Quiz
Venele și limfaticele capului și gâtului+sistemul cardiovascular(inimă, pericard, vase limfatice și sangvine și nervii)
Perguntas do quiz (167)
1CS Pachetul neurovascular al gâtului conţine:
- ANervul frenic, vena jugulară internă, artera carotidă internă
- BNervul vag, artera carotidă comună, vena jugulară internă
- CNervul vag, artera carotidă internă şi vena jugulară externă
- DTrunchiul simpatic, vena jugulară externă şi artera carotidă comună
- EVena jugulară internă, nervul glosofaringian şi nervul vag
2CM Vena jugulară internă:
- AEste o continuare a sinusului sagital superior
- BÎncepe la nivelul orificiului jugular
- CAre bulbul superior şi inferior
- DEste continuarea sinusului sigmoid
- ELa început este situată posterior de a. carotidă internă.
3CM Venele diploice:
- ASunt dotate cu valve
- BSe află în substanţa spongioasă a oaselor craniului
- CComunică cu venele țesuturilor moi ale capului
- DSe varsă direct în vena jugulară internă
- EComunică cu sinusurile pahimeningelui .
4CM Din venele diploice fac parte:
- AVena diploică frontală
- BVena diploică temporală anterioară şi posterioară
- CVena diploică mastoidiană
- DVena diploică occipitală
- EVena diploică parietală.
5CS Venele emisariene:
- AEfectuează şuntarea sistemului venos intracranian cu cel extracranian
- BSunt amplasate în substanţa spongioasă a oaselor craniului
- CSe varsă direct în vena jugulară externă
- DSe varsă direct în vena jugulară internă
- ESunt afluenţi ai sinusului cavernos.
6CM Vena jugulară internă are ca afluenţi extracranieni:
- AVenele faringiene
- BVena lingvală
- CVena occipitală
- DVena facială
- EVena tiroidiană inferioară.
7CM Afluenţi extracranieni ai venei jugulare interne sunt:
- AVena retromandibulară
- BVena facială
- CVena tiroidiană superioară
- DVena oftalmică superioară
- EVena oftalmică inferioară.
8CM Cu referinţă la venele gâtului:
- ACele mari conţin valve
- BDin ele face parte vena retromandibulară
- CExistă venele jugulare internă, externă şi anterioar
- DReprezintă vase ale sistemului caval superior
- ESunt afluenţi ai sistemului caval inferior.
9CM Noduri limfatice ale capului sunt:
- AOccipitale
- BMastoidiene
- CParotidiene
- DParatraheale
- EPrelaringiene.
10CM Dintre nodurile limfatice ale capului fac parte cele:
- AFaciale
- BMandibulare
- CSubmentale
- DPretraheale
- ERetrofaringiene.
11CM Nodurile limfatice cervicale:
- ASunt superficiale şi profunde
- BCele superficiale sunt situate lângă vena jugulară externă şi cea anterioară
- CVasele lor eferente împreună cu cele de la cap formează de fiecare parten trunchi jugular
- DCele profunde sunt localizate lângă vena jugulară internă
- ELimfa de la ele prin colectoarele limfatice de la cap şi gât se varsă în vena retromandibulară
12CS În care colector limfatic se scurge limfa de la formaţiunile anatomice din jumătatea stângă a capului şi gâtului?
- ADuctul toracic limfatic
- BDuctul limfatic drept
- CDuctul limfatic stâng
- DDuctul subclavicular stâng
- EDuctul bronhomediastinal stâng.
13CS Drenarea venoasă de la encefal are loc prin:
- AVase venoase cu lumenul variabil
- BVase care constituie o singură cale de drenare
- CVase care nu anastomozează între ele
- DCăi principale şi suplimentare
- ESpaţiul subarahnoidian.
14CM Sistemul limfatic include:
- AVase limfocapilare
- BVase limfatice
- CVase sangvine speciale
- DTrunchiuri şi canale limfatice
- ESplina şi timusul
15CM Capilarele limfatice:
- AReprezintă segmentul iniţial al sistemului limfatic
- BSunt concentrate mai ales în encefal şi măduva spinării
- CSunt mai subţiri ca capilarele sangvine
- DTraiectul lor are aspect rectiliniu
- EFormează reţele limfocapilare.
16CM Vasele limfatice:
- AAu aspect moniliform
- BPosedă valve
- CFormează reţele sau plexuri
- DPot fi superficiale şi profunde
- EFormează anastomoze cu venele adiacente
17CM Nodurile limfatice:
- AAu formă rotundă, ovală sau de bob
- BFormează grupuri regionale
- CNu posedă capsule de țesut conjunctiv
- DPot fi superficiale şi profunde, parietale şi viscerale
- ELi se disting sinusurile marginal, intermediar şi portal
18CM Refluxul sângelui de la tiroidă are loc în:
- AV. jugularis externa
- BV. jugularis interna
- CV. facialis
- DV. brachiocephalica
- EV. vertebralis.
19CM Indicaţi variantele posibile de afluere a venei jugulare externe:
- AV. subclavia
- BV. jugularis anterior
- CV. azygos
- DUngiul venos (Pirogov)
- EV. axillaris
20CM Afluenţi ai venei jugulare externe sunt:
- AV. facialis
- BV. suprascapularis
- CV. transversae colli
- DV. lingualis
- EV. infraorbitalis.
21CS Venele oftalmice superioară şi inferioară afluează în:
- AVena jugulară internă
- BVena facială
- CSinusul cavernos
- DPlexul pterigoid
- EVena maxilară.
22CM Vena jugulară externă începe prin confluerea:
- AV. faciale
- BV. occipitale
- CV. auriculare posterioare
- DV. retromandibulare
- EVv. emisariene.
23CM În vena retromandibulară afluează:
- AVv. auriculares anteriores
- BVv. temporales profundae
- CVv. maxillares
- DV. submentalis
- EV. vertebralis
24CS Vena angulară anastomozează cu sinusul cavernos prin:
- AVena alveolară anterioară superioară
- BVena infraorbitală
- CVena maxilară
- DVena sphenopalatină
- EVena oftalmică superioară.
