
- Curnic Andreea
- Idioma
- English
- Visualizações
- 882
- Avaliação
- Ainda sem avaliações Avalie este quiz