Quiz
III. SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
Perguntas do quiz (121)
1Acuzele pacienților cu afecțiuni cardiace sunt, cu excepția:
- AHematemeza
- BHemoptizia
- CDispnee
- DPalpitații
- EDureri în piept
2Palpitația este caracterizată de pacienți ca:
- ADureri ușoare de inimă
- BIntervale (bătăi de inimă scapate)
- CPrezența sângelui în spută (hemoptizie)
- DContracții cardiace accelerate și intensificate
- ENici unul dintre cele de mai sus
3Întreruperile sunt caracterizate de pacienți ca:
- ADureri ușoare de inimă
- BSenzația de scufundare, oprirea inimii
- CPrezența sângelui în spută (hemoptizie)
- DContracții cardiace accelerate și intensificate
- ENici unul dintre cele de mai sus
4Durerea de inimă trebuie analizată în funcție de caracteristicile de bază:
- ACauza sau starea în care apare
- BCaracterul durerii
- CDurata și radiația durerii
- DStarea în care durerea dispare
- EToate cele de mai sus
5Caracteristicile durerii anginoase sunt, cu excepția:
- ALocalizare retrosternală sau ușor spre stânga sternului
- BCel mai frecvent iradiază în regiunea sub scapula stângă, spre gât, spre brațul stâng
- CCel mai frecvent iradiază în regiunea sub scapula dreaptă, spre gât, spre brațul drept
- DDurerea apare la exerciții, stres emoțional
- EDurerea dispare la administrarea de nitroglicerină
6Caracteristica edemului cardiac este:
- AApare dimineața și dispare după exerciții fizice
- BLocalizare mai ales pe față, gât și piept
- CEste colorat în roșu
- DSe dezvoltă seara și se rezolvă în timpul somnului de noapte
- EEste asimetric
7Definiția ortopneei este:
- ADispnee în timpul exercițiilor fizice
- BDispneea în repaus
- CDispnee în poziție orizontală
- DDispnee în poziție verticală
- EAtacuri de dispnee cu expectorarea sputei spumoase
8Culoarea pielii în bolile cardiace poate fi:
- ACianotică
- BPalidă
- CIcterică
- DRoșiatică
- EToate cele de mai sus
9Acrocianoza este definită de:
- ACuloarea violetă a pielii pe piept
- BCuloarea roșiatică a pielii degetelor de la mâni și picioare, vârful nasului, buzele, lobilor urechilor
- CCuloarea violetă a pielii degetelor de la mâni și picioare, vârful nasului, buzelor, lobilor urechilor
- DDegetele și degetele de la picioare, vârful nasului, buzele, lobii urechii sunt palide
- EPielea pieptului și trunchiului este palidă
10Anasarca este definită ca:
- AEdemul generalizat
- BEdemul localizat pe partea superioară a corpului
- CEdemul localizat pe partea inferioară a corpului
- DEdemul feței și gâtului
- EEdem asimetric
11Pulsația arterelor carotide se caracterizează prin:
- AApare în insuficiența valvei mitrale
- BApare în insuficiența valvei tricuspide
- CApare în insuficiența valvei pulmonare
- DApare în insuficiența valvei aortice
- EApare în hipertensiune arterială
12Congestia venoasă generalizată apare în:
- AAfectarea inimii drepte
- BAfectarea inimii stângi
- CArtrită reumatoidă
- DInflamația mucoasei gastrice
- EPancreatită cronică
13Scopul palpării cardiace este de a examina:
- AȘocului apexian
- BȘocul cardiac
- CPulsarea vizibilă
- DSimptomul tors de pisică
- EToate cele de mai sus
14Determinarea șocului apexian constă în:
- ABaza mâinii trebuie să fie plasată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate spre gât
- BBaza mâinii trebuie să fie plasată pe stern, în timp ce degetele trebuie direcționate către regiunea axilară, între coastele 3 și 4
- CBaza mâinii trebuie să fie plasată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate spre regiunea axilară, între coastele 7 și 8
- DBaza mâinii trebuie să se sprijine pe scapula stângă, în timp ce degetele trebuie direcționate către regiunea axilară
- EBaza mâinii trebuie plasată pe scapula dreaptă, în timp ce degetele trebuie direcționate către regiunea axilară
15Care dintre cele expuse nu este o proprietate a șocului apexian:
- ALățimea (sau zona)
- BÎnălțime
- CRezonanță
- DRezistența
- EPutere
16Diagnosticul cel mai frecvent și important al șocului apexian difuz (> 2 cm) este:
- ADimensiuni normale ale inimii
- BDilatarea ventriculului stâng
- CAnevrismul aortic
- DAteroscleroza coronariană
- EDilatarea atriului drept
17Alegeți afirmația corectă despre șocul cardiac difuz:
- ASe stabilește atunci când suprafața este mai mică de 1 cm
- BSe stabilește atunci când suprafața este mai mică de 2 cm