25CS Circulaţia pulmonară:
- AAre rolul de irigare a plămânilor şi bronhiilor
- BÎncepe în atriul drept şi se termină în atriul stâng
- CTransportă sânge conţinând CO2 spre plămâni şi sânge îmbogăţit cu O2 spre cord
- DLa făt începe să funcţioneze cu 2 - 3 luni înainte de naştere
- EComparativ cu circulaţia mare prin vasele ei trece o cantitate de sânge mai mică.
26CM Circulaţia corporală:
- AAre rolul de a transporta O2 şi substanţe nutritive spre toate organele şi ţesuturile
- BÎncepe cu ventriculul drept
- CSfârşeşte cu atriul drept
- DÎncepe să funcţioneze din momentul naşterii
- EInclude doar aorta şi venele cave .
27CS Vasele sangvine magistrale includ:
- ACele prin care e realizat fluxul colateral al sângelui arterial sau venos
- BVasele sangvine mari
- CVasele sangvine principale ale unui segment de corp de la care pornesc ramuri laterale, asigurând vascularizaţia acestuia
- DVasele mai mici care unesc ramificaţiile vaselor vecine
- ERamificaţiile terminale
28CM Arterele pot fi grupate in:
- AExtraorganice sau intraorganice
- BDe tip elastic, muscular sau mixt
- CLongitudinale sau circulare
- DMagistrale sau colaterale
- EAnastomozante sau terminale
29CM Pereţii arterelor sunt constituiţi din:
- ATunica internă - intima
- BTunica intermediar
- CTunica medie - musculară
- DTunica perimusculară
- ETunica externă - adventicea
30CS Venele:
- ATransportă sângele de la cord spre periferie
- BAu pereţii mai subţiri ca arterele
- CNu posedă tunică intimă
- DNu conţin structuri elastice şi musculare
- ENu colabează
31CM Transportarea sângelui prin vene e realizată prin contribuţia:
- AAcţiunii aspiratoare a inimii şi a cavităţii toracice
- BContracţiei muşchilor viscerali şi scheletici
- CContracţiei elementelor musculare ale pereţilor venoşi
- DPrezenţei valvelor în lumenul venelor
- EPresiunii atmosferice
32CM Venele pot fi grupate în:
- AMari, medii, mici, venule
- BSuperficiale şi profunde
- CMagistrale şi colaterale
- DMultiple şi solitare
- EPlexuri şi sinusuri venoase.
33CM Nu posedă valve venele:
- AMembrului superior
- BMembrului inferior
- CCave superioară şi inferioară
- DPulmonare
- ERenale
34CM De regulă venele:
- ASuperficiale - au traiect individual şi sunt solitare
- BProfunde - sunt pare (cu excepţia celor mari) şi însoţesc arterele
- CSuperficiale - nu se unesc cu cele profunde
- DProfunde - poartă denumiri similare cu cele ale arterelor pe care le însoţesc
- ESuperficiale - nu însoțesc arterele
35CM Pereţii vaselor sangvine:
- ANu conţin terminaţii nervoase senzitive
- BPosedă vasa vasorum
- CAlocuri reprezintă zone reflexogene
- DDin exterior sunt însoţiţi de plexuri nervoase perivasculare
- EContactează direct cu formaţiunile anatomice adiacente
36CM Arterele:
- AAjung la formaţiunile pe care le irigă pe calea cea mai scurtă
- BLa nivelul membrelor se plasează pe faţa lor laterală
- CPătrund în organele parenchimatoase prin hilul acestora
- DNivelul originii lor de la vasul matern nu reflectă dezvoltarea organului irigat
- ENumărul de artere, care irigă organul corelează doar cu dimensiunile acestuia
37CS Microcirculaţia reprezintă:
- ATransportul lichidului tisular din ţesuturi în vasele sangvine şi limfatice
- BTrecerea directă a sângelui din sistemul arterial în sistemul venos
- CZona intermediară dintre ramificaţiile distale ale sistemului arterial şi vasele iniţiale ale sistemului venos
- DCirculaţia sângelui şi a limfei prin segmentul microscopic al patului vascular și procesele complexe, care au loc la acest nivel
- ETranziţia transmembranală a componentei lichide a sângelui
38CM Din patul microcirculator fac parte:
- AArteriolele
- BVenulele
- CCapilarele
- DVasele anastomotice
- EPrecapilarele
39CM Microcirculaţia e reglată de:
- AMusculatura arterelor
- BMusculatura venelor
- CMuşchii arteriolelor
- DSfincterele precapilarelor
- ESfincterele postcapilarelor
40CМ Patul microcirculator:
- AAre structură uniformă pentru toate organele
- BAre structură specifică fiecărui organ
- CReprezintă totalitatea vaselor sangvine şi limfatice la nivel microscopic
- DEste un complex anatomo-funcţional cu componentele sangvine (5), limfatic şi interstiţial
- EPoate fi privit ca sistem microcirculator (V. V. Kuprianov)
41CM Anastomozele vaselor sangvine pot fi:
- AArteriale
- BVenoase
- CSuprasistemice
- DArteriolo-venulare
- EIntersistemice
42CS Anastomozele intrasistemice reprezintă conexiunile ramificaţiilor, provenite de la:
- AArtere
- BVene
- CUnul şi acelaşi vas matern
- DVase magistrale
- EVase intraorganice
43CS Circulaţia colaterală reprezintă circulaţia sângelui prin:
- AArtere şi vene intraorganice
- BVene profunde
- CVase magistrale ale organelor sau segmentelor de corp
- DVase laterale, secundare, care constituie căi lăturalnice
- EAnastomoze arterio-venoase
44CM Distribuirea vaselor sangvine intraorganice depinde de:
- ADistanţa, la care se află organul de la vasul magistral
- BDimensiunile organului
- CRolul funcţional al organului
- DNumărul surselor de irigare
- EStructura organului
45CM Mica circulaţie include:
- APatul microcirculator al plămânilor
- BVenele cave
- CArterele pulmonare dreaptă şi stângă
- DTrunchiul pulmonar
