Quiz
Sistemul cardiovascular. Generalități Inima şi pericardul – structură, topografie, explorare pe viu
Perguntas do quiz (106)
1CS Circulaţia pulmonară:
- AAre rolul de irigare a plămânilor şi bronhiilor.
- BÎncepe în atriul drept şi se termină în atriul stâng.
- CTransportă sânge conţinând CO2 spre plămâni şi sânge îmbogăţit cu O2 spre cord
- DLa făt începe să funcţioneze cu 2 - 3 luni înainte de naştere
- EComparativ cu circulaţia mare prin vasele ei trece o cantitate de sânge mai mică.
2CS Vasele sangvine magistrale includ:
- ACele prin care e realizat fluxul colateral al sângelui arterial sau venos.
- BVasele sangvine mari.
- CVasele sangvine principale ale unui segment de corp de la care pornesc ramuri laterale, asigurând vascularizaţia acestuia.
- DVasele mai mici care unesc ramificaţiile vaselor vecine.
- ERamificaţiile terminale .
3CM Circulaţia corporală:
- AAre rolul de a transporta O2 şi substanţe nutritive spre toate organele şi ţesuturile.
- BÎncepe cu ventriculul drept.
- CSfârşeşte cu atriul drept.
- DÎncepe să funcţioneze din momentul naşterii.
- EInclude doar aorta şi venele cave .
4CM Arterele pot fi grupate in:
- AExtraorganice sau intraorganice.
- BDe tip elastic, muscular sau mixt .
- CLongitudinale sau circulare.
- DMagistrale sau colaterale.
- EAnastomozante sau terminale.
5CM Pereţii arterelor sunt constituiţi din:
- ATunica internă - intima.
- BTunica intermediară.
- CTunica medie - musculară.
- DTunica perimusculară.
- ETunica externă - adventicea
6CS Venele:
- ATransportă sângele de la cord spre periferie.
- BAu pereţii mai subţiri ca arterele.
- CNu posedă tunică intimă.
- DNu conţin structuri elastice şi musculare.
- ENu colabează.
7CM Transportarea sângelui prin vene e realizată prin contribuţia:
- AAcţiunii aspiratoare a inimii şi a cavităţii toracice.
- BContracţiei muşchilor viscerali şi scheletici.
- CContracţiei elementelor musculare ale pereţilor venoşi.
- DPrezenţei valvelor în lumenul venelor.
- EPresiunii atmosferice.
8CM Venele pot fi grupate în:
- AMari, medii, mici, venule
- BSuperficiale şi profunde.
- CMagistrale şi colaterale.
- DMultiple şi solitare.
- EPlexuri şi sinusuri venoase.
9CM Nu posedă valve venele:
- AMembrului superior.
- BMembrului inferior.
- CCave superioară şi inferioară.
- DPulmonare.
- ERenale.
10CM De regulă venele:
- ASuperficiale - au traiect individual şi sunt solitare.
- BProfunde - sunt pare (cu excepţia celor mari) şi însoţesc arterele.
- CSuperficiale - nu se unesc cu cele profunde.
- DProfunde - poartă denumiri similare cu cele ale arterelor pe care le însoţesc.
- ESuperficiale - nu însoțesc arterele.
11CM Pereţii vaselor sangvine:
- ANu conţin terminaţii nervoase senzitive.
- BPosedă vasa vasorum.
- CAlocuri reprezintă zone reflexogene.
- DDin exterior sunt însoţiţi de plexuri nervoase perivasculare.
- EContactează direct cu formaţiunile anatomice adiacente.
12CM Arterele:
- AAjung la formaţiunile pe care le irigă pe calea cea mai scurtă.
- BLa nivelul membrelor se plasează pe faţa lor laterală.
- CPătrund în organele parenchimatoase prin hilul acestora.
- DNivelul originii lor de la vasul matern nu reflectă dezvoltarea organului irigat.
- ENumărul de artere, care irigă organul corelează doar cu dimensiunile acestuia.
13CS Microcirculaţia reprezintă:
- ATransportul lichidului tisular din ţesuturi în vasele sangvine şi limfatice.
- BTrecerea directă a sângelui din sistemul arterial în sistemul venos.
- CZona intermediară dintre ramificaţiile distale ale sistemului arterial şi vasele iniţiale ale sistemului venos.
