Sistemul cardiovascular. Generalități - Inima şi pericardul –

Question

CM Anastomozele vaselor sangvine pot fi:

Answer 1

A. Arteriale.

Answer 2

B. Venoase

Answer 3

C. Suprasistemice

Answer 4

D. Arteriolo-venulare.

Answer 5

E. Intersistemice.

Answer 6

A. Artere.

Answer 7

C. Unul şi acelaşi vas matern.

Answer 8

D. Vase magistrale.

Answer 9

E. Vase intraorganice.

Answer 10

A. Artere şi vene intraorganice.

Answer 11

B. Vene profunde.

Answer 12

C. Vase magistrale ale organelor sau segmentelor de corp.

Answer 13

D. Vase laterale, secundare, care constituie căi lăturalnice.

Answer 14

E. Anastomoze arterio-venoase

Answer 15

A. Distanţa, la care se află organul de la vasul magistral.

Answer 16

B. Dimensiunile organului.

Answer 17

C. Rolul funcţional al organului.

Answer 18

D. Numărul surselor de irigare

Answer 19

E. Structura organului.

Answer 20

A. Patul microcirculator al plămânilor

Answer 21

B. Venele cave.

Answer 22

C. Arterele pulmonare dreaptă şi stângă

Answer 23

D. Trunchiul pulmonar

Answer 24

E. Două vene pulmonare drepte şi două vene pulmonare stângi.

Answer 25

A. Porneşte din ventriculul stâng.

Answer 26

B. Porneşte din ventriculul drept.

Answer 27

C. Se bifurcă în venele pulmonare dreaptă şi stângă.

Answer 28

D. Reprezintă vasul circulaţiei mari.

Answer 29

E. Transportă sânge îmbogăţit cu O2.

Answer 30

A. Aorta porneşte din ventriculul drept.

Answer 31

B. Aorta porneşte din ventriculul stâng.

Answer 32

C. Venele cave superioară şi inferioară transportă sângele cu CO2 în atriul stâng.

Answer 33

D. Vena cavă superioară se varsă în atriul drept.

Answer 34

E. Vena cavă inferioară se varsă în atriul stâng

Answer 35

A. Aorta porneşte din ventriculul drept.

Answer 36

B. Aorta porneşte din ventriculul stâng

Answer 37

C. Venele cave superioară şi inferioară transportă sângele cu CO2 în atriul stâng.

Answer 38

D. Vena cavă superioară se varsă în atriul drept.

Answer 39

E. Vena cavă inferioară se varsă în atriul stâng.

Answer 40

A. Irigă pereţii cavităţilor trunchiului.

Answer 41

B. Vascularizează viscerele.

Answer 42

C. Sunt pare.

Answer 43

D. Sunt impare.

Answer 44

E. Vascularizează o anumită zonă a unui organ.

Answer 45

A. Organele extracavitare.

Answer 46

B. Numai organele pare.

Answer 47

C. Numai organele impare.

Answer 48

D. Organele din cavităţile trunchiului.

Answer 49

E. Numai organele cavitare.

Answer 50

A. Viteza mică a fluxului sangvin.

Answer 51

B. Presiunea joasă a sângelui

Answer 52

C. Prezenţa valvulelor.

Answer 53

D. Structura histologică variată

Answer 54

E. Absenţa structurilor musculare.

Answer 55

A. Depăşeşte numărul arterelor.

Answer 56

B. E identic cu cel al arterelor.

Answer 57

C. E mai redus decât al arterelor.

Answer 58

D. Este independent de numărul arterelor.

Answer 59

E. Depinde de numărul arterelor.

Answer 60

A. Venulo-arteriale.

Answer 61

B. Intrasistemice

Answer 62

C. Intersistemice.

Answer 63

D. Extraorganice.

Answer 64

E. Intraorganice.

Answer 65

A. Formează arcuri şi reţele arteriale.

Answer 66

B. Se întâlnesc doar la viscere.

Answer 67

C. Sunt bine dezvoltate la nivelul articulaţiilor.

Answer 68

D. Asigură vascularizarea uniformă a organului.

Answer 69

E. Nu au rol deosebit de important.

Answer 70

A. Până la nivelul capilarizării nu formează anastomoze cu vasele vecine.

Answer 71

B. Formează rete mirabile.

Answer 72

C. Reprezintă vase, prin care e drenat sângele de la organe.

Answer 73

D. Transportă sânge venos.

Answer 74

E. Reprezintă vase comunicante.

Answer 75

A. Divergent (răsfirat, difuz).

Answer 76

D. Magistral (convergent).

Answer 77

E. Pe traiect.

Answer 78

A. Constituie sistemul de tuburi, prin care circulă sângele şi limfa.

Answer 79

B. Realizează vehicularea substanţelor nutritive spre ţesuturi şi organe, şi eliminarea deşeurilor metabolice.

Answer 80

C. Realizează schimbul de gaze.

Answer 81

D. Include artere, vene şi vase limfatice.

Answer 82

E. Transportă numai limfa.

Answer 83

A. Patul microcirculator.

Answer 84

B. Patul microcirculator, căile extravasculare de transportare a substanţelor, spaţiile intertisulare şi intercelulare, circumiacente capilarelor.