- EDouă vene pulmonare drepte şi două vene pulmonare stângi
46CS Cu privire la trunchiul pulmonar:
- APorneşte din ventriculul stâng
- BPorneşte din ventriculul drept
- CSe bifurcă în venele pulmonare dreaptă şi stângă
- DReprezintă vasul circulaţiei mari
- ETransportă sânge îmbogăţit cu O2
47CM Cu privire la vasele sangvine ale circulaţiei mari:
- ACM Cu privire la vasele sangvine ale circulaţiei mari:
- BAorta porneşte din ventriculul stâng
- CVenele cave superioară şi inferioară transportă sângele cu CO2 în atriul stâng
- DVena cavă superioară se varsă în atriul drept
- EVena cavă inferioară se varsă în atriul stâng
48CM Ramurile parietale ale aortei:
- AIrigă pereţii cavităţilor trunchiului
- BVascularizează viscerele
- CSunt pare
- DSunt impare
- EVascularizează o anumită zonă a unui organ
49CS Ramurile viscerale ale aortei vascularizează:
- AOrganele extracavitare
- BNumai organele pare
- CNumai organele impare
- DOrganele din cavităţile trunchiului
- ENumai organele cavitare
50CM Venele se caracterizează prin:
- AViteza mică a fluxului sangvin
- BPresiunea joasă a sângelui
- CPrezenţa valvulelor
- DStructura histologică variată
- EAbsenţa structurilor musculare
51CS Numărul venelor:
- ADepăşeşte numărul arterelor
- BE identic cu cel al arterelor
- CE mai redus decât al arterelor
- DEste independent de numărul arterelor
- EDepinde de numărul arterelor
52CM Anastomozele venoase pot fi:
- AVenulo-arteriale
- BIntrasistemice
- CIntersistemice
- DExtraorganice
- EIntraorganice
53CM Anastomozele arteriale:
- AFormează arcuri şi reţele arteriale
- BSe întâlnesc doar la viscere
- CSunt bine dezvoltate la nivelul articulaţiilor
- DAsigură vascularizarea uniformă a organului
- ENu au rol deosebit de important
54CS Arterele terminale:
- APână la nivelul capilarizării nu formează anastomoze cu vasele vecine
- BFormează rete mirabile
- CReprezintă vase, prin care e drenat sângele de la organe
- DTransportă sânge venos
- EReprezintă vase comunicante
55CM Tipuri de ramificare a arterelor sunt:
- ADivergent (răsfirat, difuz)
- BRadiar
- CMixt
- DMagistral (convergent)
- EPe traiect
56CM Sistemul vascular:
- AConstituie sistemul de tuburi, prin care circulă sângele şi limfa
- BRealizează vehicularea substanţelor nutritive spre ţesuturi şi organe, şi eliminarea deşeurilor metabolice
- CRealizează schimbul de gaze
- DInclude artere, vene şi vase limfatice
- ETransportă numai limfa
57CS Sistemul microcirculator include:
- APatul microcirculator
- BPatul microcirculator, căile extravasculare de transportare a substanţelor, spaţiile intertisulare şi intercelulare, circumiacente capilarelor
- CArteriole, precapilare, capilare şi postcapilare
- DPrecapilare, capilare şi postcapilare
- EArteriola, venula şi patul limfomicrocirculator
58CS Modulul microvascular include:
- AArteriola, arteriola precapilară, capilarele, venula postcapilară, venula şi patul limfomicrocirculator
- BComponente sangvine, limfatice şi interstiţiale
- CPatul hemomicrocirculator
- DComplexe cu componente limfatice şi interstiţiale
- ERamificările arterelor extra- şi intraorganice
59CM Faţa anterioară (sternocostală) a cordului, aflat in situ e dată de:
- AVentriculul stâng (în cea mai mare parte)
- BAtriul drept (parţial)
- CAtriul stâng
- DVentriculul drept
- ETrunchiul pulmonar şi aorta ascendentă
60CM Cordul cu pericardul se află în:
- AMediastinul inferior (PNA)
- BMediastinul superior (PNA)
- CMediastinul posterior (BNA)
- DMediastinul mediu (PNA)
- EMediastinul anterior (PNA)
61CM Cu privire la conformaţia exterioară a cordului:
- APoate avea formă ovală sau rotundă
- BMai des aminteşte forma unui con
- CÎmbracă forma unui oval retezat
- DE de forma unui con aplatizat in sens antero-posterior
- EAre forma unui con retezat
62CM Cordului i se disting feţele:
- AAnterioară
- BPosterioară
- CSuperioară
- DSternocostală
- EDiafragmatică
63CS Pe o radiogramă anterioară cordului i se disting marginile:
- APulmonar
- BLaterale
- CDreaptă şi stângă
- DMediastinale
- EPleurale
64CM La exteriorul inimii se observă şanţurile:
- ACoronar
- BAortic
- CInterventricular anterior
- DApical
- EInterventricular posterior
65CS Inimii i se disting camerele:
- ADouă atrii şi două ventricule
- BDouă ventricule şi două auricule
- CDouă atrii, două ventricule şi două auricule
- DDouă atrii, două ventricule şi un con arterial
- EUn ventricul şi două atrii
66CM Atriul drept:
- AFormează cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii
- BSe află anterior de venele pulmonare drepte
- CÎn peretele său se conţine nodul sinuatrial
- DAre forma unui cub
- ESe dezvoltă din sinusul venos (parţial)
67CM In atriul drept se deschid:
- AVenele pulmonare drepte
- BVena cavă superioară
- CSinusul coronaria
- DVenele mici ale cordului
- EVena cavă inferioară
68CM În atriul drept se disting valvele:
- ASinusului coronarian
- BVenelor mici ale cordului
- CVenei cave inferioare
- DVenelor pulmonare drepte
- EVenei cave superioare
69CM Muşchii pectinaţi ai atriului drept se află pe:
- ASeptul interatrial
- BFaţa internă a pereţilor auricular
- CPe peretele anterior
- DPeretele posterior
- EÎn jurul orificiului sinusului coronarian
70CM Pe peretele posterior al atriului drept se află:
- AOrificiul atrioventricular drept
- BCreasta terminală
- CTuberculul intervenos
- DSinusul venelor cave
- EFosa ovală
71CM Pe faţa septului interatrial, orientată spre cavitatea atriului drept se disting:
- AFosa ovală
- BTuberculul intervenos
- CLimbul fosei ovale
- DMuşchi pectinaţi
- ENodul atrioventricular
72CS Pe peretele posterior al atriului stâng există:
- AOrificiul venei cave inferioare
- BPatru orificii ale venelor pulmonare
- CFosa ovală
- DOrificiul atrioventricular stâng
- EOrificiul sinusului coronarian
73CM Din interior pereţii atriului stâng:
- ASunt aproape netezi
- BConţin muşchi pectinaţi doar în auricula stângă
- CSunt străpunşi de venele mici ale cordului
- DAlocuri de la ei pornesc muşchi papilari
- ESunt accidentaţi uniform
74CM Ventriculul drept:
- ASe află în dreapta şi înaintea ventriculului stâng
- BAre forma unei piramide triedre inversate
- CPeretele lui medial e constituit de septul interventricular
- DPeretele lui inferior e bombat, iar cel anterior - turtit
- EConstituie cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii
75CM Cavitatea ventriculului drept:
- ARecepţionează sânge venos din atriul drept
- BE separată de cavitatea atriului drept prin orificiul atrioventricular
- CE compartimentată în corp şi con arterial, drept limită dintre care serveşte creasta supraventriculară
- DÎn ea proemină muşchii papilari
- EE mult mai voluminoasă ca cea a ventriculului stâng
76CS Pereţii ventriculului drept:
- ASunt mai groşi ca la cel stâng
- BAu faţa internă accidentată, fiind dotaţi cu trabecule cărnoase şi muşchi papilari
- CConţin orificii ale venelor mici ale inimii
- DSeptul interventricular are o structură similară cu cea a celorlalţi pereţi
- EConţin coarde tendinoase
77CM Ventriculul stâng:
- AAre o formă conică
- BCavitatea lui comunică cu atriul stâng şi cu aorta
- CConţine numeroase trabecule cărnoase şi 3 - 5 muşchi papilari
- DFaţa internă, care delimitează conul arterial, apropiindu-se de ostiul aortic devine netedă.
- EAre pereţi mai groşi ca cei ai ventriculului drept
78CM Valva atrioventriculară dreaptă:
- AConstă din trei cuspide - anterioară, posterioară şi septală
- BDe obicei e dotată cu trei muşchi papilari
- CE ataşată la inelul muscular care se contractă în sistola ventriculului
- DÎn sistolă separă cavitatea ventriculului de cea a atriului
- ECuspidele sunt formate din ţesut fibros şi endoteliu
79CM Valva mitrală:
- AConstă din două cuspide - anterioară şi posterioară
- BFiecare cuspidă e legată cu ambii muşchi papilari - anterior şi posterior
- CSe proiectează în spaţiul intercostal III din stânga, la o lăţime de deget lateral de stern
- DFocarul de auscultaţie a zgomotelor, provocate de ea, se află la o distanţă de 8 - 9 cm spre stânga de linia mediosternală
- ECuspidele ei conțin fascicule musculare
80CM Cu privire la muşchii papilari:
- AReprezintă formaţiuni rudimentare
- BContribuie la închiderea valvelor atrioventriculare
- CDeschid valvele atrioventriculare în diastolă
- DReglează poziția coardelor tendinoase în sistolă
- EForma lor e variabilă
81CM Peretele cardiac constă din:
- APer Pericard
- BMiocard
- CEpicard
- DEndocard
- EMezocard
82CM Endocardul:
- ATapetează miocardul din interior
- BNu acoperă muşchii papilari şi coardele tendinoase
- CDuplicaturi ale lui formează valvele atrioventriculare, aortei, trunchiului pulmonar şi cele ale venei cave inferioare şi a sinusului coronar
- DReprezintă o pătură fină şi transparentă
- ENu conţine vase sangvine, dar conține fibre nervoase
83CM Miocardul atriilor:
- AConstă din cardiomiocite
- BE comun cu cel al ventriculelor
- CÎn atrii e reprezentat de două straturi – superficial – comun şi profund – separat
- DStratul profund al atriilor conţine fascicule circulare, situate în jurul orificiilor venoase
- EMuşchii pectinaţi sunt formaţi de fascicule longitudinale
84CM Miocardul ventriculelor:
- ASe compune din straturile extern, mediu şi intern
- BLa nivelul apexului stratul extern trece in cel intern
- CStraturile extern şi intern sunt individuale, pentru fiecare ventricul
- DStratul mediu e comun pentru ambele ventricule
- EMuşchii papilari şi trabeculele cărnoase sunt formaţi de fasciculele longitudinale ale stratului intern
85CM Septul interventricular:
- AReprezintă un perete muscular
- BI se disting porţiunile musculară şi membranoasă
- CE tapetat cu endocard
- DSepară ventriculele de atrii
- ELa copii constă numai din porţiunea musculară
86CM Epicardul:
- AReprezintă foiţa viscerală a pericardului seros
- BAre o structură similară cu cea a membranelor seroase
- CDeoarece constă dintr-o foiţă fină de ţesut conjunctiv tapetată cu mezoteliu e transparent
- DTapetează cordul din exterior cu excepţia vaselor sangvine mari
- ESe continuă cu foiţa parietală a pericardului seros
87CM Inima la nou-născut:
- AE de formă sferică
- BAre o masă generală de cca 24 g
- CE situată mai sus şi are o poziţie orizontală
- DFaţa ei sternocostală e dată de atriul drept, ventriculul drept şi cea mai mare parte a ventriculului stâng
- ENu posedă muşchi papilari
88CM Inima la copil:
- ACreşte mai intens în primul an de viață
- BAre linii limitrofe care diferă de cele ale adultului