- DCirculaţia sângelui şi a limfei prin segmentul microscopic al patului vascular și procesele complexe, care au loc la acest nivel.
- ETranziţia transmembranală a componentei lichide a sângelui.
14CM Din patul microcirculator fac parte:
- AArteriolele.
- BVenulele.
- CCapilarele.
- DVasele anastomotice.
- EPrecapilarele.
15CM Microcirculaţia e reglată de:
- AMusculatura arterelor.
- BMusculatura venelor.
- CMuşchii arteriolelor.
- DSfincterele precapilarelor.
- ESfincterele postcapilarelor
16CМ Patul microcirculator:
- AAre structură uniformă pentru toate organele.
- BAre structură specifică fiecărui organ.
- CReprezintă totalitatea vaselor sangvine şi limfatice la nivel microscopic.
- DEste un complex anatomo-funcţional cu componentele sangvine (5), limfatic şi interstiţial.
- EPoate fi privit ca sistem microcirculator (V. V. Kuprianov).
17CM Anastomozele vaselor sangvine pot fi:
- AArteriale.
- BVenoase.
- CSuprasistemice.
- DArteriolo-venulare.
- EIntersistemice.
18CM Distribuirea vaselor sangvine intraorganice depinde de:
- ADistanţa, la care se află organul de la vasul magistral.
- BDimensiunile organului.
- CRolul funcţional al organului.
- DNumărul surselor de irigare.
- EStructura organului.
19CS Circulaţia colaterală reprezintă circulaţia sângelui prin:
- AArtere şi vene intraorganice.
- BVene profunde.
- CVase magistrale ale organelor sau segmentelor de corp.
- DVase laterale, secundare, care constituie căi lăturalnice.
- EAnastomoze arterio-venoase.
20CS Anastomozele intrasistemice reprezintă conexiunile ramificaţiilor, provenite de la:
- AArtere.
- BVene.
- CUnul şi acelaşi vas matern.
- DVase magistrale.
- EVase intraorganice
21CS Cu privire la trunchiul pulmonar:
- APorneşte din ventriculul stâng.
- BPorneşte din ventriculul drept.
- CSe bifurcă în venele pulmonare dreaptă şi stângă.
- DReprezintă vasul circulaţiei mari.
- ETransportă sânge îmbogăţit cu O2.
22CM Mica circulaţie include:
- APatul microcirculator al plămânilor.
- BVenele cave.
- CArterele pulmonare dreaptă şi stângă
- DTrunchiul pulmonar.
- EDouă vene pulmonare drepte şi două vene pulmonare stângi
23CM Cu privire la vasele sangvine ale circulaţiei mari:
- AAorta porneşte din ventriculul drept.
- BAorta porneşte din ventriculul stâng.
- CVenele cave superioară şi inferioară transportă sângele cu CO2 în atriul stâng.
- DVena cavă superioară se varsă în atriul drept.
- EVena cavă inferioară se varsă în atriul stâng.
24CM Ramurile parietale ale aortei:
- AIrigă pereţii cavităţilor trunchiului.
- BVascularizează viscerele.
- CSunt pare.
- DSunt impare.
- EVascularizează o anumită zonă a unui organ.
25CS Ramurile viscerale ale aortei vascularizează:
- AOrganele extracavitare.
- BNumai organele pare.
- CNumai organele impare.
- DOrganele din cavităţile trunchiului.
- ENumai organele cavitare.
26CM Venele se caracterizează prin:
- AA. Viteza mică a fluxului sangvin.
- BPresiunea joasă a sângelui.
- CPrezenţa valvulelor.
- DStructura histologică variată.
- EAbsenţa structurilor musculare.
27CS Numărul venelor:
- ADepăşeşte numărul arterelor.
- BE identic cu cel al arterelor.
- CE mai redus decât al arterelor.
- DEste independent de numărul arterelor.
- EDepinde de numărul arterelor.
28CM Anastomozele venoase pot fi:
- AVenulo-arteriale.
- BIntrasistemice.
- CIntersistemice.
- DExtraorganice.
- EIntraorganice.
29CM Anastomozele arteriale:
- AFormează arcuri şi reţele arteriale.
- BSe întâlnesc doar la viscere.