Answer 85

C. Arteriole, precapilare, capilare şi postcapilare.

Answer 86

D. Precapilare, capilare şi postcapilare.

Answer 87

E. Arteriola, venula şi patul limfomicrocirculator.

Answer 88

A. Arteriola, arteriola precapilară, capilarele, venula postcapilară, venula şi patul limfomicrocirculator

Answer 89

B. Componente sangvine, limfatice şi interstiţiale.

Answer 90

C. Patul hemomicrocirculator.

Answer 91

D. Complexe cu componente limfatice şi interstiţiale.

Answer 92

E. Ramificările arterelor extra- şi intraorganice.

Answer 93

A. Ventriculul stâng (în cea mai mare parte).

Answer 94

B. Atriul drept (parţial).

Answer 95

C. Atriul stâng.

Answer 96

D. Ventriculul drept.

Answer 97

E. Trunchiul pulmonar şi aorta ascendentă.

Answer 98

A. Mediastinul inferior (PNA).

Answer 99

B. Mediastinul superior (PNA).

Answer 100

C. Mediastinul posterior (BNA).

Answer 101

D. Mediastinul mediu (PNA).

Answer 102

E. Mediastinul anterior (PNA).

Answer 103

A. Poate avea formă ovală sau rotundă.

Answer 104

B. Mai des aminteşte forma unui con.

Answer 105

C. Îmbracă forma unui oval retezat.

Answer 106

D. E de forma unui con aplatizat in sens antero-posterior.

Answer 107

E. Are forma unui con retezat .

Answer 108

A. Anterioară.

Answer 109

B. Posterioară.

Answer 110

C. Superioară.

Answer 111

D. Sternocostală.

Answer 112

E. Diafragmatică.

Answer 113

A. Pulmonare.

Answer 114

B. Laterale.

Answer 115

C. Dreaptă şi stângă.

Answer 116

D. Mediastinale.

Answer 117

E. Pleurale.

Answer 118

A. Coronar.

Answer 119

B. Aortic.

Answer 120

C. Interventricular anterior.

Answer 121

D. Apical.

Answer 122

E. Interventricular posterior.

Answer 123

A. Două atrii şi două ventricule.

Answer 124

B. Două ventricule şi două auricule.

Answer 125

C. Două atrii, două ventricule şi două auricule.

Answer 126

D. Două atrii, două ventricule şi un con arterial.

Answer 127

E. Un ventricul şi două atrii.

Answer 128

A. Formează cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii.

Answer 129

B. Se află anterior de venele pulmonare drepte.

Answer 130

C. În peretele său se conţine nodul sinuatrial.

Answer 131

D. Are forma unui cub.

Answer 132

E. Se dezvoltă din sinusul venos (parţial).

Answer 133

A. Venele pulmonare drepte.

Answer 134

B. Vena cavă superioară.

Answer 135

C. Sinusul coronarian.

Answer 136

D. Venele mici ale cordului.

Answer 137

E. Vena cavă inferioară.

Answer 138

A. Sinusului coronarian.

Answer 139

B. Venelor mici ale cordului.

Answer 140

C. Venei cave inferioare.

Answer 141

D. Venelor pulmonare drepte.

Answer 142

E. Venei cave superioare.

Answer 143

A. Septul interatrial.

Answer 144

B. Faţa internă a pereţilor auriculari.

Answer 145

D. Peretele posterior.

Answer 146

E. În jurul orificiului sinusului coronarian.

Answer 147

C. Pe peretele anterior.

Answer 148

A. Orificiul atrioventricular drept.

Answer 149

B. Creasta terminală.

Answer 150

C. Tuberculul intervenos.

Answer 151

D. Sinusul venelor cave.

Answer 152

E. Fosa ovală.

Answer 153

A. Fosa ovală.

Answer 154

B. Tuberculul intervenos.

Answer 155

C. Limbul fosei ovale.

Answer 156

D. Muşchi pectinaţi.

Answer 157

E. Nodul atrioventricular.

Answer 158

A. Orificiul venei cave inferioare.

Answer 159

B. Patru orificii ale venelor pulmonare.