- CAre muşchii papilari atrofiaţi
- DNu posedă trabecule cărnoase
- EÎn septurile interatrial şi interventricular există orificii
89CM Cu privire la proiecţia inimii:
- AÎn condiţii de normă şocul apexian poate fi sesizat în spaţiul intercostal V la 9 cm spre stânga de linia mediosternală
- BLinia limitrofă superioară se află la nivelul marginii inferioare a cartilajelor costale II
- CLinia limitrofă dreaptă se întinde între cartilajele costale III şi V cu 1 - 2 cm lateral de marginea dreaptă a sternului
- DLinia limitrofă stângă se află la 2 - 3 cm medial de linia medioclaviculară stângă
- ELinia limitrofă inferioară coincide cu dreapta trasată prin cartilajele costale IV
90CS Apexul inimii se proiectează:
- ALa nivelul coastei V pe linie medioclaviculară stângă
- BLa nivelul apofizei xifoide a sternului la două lăţimi de deget spre stânga
- CÎn spaţiul intercostal V cu 1,5 cm medial de linia medioclaviculară din stânga
- DÎn spaţiul intercostal V pe linie medioclaviculară stângă
- ELa copii nu se proiectează
91CS Zgomotul, provocat de valva mitrală se aude mai desluşit:
- AÎn spaţiul intercostal II din stânga, lângă stern
- BÎn spaţiul intercostal V din stânga, lângă stern
- CÎn spaţiul intercostal V pe linie medioclaviculară stângă
- DÎn spaţiul intercostal V din dreapta, lângă stern
- EÎn zona de proiecție a apexului
92CS Zgomotul, provocat de valva aortică poate fi perceput:
- AÎn spaţiul intercostal III din dreapta, lângă stern
- BÎn spaţiul intercostal II din stânga, lângă stern
- CLa nivelul fuzionării apofizei xifoide cu corpul sternal, din stânga
- DPe linie sternală, la nivelul spaţiului intercostal V, din dreapta
- EÎn spaţiul intercostal II din dreapta, lângă stern
93CM Cu privire la pericardul fibros:
- AAderă strâns la centrul tendinos al diafragmei
- BE separat de stern prin muşchii sternali
- CLa nivelul vaselor sangvine mari se continuă cu adventicea acestora
- DE tapetat din interior cu foiţa parietală a epicardului
- EDin anterior şi din părţile laterale e acoperit de pleură
94CM Pericardul seros:
- AConstă din doua foiţe - parietală şi viscerală
- BFoiţa lui viscerală tapetează epicardul
- CProduce lichid pericardic
- DE fixat de stern prin ligg. sternopericardiace
- EConține lamina muscularis pericardii
95CM Cavitatea pericardului:
- AE delimitată de foiţele parietală şi viscerală a pericardului fibros
- BReprezintă un spaţiu capilar
- CConţine o cantitate infimă de lichid seros
- DI se disting sinusurile transvers, oblic şi interauricular
- EComunică cu cavitatea pleurei prin spaţiile perivasculare
96CM Sinusul transvers al pericardului:
- AReprezintă un spaţiu îngust, situat în jurul pediculului vascular al cordului
- BDin exterior e delimitat de foiţa parietală a pericardului seros
- CDin interior e delimitat de foiţa viscerală a pericardului seros
- DComunică cu sinusul coronarian
- EGraţie existenţei lui pediculul vascular al cordului poate fi circumtactat
97CM Sinusul oblic al pericardului:
- ASe află sub faţa diafragmatică a inimii
- BPentru a fi demonstrat cordul trebuie ridicat de apex şi întors spre dreapta.
- CE delimitat de venele cavă inferioară şi pulmonare stângi
- DPeretele lui anterior e format de miocardul atriului drept
- EE. Se continuă cu sinusul transvers
98CM Scheletul moale al inimii include:
- AAparatul ligamentar al pericardului
- BInelele fibroase drept şi stâng
- CInelele conjunctive din jurul orificiilor aortic şi al trunchiului pulmonar
- DTriunghiurile fibroase drept şi stâng
- EPorţiunea membranoasă a septului interventricular
99CM Pe viu inima poate fi explorată prin:
- AEndoscopie cardiacă
- BPercuţie
- CEcocardiografie
- DCoronarografie
- EAngiocardiografie.
100CS Inima se dezvoltă din:
- AEctoderm
- BMezoderm
- CEndoderm
- DRecesurile branhiale
- EIntestinul primar
101CM Triada Fallot include:
- AStenoza trunchiului pulmonar
- BDefectul septului interventricular
- CHipertrofia ventriculului stâng
- DDefectul septului interatrial
- EHipertrofia ventriculului drept
102CM Faţa inferioară (diafragmatică) a cordului:
- AVine în raport cu centrul tendinos al diafragmulu
- BSe sprijină pe partea sternală a diafragmului
- CPe ea trece şanţul interventricular posterior
- DCorespunde suprafeţei ventriculului stâng (mai mare) şi ventriculului drept (mai mică)
- ECorespunde suprafeţelor ambelor atrii
103CS Incisura apicală a cordului:
- ASe află pe marginea stângă
- BReprezintă segmentul inferior al şanţului interventricular posterior
- CÎntretaie marginea stângă
- DSe formează prin confluerea şanţurilor interventriculare
- ECorespunde apexului cordului
104CS Apexul cordului este orientat:
- AÎn jos, anterior şi în dreapta
- BÎn jos, posterior şi în stânga
- CÎn jos, anterior şi în stânga
- DSpre spaţiul intercostal IV
- EÎn direcţia processus xiphoideus
105CM Cu privire la baza cordului:
- AE formată de atrii, iar anterior de aortă şi trunchiul pulmonar
- BCorespunde atriilor şi părţii superioare a ventriculului stâng
- CE orientată posterior, în sus şi la dreapta
- DAtinge spaţiul intercostal II din dreapta
- EFormează peretele superior al atriilor
106CM Marginile cordului:
- AAmbele sunt ascuţite.