- CSunt bine dezvoltate la nivelul articulaţiilor.
- DAsigură vascularizarea uniformă a organului.
- ENu au rol deosebit de important.
30CS Arterele terminale:
- APână la nivelul capilarizării nu formează anastomoze cu vasele vecine.
- BFormează rete mirabile.
- CReprezintă vase, prin care e drenat sângele de la organe.
- DTransportă sânge venos.
- EReprezintă vase comunicante.
31CM Tipuri de ramificare a arterelor sunt:
- ADivergent (răsfirat, difuz).
- BRadiar.
- CMixt.
- DMagistral (convergent).
- EPe traiect.
32CM Sistemul vascular:
- AConstituie sistemul de tuburi, prin care circulă sângele şi limfa.
- BRealizează vehicularea substanţelor nutritive spre ţesuturi şi organe, şi eliminarea
deşeurilor metabolice. - CRealizează schimbul de gaze.
- DInclude artere, vene şi vase limfatice.
- ETransportă numai limfa.
33CS Sistemul microcirculator include:
- APatul microcirculator.
- BPatul microcirculator, căile extravasculare de transportare a substanţelor, spaţiile
intertisulare şi intercelulare, circumiacente capilarelor. - CArteriole, precapilare, capilare şi postcapilare.
- DPrecapilare, capilare şi postcapilare.
- EArteriola, venula şi patul limfomicrocirculator.
34CS Modulul microvascular include:
- AArteriola, arteriola precapilară, capilarele, venula postcapilară, venula şi patul
limfomicrocirculator. - BComponente sangvine, limfatice şi interstiţiale.
- CPatul hemomicrocirculator.
- DComplexe cu componente limfatice şi interstiţiale.
- ERamificările arterelor extra- şi intraorganice.
- AArteriola, arteriola precapilară, capilarele, venula postcapilară, venula şi patul
35CM Faţa anterioară (sternocostală) a cordului, aflat in situ e dată de:
- AVentriculul stâng (în cea mai mare parte).
- BAtriul drept (parţial).
- CAtriul stâng.
- DVentriculul drept.
- ETrunchiul pulmonar şi aorta ascendentă.
36CM Cordul cu pericardul se află în:
- AMediastinul inferior (PNA).
- BMediastinul superior (PNA).
- CMediastinul posterior (BNA).
- DMediastinul mediu (PNA).
- EMediastinul anterior (PNA).
37CM Cu privire la conformaţia exterioară a cordului:
- APoate avea formă ovală sau rotundă.
- BMai des aminteşte forma unui con.
- CÎmbracă forma unui oval retezat.
- DE de forma unui con aplatizat in sens antero-posterior.
- EAre forma unui con retezat .
38CM Cordului i se disting feţele:
- AAnterioară.
- BPosterioară.
- CSuperioară.
- DSternocostală.
- EDiafragmatică.
39CS Pe o radiogramă anterioară cordului i se disting marginile:
- APulmonare.
- BLaterale.
- CDreaptă şi stângă.
- DMediastinale.
- EPleurale
40CM La exteriorul inimii se observă şanţurile:
- ACoronar.
- BAortic.
- CInterventricular anterior.
- DApical.
- EInterventricular posterior
41CS Inimii i se disting camerele:
- ADouă atrii şi două ventricule.
- BDouă ventricule şi două auricule.
- CDouă atrii, două ventricule şi două auricule.
- DDouă atrii, două ventricule şi un con arterial.
- EUn ventricul şi două atrii.
42CM Atriul drept:
- AFormează cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii.
- BSe află anterior de venele pulmonare drepte.
- CÎn peretele său se conţine nodul sinuatrial.
- DAre forma unui cub.
- ESe dezvoltă din sinusul venos (parţial).
43CM In atriul drept se deschid:
- AVenele pulmonare drepte.
- BVena cavă superioară.
- CSinusul coronarian.
- DVenele mici ale cordului.
- EVena cavă inferioară.
44CM În atriul drept se disting valvele:
- ASinusului coronarian.
- BVenelor mici ale cordului.
- CVenei cave inferioare.
- DVenelor pulmonare drepte.
- EVenei cave superioare.
45CM Muşchii pectinaţi ai atriului drept se află pe:
- ASeptul interatrial.