Answer 160

C. Fosa ovală.

Answer 161

D. Orificiul atrioventricular stâng.

Answer 162

E. Orificiul sinusului coronarian.

Answer 163

A. Sunt aproape netezi.

Answer 164

B. Conţin muşchi pectinaţi doar în auricula stângă.

Answer 165

C. Sunt străpunşi de venele mici ale cordului.

Answer 166

D. Alocuri de la ei pornesc muşchi papilari.

Answer 167

E. Sunt accidentaţi uniform.

Answer 168

A. Se află în dreapta şi înaintea ventriculului stâng.

Answer 169

B. Are forma unei piramide triedre inversate.

Answer 170

C. Peretele lui medial e constituit de septul interventricular.

Answer 171

D. Peretele lui inferior e bombat, iar cel anterior - turtit.

Answer 172

E. Constituie cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii .

Answer 173

A. Recepţionează sânge venos din atriul drept.

Answer 174

B. E separată de cavitatea atriului drept prin orificiul atrioventricular.

Answer 175

C. E compartimentată în corp şi con arterial, drept limită dintre care serveşte creasta supraventriculară.

Answer 176

D. În ea proemină muşchii papilari.

Answer 177

E. E mult mai voluminoasă ca cea a ventriculului stâng .

Answer 178

A. Are o formă conică.

Answer 179

B. Cavitatea lui comunică cu atriul stâng şi cu aorta.

Answer 180

C. Conţine numeroase trabecule cărnoase şi 3 - 5 muşchi papilari.

Answer 181

D. Faţa internă, care delimitează conul arterial, apropiindu-se de ostiul aortic devine netedă.

Answer 182

E. Are pereţi mai groşi ca cei ai ventriculului drept.

Answer 183

A. Sunt mai groşi ca la cel stâng.

Answer 184

B. Au faţa internă accidentată, fiind dotaţi cu trabecule cărnoase şi muşchi papilari.

Answer 185

C. Conţin orificii ale venelor mici ale inimii.

Answer 186

D. Septul interventricular are o structură similară cu cea a celorlalţi pereţi.

Answer 187

E. Conţin coarde tendinoase.

Answer 188

A. Constă din trei cuspide - anterioară, posterioară şi septală.

Answer 189

B. De obicei e dotată cu trei muşchi papilari.

Answer 190

C. E ataşată la inelul muscular care se contractă în sistola ventriculului.

Answer 191

D. În sistolă separă cavitatea ventriculului de cea a atriului.

Answer 192

E. Cuspidele sunt formate din ţesut fibros şi endoteliu.

Answer 193

A. Constă din două cuspide - anterioară şi posterioară.

Answer 194

B. Fiecare cuspidă e legată cu ambii muşchi papilari - anterior şi posterior.

Answer 195

C. Se proiectează în spaţiul intercostal III din stânga, la o lăţime de deget lateral de stern.

Answer 196

D. Focarul de auscultaţie a zgomotelor, provocate de ea, se află la o distanţă de 8 - 9 cm spre stânga de linia mediosternală

Answer 197

E. Cuspidele ei conțin fascicule musculare.

Answer 198

A. Reprezintă formaţiuni rudimentare.

Answer 199

B. Contribuie la închiderea valvelor atrioventriculare.

Answer 200

C. Deschid valvele atrioventriculare în diastolă.

Answer 201

D. Reglează poziția coardelor tendinoase în sistolă.

Answer 202

E. Forma lor e variabilă.

Answer 203

A. Pericard.

Answer 204

B. Miocard.

Answer 205

D. Endocard.

Answer 206

E. Mezocard.

Answer 207

A. Tapetează miocardul din interior.

Answer 208

B. Nu acoperă muşchii papilari şi coardele tendinoase.

Answer 209

C. Duplicaturi ale lui formează valvele atrioventriculare, aortei, trunchiului pulmonar şi cele ale venei cave inferioare şi a sinusului coronar.