- BCea dreaptă este mai ascuţită, iar cea stângă – mai rotunjită
- CMarginea stângă e rotunjită, deoarece peretele ventriculului stâng este mai gros
- DMarginea dreaptă corespunde ventriculului drept şi atriului drept
- EMarginea dreaptă este mai scurtă decât cea stângă
107CM Cu privire la dimensiunile cordului:
- ASunt egale cu dimensiunile pumnului individului respectiv
- BDiametrul longitudinal e de 12-13 cm
- CDiametrul transversal măsoară 9-10 cm
- DDiametrul antero-posterior e de 6-7 cm
- ELa femeie sunt mai mari
108CM Muşchii papilari:
- AAu formă conică
- BDe la vârful lor pleacă corzile tendinoase
- CPot fi simpli, bifizi şi multifizi
- DAu diverse forme
- EMuşchii papilari se mai numesc trabeculae carneae
109CM Septul interatrial:
- ASepară atriile de ventricule
- BPrezintă un perete comun pentru ambele atrii
- CPe faţa lui dreaptă este situată fossa ovalis.
- DLa nivelul fosei ovale este mult mai subţire
- EConstituie peretele comun al ventriculelor
110CS Pereţii atriului drept sunt:
- AAnterior, atrioventricular, septal, posterior
- BAnterior, posterior, superior, inferior, medial şi lateral
- CSeptal şi superoinferior
- DAnterior, posterior, superior şi inferior
- EAnterior şi inferior
111CM Cu privire la triunghiul Koch:
- ASe află în atriul stâng
- BSe află în atriul drept
- CEste delimitat de valvula sinusului coronar, ostiul atrioventricular drept şi fasciculul conjunctiv, care pleacă de la valvula sinusului coronar
- DLa nivelul lui se află nodul Aschoff-Tawara
- ELa nivelul lui se află nodul sinoatrial
112CM Cu privire la auriculele inimii:
- AReprezintă formaţiuni rudimentare
- BSe prelungesc din peretele anterior al atriilor respective
- CReprezintă rezervoare de sânge
- DSe cunosc auriculul drept şi stâng
- EAuriculul stâng este mai lung şi mai îngust ca cel drept
113CS Aparatul valvular al inimii este constituit din:
- AValvele atrioventriculare dreaptă şi stângă
- BValva trunchiului pulmonar şi valva aortică
- CValva atrioventriculară dreaptă, valva atrioventriculară stângă, valva trunchiului pulmonar și valva aortică
- DValvele semilunare ale trunchiului pulmonar şi ale aortei
- EValvele tricuspidă şi bicuspidă
114CM Valvulele semilunare ale trunchiului pulmonar:
- ASe află la marginile ostium tr. pulmonalis
- BSunt trei: anterioară, dreaptă şi stângă
- CAu aspect de cuib de rândunică
- DÎmpiedică reîntoarcerea sângelui în ventriculul drept aflat în diastolă
- ENumărul lor e variabil
115CM Valva aortică:
- ADiferă structural de valva trunchiului pulmonar
- BAre structură identică cu cea a valvei trunchiului pulmonar
- CNodulii ei sunt mai masivi şi mai pronunţaţi
- DEste constituită din valvulele semilunare anterioară, dreaptă şi stângă
- EEste constituită din valvulele semilunare posterioară, dreaptă şi stângă
116CM Sistemul conductil al inimii este constituit din:
- AFibre musculare netede
- BFibre musculare atipice dispuse în miocard
- CFascicule musculare longitudinale
- DNodul sinoatrial, nodul atrioventricular şi fasciculul atrioventricular
- EDoi pedunculi musculari
117CM Cu privire la localizarea componentelor sistemului conductil al inimii:
- APedunculii se răspândesc în miocardul ventriculului stâng
- BNodul sinoatrial este localizat în peretele posterior al ventriculului drept
- CNodul sinoatrial (Keith-Flack) se află în peretele atriului drept
- DNodul atrioventricular (Aschoff-Tawara) este situat în porţiunea inferioară a septului interatrial
- EPedunculii drept şi stâng ai fasciculului atrioventricular se distribuie în ventriculele corespunzătoare
118CM Cu privire la importanţa sistemului conductil al inimii:
- ARealizează activitatea ritmică a inimii
- BSincronizează contracţiile atriilor şi ventriculelor
- CCumulează rolul elementelor nervoase ale cordului
- DStimulează activitatea atriului şi ventriculului de pe dreapta
- ERealizează automatismul inimii
119CM Cu privire la endocard:
- AReprezintă un strat gros ce căptuşeşte interiorul camerelor inimii
- BLa nivelul atriilor este mai gros, decât al ventriculelor
- CE bine pronunţat pe septul interventricular
- DLa nivelul ostiilor aortal şi al trunchiului pulmonar este mai puţin pronunţat
- EPe septul interventricular este foarte fin
120CS Miocardul:
- AAlcătuieşte pereţii atriilor şi ventriculelor independent de funcţiile lor
- BLa nivelul atriilor este mai gros, decât în ventricule
- CE cel mai bine dezvoltat strat al cordului
- DConstă din ţesut muscular scheletic
- EAnatomic este comun pentru atrii şi ventricule
121CM Triungiurile fibroase din scheletul moale al inimii:
- AExistă drept şi stâng
- BSe află între inelele fibroase ale orificiilor atrioventriculare şi ale celui aortic.