- BFaţa internă a pereţilor auriculari.
- CPe peretele anterior.
- DPeretele posterior.
- EÎn jurul orificiului sinusului coronarian.
46CM Pe peretele posterior al atriului drept se află:
- AOrificiul atrioventricular drept.
- BCreasta terminală.
- CTuberculul intervenos.
- DSinusul venelor cave.
- EFosa ovală.
47CM Pe faţa septului interatrial, orientată spre cavitatea atriului drept se disting:
- AFosa ovală.
- BTuberculul intervenos.
- CLimbul fosei ovale.
- DMuşchi pectinaţi.
- ENodul atrioventricular.
48CS Pe peretele posterior al atriului stâng există:
- AOrificiul venei cave inferioare.
- BPatru orificii ale venelor pulmonare.
- CFosa ovală.
- DOrificiul atrioventricular stâng.
- EOrificiul sinusului coronarian.
49CM Din interior pereţii atriului stâng:
- ASunt aproape netezi.
- BConţin muşchi pectinaţi doar în auricula stângă.
- CSunt străpunşi de venele mici ale cordului.
- DAlocuri de la ei pornesc muşchi papilari.
- ESunt accidentaţi uniform.
50CM Ventriculul drept:
- ASe află în dreapta şi înaintea ventriculului stâng.
- BAre forma unei piramide triedre inversate.
- CPeretele lui medial e constituit de septul interventricular.
- DPeretele lui inferior e bombat, iar cel anterior - turtit.
- EConstituie cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii .
51CM Cavitatea ventriculului drept:
- ARecepţionează sânge venos din atriul drept.
- BE separată de cavitatea atriului drept prin orificiul atrioventricular.
- CE compartimentată în corp şi con arterial, drept limită dintre care serveşte creasta
supraventriculară. - DÎn ea proemină muşchii papilari.
- EE mult mai voluminoasă ca cea a ventriculului stâng .
52CS Pereţii ventriculului drept:
- ASunt mai groşi ca la cel stâng.
- BAu faţa internă accidentată, fiind dotaţi cu trabecule cărnoase şi muşchi papilari.
- CConţin orificii ale venelor mici ale inimii.
- DSeptul interventricular are o structură similară cu cea a celorlalţi pereţi.
- EConţin coarde tendinoase.
53CM Ventriculul stâng:
- AAre o formă conică.
- BCavitatea lui comunică cu atriul stâng şi cu aorta.
- CConţine numeroase trabecule cărnoase şi 3 - 5 muşchi papilari.
- DFaţa internă, care delimitează conul arterial, apropiindu-se de ostiul aortic devine netedă.
- EAre pereţi mai groşi ca cei ai ventriculului drept.
54CM Valva atrioventriculară dreaptă:
- AConstă din trei cuspide - anterioară, posterioară şi septală.
- BDe obicei e dotată cu trei muşchi papilari.
- CE ataşată la inelul muscular care se contractă în sistola ventriculului.
- DÎn sistolă separă cavitatea ventriculului de cea a atriului.
- ECuspidele sunt formate din ţesut fibros şi endoteliu.
55CM Valva mitrală:
- AConstă din două cuspide - anterioară şi posterioară.
- BFiecare cuspidă e legată cu ambii muşchi papilari - anterior şi posterior.
- CSe proiectează în spaţiul intercostal III din stânga, la o lăţime de deget lateral de stern.
- DFocarul de auscultaţie a zgomotelor, provocate de ea, se află la o distanţă de 8 - 9 cm spre stânga de linia mediosternală.
- ECuspidele ei conțin fascicule musculare.
56CM Cu privire la muşchii papilari:
- AReprezintă formaţiuni rudimentare.
- BContribuie la închiderea valvelor atrioventriculare.
- CDeschid valvele atrioventriculare în diastolă.
- DReglează poziția coardelor tendinoase în sistolă.
- EForma lor e variabilă.
57CM Peretele cardiac constă din:
- APericard.
- BMiocard.
- CEpicard.
- DEndocard.
- EMezocard.
58CM Endocardul:
- ATapetează miocardul din interior.
- BNu acoperă muşchii papilari şi coardele tendinoase.
- CDuplicaturi ale lui formează valvele atrioventriculare, aortei, trunchiului pulmonar şi cele ale venei cave inferioare şi a sinusului coronar.