Answer 210

D. Reprezintă o pătură fină şi transparentă.

Answer 211

E. Nu conţine vase sangvine, dar conține fibre nervoase.

Answer 212

A. Constă din cardiomiocite.

Answer 213

B. E comun cu cel al ventriculelor.

Answer 214

C. În atrii e reprezentat de două straturi – superficial – comun şi profund – separat.

Answer 215

D. Stratul profund al atriilor conţine fascicule circulare, situate în jurul orificiilor venoase.

Answer 216

E. Muşchii pectinaţi sunt formaţi de fascicule longitudinale.

Answer 217

A. Se compune din straturile extern, mediu şi intern.

Answer 218

B. La nivelul apexului stratul extern trece in cel intern.

Answer 219

C. Straturile extern şi intern sunt individuale, pentru fiecare ventricul.

Answer 220

D. Stratul mediu e comun pentru ambele ventricule.

Answer 221

E. Muşchii papilari şi trabeculele cărnoase sunt formaţi de fasciculele longitudinale ale stratului intern.

Answer 222

A. Reprezintă un perete muscular.

Answer 223

B. I se disting porţiunile musculară şi membranoasă.

Answer 224

C. E tapetat cu endocard.

Answer 225

D. Separă ventriculele de atrii.

Answer 226

E. La copii constă numai din porţiunea musculară.

Answer 227

A. Reprezintă foiţa viscerală a pericardului seros.

Answer 228

B. Are o structură similară cu cea a membranelor seroase.

Answer 229

C. Deoarece constă dintr-o foiţă fină de ţesut conjunctiv tapetată cu mezoteliu e transparent.

Answer 230

D. Tapetează cordul din exterior cu excepţia vaselor sangvine mari.

Answer 231

E. Se continuă cu foiţa parietală a pericardului seros.

Answer 232

A. E de formă sferică.

Answer 233

B. Are o masă generală de cca 24 g.

Answer 234

C. E situată mai sus şi are o poziţie orizontală.

Answer 235

D. Faţa ei sternocostală e dată de atriul drept, ventriculul drept şi cea mai mare parte a ventriculului stâng.

Answer 236

E. Nu posedă muşchi papilari.

Answer 237

A. Creşte mai intens în primul an de viață.

Answer 238

B. Are linii limitrofe care diferă de cele ale adultului.

Answer 239

C. Are muşchii papilari atrofiaţi.

Answer 240

D. Nu posedă trabecule cărnoase.

Answer 241

E. În septurile interatrial şi interventricular există orificii.

Answer 242

A. În condiţii de normă şocul apexian poate fi sesizat în spaţiul intercostal V la 9 cm spre stânga de linia mediosternală

Answer 243

B. Linia limitrofă superioară se află la nivelul marginii inferioare a cartilajelor costale II.

Answer 244

C. Linia limitrofă dreaptă se întinde între cartilajele costale III şi V cu 1 - 2 cm lateral de marginea dreaptă a sternului.