- CCel stâng este mult mai mare decât cel drept
- DCel drept leagă ambele inele atrioventriculare şi cel aortic
- ECel stâng este unit cu septul interventricular
122CM Pericardului i se disting fețele:
- APleurală
- BSternocostală
- CDiafragmatică
- DMediastinală dreaptă şi stângă
- ECostală
123CM Prin examenul radiologic la adult se evidenţiază următoarele poziţii principale ale cordului:
- ATransversală
- BOblică
- COrizontală
- DVerticală
- EMediană
124CM Circulaţia sangvină la făt:
- AEste pulmonară
- BEste placentară
- CCirculaţia sangvină mare comunică cu cea mică prin foramen ovale şi ductus arteriosus
- DAre loc numai prin artere
- EAprovizionează fătul cu O2 şi substanţe nutritive
125CM În activitatea inimii se disting următoarele faze:
- ASistola generală
- BSistola atriilor
- CDiastola generală
- DSistola ventriculelor
- EDiastola ventriculelor
126CM Lamela viscerală a pericardului seros reprezintă:
- AStratul intern al inimii.
- BStratul extern al inimii
- CEpicardul
- DDouă lamele ale pericardului fibros
- EO lamelă, care tapetează din interior pericardul fibros
127CM Faţa sternocostală a pericardului:
- AAderă nemijlocit la corpul sternului şi cartilajele coastelor IV, V şi VI
- BSe uneşte cu coastele VII, VIII şi IX
- CSe uneşte cu peretele toracelui prin ligamentele sternopericardiace superioare şi inferioare
- DAcoperă pe deplin faţa internă a sternului
- EAderă la pleurele mediastinale dreaptă şi stângă
128CM Lichidul pericardic:
- AFacilitează alunecarea cordului
- BÎmpiedică mişcările inimii
- CE un lichid seros
- DSe prezintă ca un lichid vâscos
- ESe află intre pericardul fibros şi seros
129CS Şocul apexian se determină:
- ALa apexul inimii
- BÎn spaţiul intercostal III din stânga
- CLa nivelul cartilajului coastei IV din dreapta
- DÎn spaţiul intercostal IV din dreapta
- EPe linia medioclaviculară stângă
130CM Poziţia cordului:
- ADepinde de poziţia diafragmului, vârstă şi constituţie
- BLa hiperstenici este orizontală
- CLa normostenici capătă o poziţie oblică
- DLa femei este transversală
- ELa astenici e verticală
131CM Vascularizaţia inimii:
- ASe realizează din arterele coronare stângă și dreaptă
- BArtera coronară dreaptă irigă atriul drept, ventriculul drept, muşchii papilari ai ventriculului stâng, septul interatrial
- CArtera coronară stângă irigă septul interventricular, muşchii papilari ai ventriculului drept, inelele fibroase
- DArtera coronară posterioară irigă ţesuturile cardiace adiacente şanţului interventricular posterior
- EPot exista și artere coronare suplimentare
132CS Dintre tipurile de distribuire a arterelor coronare predominant este:
- AUniform
- BDextrocoronarian
- CSinistrocoronarian
- DDextrocoronarian mediu
- ESinistrocoronarian mediu
133CS Ramurile arterelor coronare:
- ANu anastomozează între ele
- BFormează două inele arteriale
- CFormează reţele vaste de anastomoze, localizate mai ales în miocard
- DAnastomozează cu ramurile arterei pericardiacofrenice.
- EToate sunt de tip conectant
134CM Arterele inimii:
- AAu origine constantă
- BVariază ca număr
- CVariază ca origine
- DÎn paralel cu ele pot exista artere suplimentare
- EPot porni de la artera toracică internă
135CM Venele inimii:
- ASunt mai puţin numeroase ca arterele
- BCele mai multe dintre cele mari afluează în sinusul coronar
- CToate se varsă direct în camerele inimii
- DDirect în camerele inimii, mai ales în atriul drept se varsă doar venele cardiace minime
- EVenele cardiace anterioare sunt afluenţi ai sinusului coronar
136CS Sinusul coronar:
- AReprezintă o reminiscenţă a venei cardinale comune stângi
- BEste localizat în şanţul interventricular posterior
- CSe varsă în atriul stâng
- DSe întinde de la apexul inimii până la nivelul şanţului coronar
- EColectează sângele din toate venele inimii
137CM In sinusul coronar afluează:
- AVena anterioară a ventriculului stâng
- BVena cardiacă medie
- CVena cordis parva
- DVena longitudinală a atriului drept
- EVv. cordis minimae
138CS Reţele de capilare limfatice se află:
- ADoar în endocard
- BDoar în epicar
- CDoar în miocard
- DDoar în pericard
- EÎn toate cele menţionate
139CM Spre ganglionii limfatici regionali limfa de la cord e transportată prin:
- AVasul limfatic cardiac anterior
- BVasul limfatic cardiac posterior
- CVasul limfatic atrioventricular
- DVasul limfatic cardiac drep
- EVasul limfatic cardiac stâng
140CM Inervaţia inimii este dată de:
- ANervii şi ramurile cardiace
- BPlexurile cardiace extraorganice
- CPlexurile cardiace intraorganice
- DNervul frenic
- EPlexul esofagian
141CM Nervii cardiaci pornesc de la:
- ANervul frenic
- BGanglionul cervical superior al lanţului simpatic
- CGanglionii toracici II-V ai lanţului simpatic
- DPlexul celiac
- EGanglionul cervical inferior al lanţului simpatic
142CM După V.P. Vorobiov din plexul subepicardial fac parte:
- APlexul anterior al atriilor
- BPlexul ventricular comun
- CPlexul posterior stâng
- DPlexul posterior al atriului stâng
- EPlexul atrioventricular superior
143CM Sistemul conductil al cordului:
- AConstă din fibre musculare atipice
- BCentrii lui sunt reprezentaţi de nodurile sinuatrial şi atrioventricular
- CNodul sinuatrial se află în peretele anterior al ventriculului drept
- DNodul atrioventricular e situat în septul interventricular