- DReprezintă o pătură fină şi transparentă.
- ENu conţine vase sangvine, dar conține fibre nervoase
59CM Miocardul atriilor:
- AConstă din cardiomiocite.
- BE comun cu cel al ventriculelor.
- CÎn atrii e reprezentat de două straturi – superficial – comun şi profund – separat.
- DStratul profund al atriilor conţine fascicule circulare, situate în jurul orificiilor venoase.
- EMuşchii pectinaţi sunt formaţi de fascicule longitudinale.
60CM Miocardul ventriculelor:
- ASe compune din straturile extern, mediu şi intern.
- BLa nivelul apexului stratul extern trece in cel intern.
- CStraturile extern şi intern sunt individuale, pentru fiecare ventricul.
- DStratul mediu e comun pentru ambele ventricule.
- EMuşchii papilari şi trabeculele cărnoase sunt formaţi de fasciculele longitudinale ale
stratului intern.
61CM Septul interventricular:
- AReprezintă un perete muscular.
- BI se disting porţiunile musculară şi membranoasă.
- CE tapetat cu endocard.
- DSepară ventriculele de atrii.
- ELa copii constă numai din porţiunea musculară.
62CM Epicardul:
- AReprezintă foiţa viscerală a pericardului seros.
- BAre o structură similară cu cea a membranelor seroase.
- CDeoarece constă dintr-o foiţă fină de ţesut conjunctiv tapetată cu mezoteliu e transparent.
- DTapetează cordul din exterior cu excepţia vaselor sangvine mari.
- ESe continuă cu foiţa parietală a pericardului seros.
63CM Inima la nou-născut:
- AE de formă sferică.
- BAre o masă generală de cca 24 g.
- CE situată mai sus şi are o poziţie orizontală.
- DFaţa ei sternocostală e dată de atriul drept, ventriculul drept şi cea mai mare parte a
ventriculului stâng. - ENu posedă muşchi papilari.
64CM Inima la copil:
- ACreşte mai intens în primul an de viață.
- BAre linii limitrofe care diferă de cele ale adultului.
- CAre muşchii papilari atrofiaţi.
- DNu posedă trabecule cărnoase.
- EÎn septurile interatrial şi interventricular există orificii.
65CM Cu privire la proiecţia inimii:
- AÎn condiţii de normă şocul apexian poate fi sesizat în spaţiul intercostal V la 9 cm spre
stânga de linia mediosternală. - BLinia limitrofă superioară se află la nivelul marginii inferioare a cartilajelor costale II.
- CLinia limitrofă dreaptă se întinde între cartilajele costale III şi V cu 1 - 2 cm lateral de
marginea dreaptă a sternului. - DLinia limitrofă stângă se află la 2 - 3 cm medial de linia medioclaviculară stângă.
- ELinia limitrofă inferioară coincide cu dreapta trasată prin cartilajele costale IV.
- AÎn condiţii de normă şocul apexian poate fi sesizat în spaţiul intercostal V la 9 cm spre
66CS Apexul inimii se proiectează:
- ALa nivelul coastei V pe linie medioclaviculară stângă.
- BLa nivelul apofizei xifoide a sternului la două lăţimi de deget spre stânga.
- CÎn spaţiul intercostal V cu 1,5 cm medial de linia medioclaviculară din stânga.
- DÎn spaţiul intercostal V pe linie medioclaviculară stângă.
- ELa copii nu se proiectează.
67CS Zgomotul, provocat de valva mitrală se aude mai desluşit
- AÎn spaţiul intercostal II din stânga, lângă stern.
- BÎn spaţiul intercostal V din stânga, lângă stern.
- CÎn spaţiul intercostal V pe linie medioclaviculară stângă.
- DÎn spaţiul intercostal V din dreapta, lângă stern.
- EÎn zona de proiecție a apexului.
68CS Zgomotul, provocat de valva aortică poate fi perceput:
- AÎn spaţiul intercostal III din dreapta, lângă stern.
- BÎn spaţiul intercostal II din stânga, lângă stern.
- CLa nivelul fuzionării apofizei xifoide cu corpul sternal, din stânga.
- DPe linie sternală, la nivelul spaţiului intercostal V, din dreapta.