Answer 245

D. Linia limitrofă stângă se află la 2 - 3 cm medial de linia medioclaviculară stângă.

Answer 246

E. Linia limitrofă inferioară coincide cu dreapta trasată prin cartilajele costale IV.

Answer 247

A. La nivelul coastei V pe linie medioclaviculară stângă.

Answer 248

B. La nivelul apofizei xifoide a sternului la două lăţimi de deget spre stânga.

Answer 249

C. În spaţiul intercostal V cu 1,5 cm medial de linia medioclaviculară din stânga.

Answer 250

D. În spaţiul intercostal V pe linie medioclaviculară stângă.

Answer 251

E. La copii nu se proiectează.

Answer 252

A. În spaţiul intercostal II din stânga, lângă stern.

Answer 253

B. În spaţiul intercostal V din stânga, lângă stern.

Answer 254

C. În spaţiul intercostal V pe linie medioclaviculară stângă.

Answer 255

D. În spaţiul intercostal V din dreapta, lângă stern.

Answer 256

E. În zona de proiecție a apexului.

Answer 257

A. În spaţiul intercostal III din dreapta, lângă stern.

Answer 258

B. În spaţiul intercostal II din stânga, lângă stern.

Answer 259

C. La nivelul fuzionării apofizei xifoide cu corpul sternal, din stânga.

Answer 260

D. Pe linie sternală, la nivelul spaţiului intercostal V, din dreapta.

Answer 261

E. În spaţiul intercostal II din dreapta, lângă stern.

Answer 262

A. Aderă strâns la centrul tendinos al diafragmei.

Answer 263

B. E separat de stern prin muşchii sternali.

Answer 264

C. La nivelul vaselor sangvine mari se continuă cu adventicea acestora.

Answer 265

D. E tapetat din interior cu foiţa parietală a epicardului.

Answer 266

E. Din anterior şi din părţile laterale e acoperit de pleură.

Answer 267

A. Constă din doua foiţe - parietală şi viscerală.

Answer 268

B. Foiţa lui viscerală tapetează epicardul.

Answer 269

C. Produce lichid pericardic.

Answer 270

D. E fixat de stern prin ligg. sternopericardiace.

Answer 271

E. Conține lamina muscularis pericardii.

Answer 272

A. E delimitată de foiţele parietală şi viscerală a pericardului fibros.

Answer 273

B. Reprezintă un spaţiu capilar.

Answer 274

C. Conţine o cantitate infimă de lichid seros.

Answer 275

D. I se disting sinusurile transvers, oblic şi interauricular.

Answer 276

E. Comunică cu cavitatea pleurei prin spaţiile perivasculare.

Answer 277

A. Reprezintă un spaţiu îngust, situat în jurul pediculului vascular al cordului.

Answer 278

B. Din exterior e delimitat de foiţa parietală a pericardului seros.

Answer 279

C. Din interior e delimitat de foiţa viscerală a pericardului seros.

Answer 280

D. Comunică cu sinusul coronarian.

Answer 281

E. Graţie existenţei lui pediculul vascular al cordului poate fi circumtactat.

Answer 282

A. Se află sub faţa diafragmatică a inimii.

Answer 283

B. Pentru a fi demonstrat cordul trebuie ridicat de apex şi întors spre dreapta.

Answer 284

C. E delimitat de venele cavă inferioară şi pulmonare stângi.

Answer 285

D. Peretele lui anterior e format de miocardul atriului drept.

Answer 286

E. Se continuă cu sinusul transvers.

Answer 287

A. Aparatul ligamentar al pericardului.

Answer 288

B. Inelele fibroase drept şi stâng.

Answer 289

C. Inelele conjunctive din jurul orificiilor aortic şi al trunchiului pulmonar.

Answer 290

D. Triunghiurile fibroase drept şi stâng.