- EInclude noduri şi fascicule
144CM În unele maladii cardiace durerea referită e localizată:
- AÎn regiunea epigastrică
- BÎn regiunea epigastrică. B. Pe faţa laterală a hemitoracelui stâng
- CÎn regiunea umărului stâng
- DPe faţa medială a membrului superior liber stâng
- EÎn regiunea hipocondrului stâng
145CS Arterele coronare pornesc de la:
- ASinusul coronarian
- BAuriculele inimii
- CBulbul aortei
- DValvulele semilunare ale aortei
- EArterele pulmonare
146CM Artera coronară dreaptă irigă:
- AAtriul drept
- BPeretele posterior al ventriculului drept
- CTot peretele posterior al ventriculului stâng
- DSeptul interatrial
- ESeptul interventricular (1/3 posterioară)
147CM Artera coronară stângă vascularizează:
- APeretele anterior şi o parte din cel posterior al ventriculului stâng
- BAtriul drept
- CAtriul stâng
- DPeretele anterior al ventriculului drept
- EMuşchiul papilar anterior al ventriculului stâng
148CS Ramurile arterei coronare drepte sunt:
- AInterventriculare dreaptă şi stângă
- BCircumflexe dreaptă şi stângă
- CInterventriculară posterioară
- DVentriculară stângă
- EAtrială dreaptă
149CS Artera coronară stângă emite ramurile:
- AInterventricularis anterior şi ramus circumflexus
- BInterventriculară dreaptă
- CVentriculară stângă
- DAtrială stângă
- ESeptală
150CM Ramura circumflexă:
- AAnastomozează cu artera coronară dreaptă
- BPoate fi dublă
- CDă naştere la ramuri atriale şi ventriculare
- DEa naştere de la bulbul aortei
- EIrigă atriul drept şi auriculul stâng
151CM Ramura interventriculară posterioară irigă:
- APeretele ventriculului drept
- BAuricula dreaptă
- CMuşchii papilari ai ventriculului drept
- DPorţiunea anterioară a septului interventricular
- EAtriul stâng
152CM Ramurile arterelor coronare formează anastomoze:
- APeriferice
- BIntraorganice
- CExtraorganice
- DIntrasistemice
- EInterne
153CS Arterele coronare pot fi vizualizate prin:
- AAngiografie coronariană (coronarografie)
- BElectrocardiografie
- CPercuţie
- DEndoscopie cardiacă
- ETomografie
154CM Anomalii de dezvoltare a inimii pot fi:
- AExistența a două inimi
- BAtrezia pediculului vascular
- CDextrocardia
- DEctopia cervicală
- ETriada Fallot
155CS Vortex cordis se formează la:
- AOrificiul aortei
- BOrificiul trunchiului pulmonar
- CApexul cordului
- DInelul fibros drept
- EInelul fibros stâng
156CS Dintre venele cordului valvule are:
- ASinusul coronarian
- BVena mare a cordului
- CVenele Thebesius
- DVena cavă superioară
- EVena cavă inferioară
157CM Arterele coronare pot porni atipic de la:
- ATrunchiul pulmonar
- BArcul aortei
- CArtera subclaviculară stângă
- DAtriul stâng
- ESegmentul toracic al aortei descendente
158CM Vena cordis magna:
- AAre origine în sinusul coronar
- BIa naştere la nivelul apexului cordului
- CColectează sângele din venele ambelor ventricule
- DColectează sângele din venele septului interventricular
- ESe formează din venele minime ale cordului
159CM Venele minime ale cordului:
- ASunt numeroase
- BSe varsă nemijlocit în atriul drept
- CSe varsă nemijlocit în cavităţile atriilor şi ventriculelor
- DÎncep în pereţii ventriculului stâng
- ESunt patru la număr
160CS Orificiul de deschidere a sinusului coronarian se află în:
- AAtriul stâng
- BVentriculul drept
- CAtriul drept
- DTrunchiul pulmonar
- EVena cavă inferioară
161CM Patul limfatic al cordului este constituit din:
- ATrunchiuri limfatice
- BReţele de capilare limfatice
- CVasele limfatice cardiace drept şi stâng
- DVase limfatice superficiale şi profunde
- EGanglioni limfatici
162CM Vasele limfatice de la pericard se varsă în:
- AVasele limfatice cardiace
- BSinusul coronarian
- CGanglionii mediastinali anteriori
- DGanglionii traheobronhiali
- ETrunchiurile bronhomediastinale
163CM Există trei grupuri de vene cardiace:
- AAfluenţii venei cordis magna
- BVenele sinusului coronarian
- CVenele anterioare ale inimii
- DVenele minime
- EVena oblică a atriului stâng
164CM Inima este inervată de:
- ANervul cardiac cervical superior
- BNervul cardiac cervical mediu
- CPlexul aortal toracic
- DPlexul subclavicular
- ENervul cardiac cervical inferior
165CS Inervaţia simpatică a cordului este asigurată de:
- ANucleul intermediolateral al segmentelor C8 – T4
- BGanglionul jugular superior al nervului vag
- CPlexul carotid comun
- DGanglionul jugular inferior al nervului vag
- ENeuronii de tipul Doghiel II
166CM Inervaţia aferentă a cordului este asigurată de neuronii:
- AGanglionilor spinali C7 – T4.
- BGanglionilor superiori şi inferiori ai nervului vag
- CDe tipul Doghiel II
- DGanglionilor spinali T12 – L1
- EGanglionului pterigopalatin
167CM Cu privire la inervaţia parasimpatică a cordului:
- AEste asigurată de nucleul dorsal al nervului vag
- BO parte din fibrele parasimpatice trece în componența nervului laringian recurent
- CSe implică nervul frenic
- DCa sursă servesc ramurile cardiace cervicale inferioare
- EParticipă şi nervul splanhnic mic
Informações
- Descrição
- Quiz sobre Venele și limfaticele capului și gâtului+sistemul cardiovascular(inimă, pericard, vase limfatice și sangvine și nervii), criado por BUlca, Zapecanicica Rîbocica em 05-05-2021.
- Idioma
- English
- Visualizações
- 1.608
- Avaliação
- Ainda sem avaliações Avalie este quiz