- EÎn spaţiul intercostal II din dreapta, lângă stern.
69CM Cu privire la pericardul fibros:
- AAderă strâns la centrul tendinos al diafragmei.
- BE separat de stern prin muşchii sternali.
- CLa nivelul vaselor sangvine mari se continuă cu adventicea acestora.
- DE tapetat din interior cu foiţa parietală a epicardului.
- EDin anterior şi din părţile laterale e acoperit de pleură.
70CM Pericardul seros:
- AConstă din doua foiţe - parietală şi viscerală.
- BFoiţa lui viscerală tapetează epicardul.
- CProduce lichid pericardic.
- DE fixat de stern prin ligg. sternopericardiace.
- EConține lamina muscularis pericardii.
71CM Cavitatea pericardului:
- AE delimitată de foiţele parietală şi viscerală a pericardului fibros.
- BReprezintă un spaţiu capilar.
- CConţine o cantitate infimă de lichid seros.
- DI se disting sinusurile transvers, oblic şi interauricular.
- EComunică cu cavitatea pleurei prin spaţiile perivasculare
72CM Sinusul transvers al pericardului:
- AReprezintă un spaţiu îngust, situat în jurul pediculului vascular al cordului.
- BDin exterior e delimitat de foiţa parietală a pericardului seros.
- CDin interior e delimitat de foiţa viscerală a pericardului seros.
- DComunică cu sinusul coronarian.
- EGraţie existenţei lui pediculul vascular al cordului poate fi circumtactat.
73CM Sinusul oblic al pericardului:
- ASe află sub faţa diafragmatică a inimii.
- BPentru a fi demonstrat cordul trebuie ridicat de apex şi întors spre dreapta.
- CE delimitat de venele cavă inferioară şi pulmonare stângi.
- DPeretele lui anterior e format de miocardul atriului drept.
- ESe continuă cu sinusul transvers.
74CM Scheletul moale al inimii include:
- AAparatul ligamentar al pericardului.
- BInelele fibroase drept şi stâng.
- CInelele conjunctive din jurul orificiilor aortic şi al trunchiului pulmonar.
- DTriunghiurile fibroase drept şi stâng.
- EPorţiunea membranoasă a septului interventricular.
75CM Pe viu inima poate fi explorată prin:
- AEndoscopie cardiacă.
- BPercuţie.
- CEcocardiografie.
- DCoronarografie.
- EAngiocardiografie.
76CS Inima se dezvoltă din:
- AEctoderm.
- BMezoderm.
- CEndoderm.
- DRecesurile branhiale.
- EIntestinul primar.
77CM Triada Fallot include:
- AStenoza trunchiului pulmonar.
- BDefectul septului interventricular.
- CHipertrofia ventriculului stâng.
- DDefectul septului interatrial.
- EHipertrofia ventriculului drept.
78CM Faţa inferioară (diafragmatică) a cordului:
- AVine în raport cu centrul tendinos al diafragmului.
- BSe sprijină pe partea sternală a diafragmului.
- CPe ea trece şanţul interventricular posterior.
- DCorespunde suprafeţei ventriculului stâng (mai mare) şi ventriculului drept (mai mică).
- ECorespunde suprafeţelor ambelor atrii.
79CS Incisura apicală a cordului:
- ASe află pe marginea stângă.
- BReprezintă segmentul inferior al şanţului interventricular posterior.
- CÎntretaie marginea stângă.
- DSe formează prin confluerea şanţurilor interventriculare.
- ECorespunde apexului cordului.
80CS Apexul cordului este orientat:
- AÎn jos, anterior şi în dreapta.
- BÎn jos, posterior şi în stânga.
- CÎn jos, anterior şi în stânga.
- DSpre spaţiul intercostal IV.
- EÎn direcţia processus xiphoideus.
81CM Cu privire la baza cordului:
- AE formată de atrii, iar anterior de aortă şi trunchiul pulmonar.
- BCorespunde atriilor şi părţii superioare a ventriculului stâng.
- CE orientată posterior, în sus şi la dreapta.
- DAtinge spaţiul intercostal II din dreapta.
- EFormează peretele superior al atriilor.
82CM Marginile cordului:
- AAmbele sunt ascuţite.