Answer 291

E. Porţiunea membranoasă a septului interventricular.

Answer 292

A. Stenoza trunchiului pulmonar.

Answer 293

B. Defectul septului interventricular.

Answer 294

C. Hipertrofia ventriculului stâng.

Answer 295

D. Defectul septului interatrial.

Answer 296

E. Hipertrofia ventriculului drept.

Answer 297

A. Vine în raport cu centrul tendinos al diafragmului.

Answer 298

B. Se sprijină pe partea sternală a diafragmului.

Answer 299

C. Pe ea trece şanţul interventricular posterior.

Answer 300

D. Corespunde suprafeţei ventriculului stâng (mai mare) şi ventriculului drept (mai mică).

Answer 301

E. Corespunde suprafeţelor ambelor atrii.

Answer 302

A. Se află pe marginea stângă.

Answer 303

B. Reprezintă segmentul inferior al şanţului interventricular posterior.

Answer 304

C. Întretaie marginea stângă.

Answer 305

D. Se formează prin confluerea şanţurilor interventriculare.

Answer 306

E. Corespunde apexului cordului.

Answer 307

A. În jos, anterior şi în dreapta.

Answer 308

B. În jos, posterior şi în stânga.

Answer 309

C. În jos, anterior şi în stânga.

Answer 310

D. Spre spaţiul intercostal IV.

Answer 311

E. În direcţia processus xiphoideus.

Answer 312

A. E formată de atrii, iar anterior de aortă şi trunchiul pulmonar.

Answer 313

B. Corespunde atriilor şi părţii superioare a ventriculului stâng.

Answer 314

C. E orientată posterior, în sus şi la dreapta.

Answer 315

D. Atinge spaţiul intercostal II din dreapta.

Answer 316

E. Formează peretele superior al atriilor.

Answer 317

A. Ambele sunt ascuţite.

Answer 318

B. Cea dreaptă este mai ascuţită, iar cea stângă – mai rotunjită.

Answer 319

C. Marginea stângă e rotunjită, deoarece peretele ventriculului stâng este mai gros.

Answer 320

D. Marginea dreaptă corespunde ventriculului drept şi atriului drept.

Answer 321

E. Marginea dreaptă este mai scurtă decât cea stângă.

Answer 322

A. Sunt egale cu dimensiunile pumnului individului respectiv.

Answer 323

B. Diametrul longitudinal e de 12-13 cm.

Answer 324

C. Diametrul transversal măsoară 9-10 cm.

Answer 325

D. Diametrul antero-posterior e de 6-7 cm.

Answer 326

E. La femeie sunt mai mari.

Answer 327

A. Au formă conică.

Answer 328

B. De la vârful lor pleacă corzile tendinoase.

Answer 329

C. Pot fi simpli, bifizi şi multifizi.

Answer 330

D. Au diverse forme.

Answer 331

E. Muşchii papilari se mai numesc trabeculae carneae.

Answer 332

A. Separă atriile de ventricule.

Answer 333

B. Prezintă un perete comun pentru ambele atrii.

Answer 334

C. Pe faţa lui dreaptă este situată fossa ovalis.

Answer 335

D. La nivelul fosei ovale este mult mai subţire.

Answer 336

E. Constituie peretele comun al ventriculelor.

Answer 337

A. Anterior, atrioventricular, septal, posterior.

Answer 338

B. Anterior, posterior, superior, inferior, medial şi lateral.

Answer 339

C. Septal şi superoinferior.

Answer 340

D. Anterior, posterior, superior şi inferior.

Answer 341

E. Anterior şi inferior.

Answer 342

A. Se află în atriul stâng.

Answer 343

B. Se află în atriul drept.

Answer 344

C. Este delimitat de valvula sinusului coronar, ostiul atrioventricular drept şi fasciculul conjunctiv, care pleacă de la valvula sinusului coronar.