- BCea dreaptă este mai ascuţită, iar cea stângă – mai rotunjită.
- CMarginea stângă e rotunjită, deoarece peretele ventriculului stâng este mai gros.
- DMarginea dreaptă corespunde ventriculului drept şi atriului drept.
- EMarginea dreaptă este mai scurtă decât cea stângă.
83CM Cu privire la dimensiunile cordului:
- ASunt egale cu dimensiunile pumnului individului respectiv.
- BDiametrul longitudinal e de 12-13 cm.
- CDiametrul transversal măsoară 9-10 cm.
- DDiametrul antero-posterior e de 6-7 cm.
- ELa femeie sunt mai mari.
84CM Muşchii papilari:
- AAu formă conică.
- BDe la vârful lor pleacă corzile tendinoase.
- CPot fi simpli, bifizi şi multifizi.
- DAu diverse forme.
- EMuşchii papilari se mai numesc trabeculae carneae
85CM Septul interatrial:
- ASepară atriile de ventricule.
- BPrezintă un perete comun pentru ambele atrii.
- CPe faţa lui dreaptă este situată fossa ovalis.
- DLa nivelul fosei ovale este mult mai subţire.
- EConstituie peretele comun al ventriculelor.
86CS Pereţii atriului drept sunt:
- AAnterior, atrioventricular, septal, posterior.
- BAnterior, posterior, superior, inferior, medial şi lateral.
- CSeptal şi superoinferior.
- DAnterior, posterior, superior şi inferior.
- EAnterior şi inferior.
87CM Cu privire la triunghiul Koch:
- ASe află în atriul stâng.
- BSe află în atriul drept.
- CEste delimitat de valvula sinusului coronar, ostiul atrioventricular drept şi fasciculul
conjunctiv, care pleacă de la valvula sinusului coronar. - DLa nivelul lui se află nodul Aschoff-Tawara.
- ELa nivelul lui se află nodul sinoatrial.
88CM Cu privire la auriculele inimii:
- AReprezintă formaţiuni rudimentare.
- BSe prelungesc din peretele anterior al atriilor respective.
- CReprezintă rezervoare de sânge.
- DSe cunosc auriculul drept şi stâng.
- EAuriculul stâng este mai lung şi mai îngust ca cel drept.
89CS Aparatul valvular al inimii este constituit din:
- AValvele atrioventriculare dreaptă şi stângă.
- BValva trunchiului pulmonar şi valva aortică.
- CValva atrioventriculară dreaptă, valva atrioventriculară stângă, valva trunchiului pulmonar şi valva aortică.
- DValvele semilunare ale trunchiului pulmonar şi ale aortei.
- EValvele tricuspidă şi bicuspidă.
90CM Valvulele semilunare ale trunchiului pulmonar:
- ASe află la marginile ostium tr. pulmonalis.
- BSunt trei: anterioară, dreaptă şi stângă.
- CAu aspect de cuib de rândunică.
- DÎmpiedică reîntoarcerea sângelui în ventriculul drept aflat în diastolă.
- ENumărul lor e variabil.
91CM Valva aortică:
- ADiferă structural de valva trunchiului pulmonar.
- BAre structură identică cu cea a valvei trunchiului pulmonar.
- CNodulii ei sunt mai masivi şi mai pronunţaţi.
- DEste constituită din valvulele semilunare anterioară, dreaptă şi stângă.
- EEste constituită din valvulele semilunare posterioară, dreaptă şi stângă.
92CM Sistemul conductil al inimii este constituit din:
- AFibre musculare netede.
- BFibre musculare atipice dispuse în miocard.
- CFascicule musculare longitudinale.
- DNodul sinoatrial, nodul atrioventricular şi fasciculul atrioventricular.
- EDoi pedunculi musculari.
93CM Cu privire la localizarea componentelor sistemului conductil al inimii:
- APedunculii se răspândesc în miocardul ventriculului stâng.
- BNodul sinoatrial este localizat în peretele posterior al ventriculului drept.
- CNodul sinoatrial (Keith-Flack) se află în peretele atriului drept.
- DNodul atrioventricular (Aschoff-Tawara) este situat în porţiunea inferioară a septului
interatrial. - EPedunculii drept şi stâng ai fasciculului atrioventricular se distribuie în ventriculele
corespunzătoare.