Answer 345

D. La nivelul lui se află nodul Aschoff-Tawara.

Answer 346

E. La nivelul lui se află nodul sinoatrial.

Answer 347

A. Reprezintă formaţiuni rudimentare.

Answer 348

B. Se prelungesc din peretele anterior al atriilor respective.

Answer 349

C. Reprezintă rezervoare de sânge.

Answer 350

D. Se cunosc auriculul drept şi stâng.

Answer 351

E. Auriculul stâng este mai lung şi mai îngust ca cel drept.

Answer 352

A. Valvele atrioventriculare dreaptă şi stângă.

Answer 353

B. Valva trunchiului pulmonar şi valva aortică.

Answer 354

C. Valva atrioventriculară dreaptă, valva atrioventriculară stângă, valva trunchiului pulmonar şi valva aortică.

Answer 355

D. Valvele semilunare ale trunchiului pulmonar şi ale aortei.

Answer 356

E. Valvele tricuspidă şi bicuspidă.

Answer 357

A. Se află la marginile ostium tr. pulmonalis.

Answer 358

B. Sunt trei: anterioară, dreaptă şi stângă.

Answer 359

C. Au aspect de cuib de rândunică.

Answer 360

D. Împiedică reîntoarcerea sângelui în ventriculul drept aflat în diastolă.

Answer 361

E. Numărul lor e variabil.

Answer 362

A. Diferă structural de valva trunchiului pulmonar.

Answer 363

B. Are structură identică cu cea a valvei trunchiului pulmonar.

Answer 364

C. Nodulii ei sunt mai masivi şi mai pronunţaţi.

Answer 365

D. Este constituită din valvulele semilunare anterioară, dreaptă şi stângă.

Answer 366

E. Este constituită din valvulele semilunare posterioară, dreaptă şi stângă.

Answer 367

A. Fibre musculare netede.

Answer 368

B. Fibre musculare atipice dispuse în miocard.

Answer 369

C. Fascicule musculare longitudinale.

Answer 370

D. Nodul sinoatrial, nodul atrioventricular şi fasciculul atrioventricular.

Answer 371

E. Doi pedunculi musculari.

Answer 372

A. Pedunculii se răspândesc în miocardul ventriculului stâng.

Answer 373

B. Nodul sinoatrial este localizat în peretele posterior al ventriculului drept.

Answer 374

C. Nodul sinoatrial (Keith-Flack) se află în peretele atriului drept.

Answer 375

D. Nodul atrioventricular (Aschoff-Tawara) este situat în porţiunea inferioară a septului interatrial.

Answer 376

E. Pedunculii drept şi stâng ai fasciculului atrioventricular se distribuie în ventriculele corespunzătoare.

Answer 377

A. Realizează activitatea ritmică a inimii.

Answer 378

B. Sincronizează contracţiile atriilor şi ventriculelor.

Answer 379

C. Cumulează rolul elementelor nervoase ale cordului.

Answer 380

D. Stimulează activitatea atriului şi ventriculului de pe dreapta.

Answer 381

E. Realizează automatismul inimii.

Answer 382

A. Reprezintă un strat gros ce căptuşeşte interiorul camerelor inimii.

Answer 383

B. La nivelul atriilor este mai gros, decât al ventriculelor.

Answer 384

C. E bine pronunţat pe septul interventricular.

Answer 385

D. La nivelul ostiilor aortal şi al trunchiului pulmonar este mai puţin pronunţat.

Answer 386

E. Pe septul interventricular este foarte fin.

Answer 387

A. Alcătuieşte pereţii atriilor şi ventriculelor independent de funcţiile lor.

Answer 388

B. La nivelul atriilor este mai gros, decât în ventricule.

Answer 389

C. E cel mai bine dezvoltat strat al cordului.

Answer 390

D. Constă din ţesut muscular scheletic.

Answer 391

E. Anatomic este comun pentru atrii şi ventricule.

Answer 392

A. Există drept şi stâng.

Answer 393

B. Se află între inelele fibroase ale orificiilor atrioventriculare şi ale celui aortic.

Answer 394

C. Cel stâng este mult mai mare decât cel drept.

Answer 395

D. Cel drept leagă ambele inele atrioventriculare şi cel aortic.

Answer 396

E. Cel stâng este unit cu septul interventricular.

Answer 397

A. Pleurală.

Answer 398

B. Sternocostală.

Answer 399

C. Diafragmatică.

Answer 400

D. Mediastinală dreaptă şi stângă.

Answer 401

E. Costală.

Answer 402

A. Transversală.

Answer 403

B. Oblică.

Answer 404

C. Orizontală.

Answer 405

Verticală

Answer 406

A. Este pulmonară.

Answer 407

B. Este placentară.

Answer 408

C. Circulaţia sangvină mare comunică cu cea mică prin foramen ovale şi ductus arteriosus.

Answer 409

D. Are loc numai prin artere.

Answer 410

E. Aprovizionează fătul cu O2 şi substanţe nutritive.

Answer 411

A. Sistola generală.

Answer 412

B. Sistola atriilor.

Answer 413

C. Diastola generală.

Answer 414

D. Sistola ventriculelor.

Answer 415

E. Diastola ventriculelor.

Answer 416

A. Stratul intern al inimii.

Answer 417

B. Stratul extern al inimii.

Answer 418

D. Două lamele ale pericardului fibros.

Answer 419

E. O lamelă, care tapetează din interior pericardul fibros.

Answer 420

A. Aderă nemijlocit la corpul sternului şi cartilajele coastelor IV, V şi VI.

Answer 421

B. Se uneşte cu coastele VII, VIII şi IX.

Answer 422

C. Se uneşte cu peretele toracelui prin ligamentele sternopericardiace superioare şi inferioare.

Answer 423

D. Acoperă pe deplin faţa internă a sternului.

Answer 424

E. Aderă la pleurele mediastinale dreaptă şi stângă.

Answer 425

A. Facilitează alunecarea cordului.

Answer 426

B. Împiedică mişcările inimii.

Answer 427

C. E un lichid seros.

Answer 428

D. Se prezintă ca un lichid vâscos.

Answer 429

E. Se află intre pericardul fibros şi seros.

Answer 430

A. La apexul inimii.

Answer 431

B. În spaţiul intercostal III din stânga.

Answer 432

C. La nivelul cartilajului coastei IV din dreapta.

Answer 433

D. În spaţiul intercostal IV din dreapta.

Answer 434

E. Pe linia medioclaviculară stângă.

Answer 435

A. Depinde de poziţia diafragmului, vârstă şi constituţie.

Answer 436

B. La hiperstenici este orizontală.

Answer 437

C. La normostenici capătă o poziţie oblică.

Answer 438

D. La femei este transversală.

Answer 439

E. La astenici e verticală.

Answer 440

A. Se realizează din arterele coronare stângă și dreaptă.

Answer 441

B. Artera coronară dreaptă irigă atriul drept, ventriculul drept, muşchii papilari ai ventriculului stâng, septul interatrial.

Answer 442

C. Artera coronară stângă irigă septul interventricular, muşchii papilari ai ventriculului drept, inelele fibroase.

Answer 443

D. Artera coronară posterioară irigă ţesuturile cardiace adiacente şanţului interventricular posterior

Answer 444

E. Pot exista și artere coronare suplimentare.

Answer 445

B. Dextrocoronarian.

Answer 446

Sinistrocoronarian

Answer 447

D. Dextrocoronarian mediu.

Answer 448

E. Sinistrocoronarian mediu.

Answer 449

A. Nu anastomozează între ele.

Answer 450

B. Formează două inele arteriale.

Answer 451

C. Formează reţele vaste de anastomoze, localizate mai ales în miocard.

Answer 452

D. Anastomozează cu ramurile arterei pericardiacofrenice.

Answer 453

E. Toate sunt de tip conectant.

Answer 454

A. Au origine constantă.

Answer 455

B. Variază ca număr.

Answer 456

C. Variază ca origine.

Answer 457

D. În paralel cu ele pot exista artere suplimentare.

Answer 458

E. Pot porni de la artera toracică internă.

Answer 459

A. Sunt mai puţin numeroase ca arterele.

Answer 460

B. Cele mai multe dintre cele mari afluează în sinusul coronar.

Answer 461

C. Toate se varsă direct în camerele inimii.

Answer 462

D. Direct în camerele inimii, mai ales în atriul drept se varsă doar venele cardiace minime.

Answer 463

E. Venele cardiace anterioare sunt afluenţi ai sinusului coronar.

Answer 464

A. Reprezintă o reminiscenţă a venei cardinale comune stângi.

Answer 465

B. Este localizat în şanţul interventricular posterior.

Answer 466

C. Se varsă în atriul stâng.

Answer 467

D. Se întinde de la apexul inimii până la nivelul şanţului coronar.

Answer 468

E. Colectează sângele din toate venele inimii.

Answer 469

A. Vena anterioară a ventriculului stâng.

Answer 470

B. Vena cardiacă medie.

Answer 471

C. Vena cordis parva.

Answer 472

D. Vena longitudinală a atriului drept.

Answer 473

E. Vv. cordis minimae.

Answer 474

A. Doar în endocard.

Answer 475

B. Doar în epicard.

Answer 476

C. Doar în miocard.

Answer 477

D. Doar în pericard.

Answer 478

E. În toate cele menţionate.

Answer 479

A. Vasul limfatic cardiac anterior.

Answer 480

B. Vasul limfatic cardiac posterior.

Answer 481

C. Vasul limfatic atrioventricular.

Answer 482

D. Vasul limfatic cardiac drept.

Answer 483

E. Vasul limfatic cardiac stâng.

	Criado por Pornessio Parapio quase 3 anos atrás

Próximo

Sistemul cardiovascular. Generalități - Inima şi pericardul –

Descrição

Resumo de Recurso

Questão 1

Questão 2

Questão 3

Questão 4

Questão 5

Questão 6

Questão 7

Questão 8

Questão 9

Questão 10

Questão 11

Questão 12

Questão 13

Questão 14

Questão 15

Questão 16

Questão 17

Questão 18

Questão 19

Questão 20

Questão 21

Questão 22

Questão 23

Questão 24

Questão 25

Questão 26

Questão 27

Questão 28

Questão 29

Questão 30

Questão 31

Questão 32

Questão 33

Questão 34

Questão 35

Questão 36

Questão 37

Questão 38

Questão 39

Questão 40

Questão 41

Questão 42

Questão 43

Questão 44

Questão 45

Questão 46

Questão 47

Questão 48

Questão 49

Questão 50

Questão 51

Questão 52

Questão 53

Questão 54

Questão 55

Questão 56

Questão 57

Questão 58

Questão 59

Questão 60

Questão 61

Questão 62

Questão 63

Questão 64

Questão 65

Questão 66

Questão 67

Questão 68

Questão 69

Questão 70

Questão 71

Questão 72

Questão 73

Questão 74

Questão 75

Questão 76