94CM Cu privire la importanţa sistemului conductil al inimii:
- ARealizează activitatea ritmică a inimii.
- BSincronizează contracţiile atriilor şi ventriculelor.
- CCumulează rolul elementelor nervoase ale cordului.
- DStimulează activitatea atriului şi ventriculului de pe dreapta.
- ERealizează automatismul inimii.
95CM Cu privire la endocard:
- AReprezintă un strat gros ce căptuşeşte interiorul camerelor inimii.
- BLa nivelul atriilor este mai gros, decât al ventriculelor.
- CE bine pronunţat pe septul interventricular.
- DLa nivelul ostiilor aortal şi al trunchiului pulmonar este mai puţin pronunţat.
- EPe septul interventricular este foarte fin.
96CS Miocardul:
- AAlcătuieşte pereţii atriilor şi ventriculelor independent de funcţiile lor.
- BLa nivelul atriilor este mai gros, decât în ventricule.
- CE cel mai bine dezvoltat strat al cordului.
- DConstă din ţesut muscular scheletic.
- EAnatomic este comun pentru atrii şi ventricule
97CM Triungiurile fibroase din scheletul moale al inimii:
- AExistă drept şi stâng.
- BSe află între inelele fibroase ale orificiilor atrioventriculare şi ale celui aortic.
- CCel stâng este mult mai mare decât cel drept.
- DCel drept leagă ambele inele atrioventriculare şi cel aortic.
- ECel stâng este unit cu septul interventricular.
98CM Pericardului i se disting fețele:
- APleurală.
- BSternocostală.
- CDiafragmatică.
- DMediastinală dreaptă şi stângă.
- ECostală.
99CM Prin examenul radiologic la adult se evidenţiază următoarele poziţii principale ale
cordului:- ATransversală.
- BOblică.
- COrizontală.
- DVerticală.
- EMediană.
100CM Circulaţia sangvină la făt:
- AEste pulmonară.
- BEste placentară.
- CCirculaţia sangvină mare comunică cu cea mică prin foramen ovale şi ductus arteriosus.
- DAre loc numai prin artere.
- EAprovizionează fătul cu O2 şi substanţe nutritive.
101CM În activitatea inimii se disting următoarele faze:
- ASistola generală.
- BSistola atriilor.
- CDiastola generală.
- DSistola ventriculelor.
- EDiastola ventriculelor.
102CM Lamela viscerală a pericardului seros reprezintă:
- AStratul intern al inimii.
- BStratul extern al inimii.
- CEpicardul.
- DDouă lamele ale pericardului fibros.
- EO lamelă, care tapetează din interior pericardul fibros.
103CM Faţa sternocostală a pericardului:
- AAderă nemijlocit la corpul sternului şi cartilajele coastelor IV, V şi VI.
- BSe uneşte cu coastele VII, VIII şi IX.
- CSe uneşte cu peretele toracelui prin ligamentele sternopericardiace superioare şi inferioare.
- DAcoperă pe deplin faţa internă a sternului.
- EAderă la pleurele mediastinale dreaptă şi stângă
104CM Lichidul pericardic:
- AFacilitează alunecarea cordului.
- BÎmpiedică mişcările inimii.
- CE un lichid seros.
- DSe prezintă ca un lichid vâscos.
- ESe află intre pericardul fibros şi seros.
105CS Şocul apexian se determină:
- ALa apexul inimii.
- BÎn spaţiul intercostal III din stânga.
- CLa nivelul cartilajului coastei IV din dreapta.
- DÎn spaţiul intercostal IV din dreapta.
- EPe linia medioclaviculară stângă.
106CM Poziţia cordului:
- ADepinde de poziţia diafragmului, vârstă şi constituţie.
- BLa hiperstenici este orizontală.
- CLa normostenici capătă o poziţie oblică.
- DLa femei este transversală.
- ELa astenici e verticală.
Informações
- Descrição
- Medicine Quiz sobre Sistemul cardiovascular. Generalități Inima şi pericardul – structură, topografie, explorare pe viu , criado por irina stanco em 26-05-2021.
- Autor
- irina stanco
- Idioma
- English
- Visualizações
- 1.054
- Etiquetas
- Avaliação
- Ainda sem avaliações Avalie este quiz