- CSe stabilește atunci când suprafața depășește 1 cm
- DSe stabilește atunci când suprafața depășește 2 cm
- ESe stabilește atunci când suprafața depășește 4 cm
18Scopul percuției cardiace este următoarea:
- AȘocul apexian și cel cardiac
- BMărimea, poziția și forma inimii și a pediculului vascular
- CPentru a determina sunetele inimii
- DPulsarea vizibila și simptomul tors de pisică
- ELimitele inferioare ale plămânilor
19Locul proiecției valvei mitrale:
- ADe partea stângă a sternului, la cea de-a treia articulație costosternală
- BPe stern la jumătatea distanței dintre articulațiile costosternale 3 din stânga și 5 din dreapta
- CAl doilea spațiu intercostal lateral stânga de stern
- DMijlocul sternului, la nivelul celei de-a treia articulație costosternală
- ELateral stânga de stern, la articulația costosternală 6
20Locul proiecției valvei tricuspide:
- ADe partea stângă a sternului, la cea de-a treia articulație costosternală
- BPe stern la jumătatea distanței dintre articulațiile costosternale 3 din stânga și 5 din dreapta
- CAl doilea spațiu intercostal lateral stânga de stern
- DMijlocul sternului, la nivelul celei de-a treia articulație costosternală
- ELateral stânga de stern, la articulația costosternală 6
21Locul proiecției trunchiului pulmonar:
- ADe partea stângă a sternului, la cea de-a treia articulație costosternală
- BPe stern la jumătatea distanței dintre articulațiile costosternale 3 din stânga și 5 din dreapta
- CAl doilea spațiu intercostal lateral stânga de stern
- DMijlocul sternului, la nivelul celei de-a treia articulație costosternală
- ELateral stânga de stern, la articulația costosternală 6
22Locul proiecției valvei aortice:
- ADe partea stângă a sternului, la cea de-a treia articulație costosternală
- BPe stern la jumătatea distanței dintre articulațiile costosternale 3 din stânga și 5 din dreapta
- CAl doilea spațiu intercostal lateral stânga de stern
- DMijlocul sternului, la nivelul celei de-a treia articulație costosternală
- ELateral stânga de stern, la articulația costosternală 6
23Intensitatea zgomotelor cardiace poate crește în:
- AÎn timpul efortului fizic
- BMiocardită
- CDistrofia miocardică
- DCardiosleroză
- EHidropericard
24Monitorizarea ECG Holter reprezintă:
- AÎnregistrarea 24 de ore a tensiunii arteriale
- BUltrasonografia cardiacă
- CÎnregistrarea 24 de ore a electrocardiografiei
- DAnaliza 24 de ore a gazelor arteriale
- ENici unul dintre cele de mai sus
25Frecvența cardiacă normală, conform OMS, este:
- A50-100 b / min
- B60-120 b / min
- C60-100 b / min
- D<60 b / min
- E> 100 b / min
26Care este strategia tratamentului la bolnavii cu stenoză mitrală cu decurgere asimptomatică?
- AValvuloplastia cu balon
- BTratamentul cu anticoagulante
- CRestricţia de sare şi administrarea diureticelor
- DComisurotomie pe cord închis
- EComisurotomie pe cord deschis
27În insuficienţa mitrală pronunţată se determină:
- AMajorarea ventricului stâng, apoi şi a atriului stâng
- BMajorarea atriului stâng, apoi a ventricului stâng
- CMajorarea atriului drept, apoi şi a ventricului drept
- DMajorarea ventricului drept, apoi a ventricului drept
- EMajorarea ventricului drept, apoi a ventricului stâng
28În stenoza valvei aortale zgomotul II la baza cordului este:
- AAccentuat
- BNu e schimbat
- CDe dublat datorită ejecţiei scăzute a ventricului stâng
- DDiminuat
- EDe dublat la efort fizic
29Cauza cea mai frecventă a stenozei valvei tricuspide este:
- AFebră reumatismală
- BFibroelastoza endocardiană
- CFibroza endocardiană
- DMixoma atriului drept
- EMixoma atriului stâng
30Hipertensiunea arterială este definită ca o creştere a valorilor tensiunii arteriale în repaus:
- Apeste 120/80 mmHg
- Bpeste 160/90 mmHg
- Cpeste 130/80 mmHg
- Dpeste 139/89 mmHg
- Epeste 180/100 mmHg
31Un loc central în evoluţia hipertensiunii arteriale îl ocupă:
- AAfectarea aortei
- BAfectarea sistemului nervos central
- CAfectarea rinichilor
- DAfectarea retinei
- EAfectarea inimii
32Cea mai frecvent întâlnită variantă de HTA secundară este:
- AHTA renoparenchimatoasă
- BHTA renovasculară
- CHTA endocrină
- DHTA cardio-vasculară
- EHTA neurogenă
33Urgenţa hipertensivă reprezintă:
- ASindrom clinic însoţit de creşterea bruscă şi severă a ta diastolice peste 120 mmhg, fără semne clinice sau biologice de afectare viscerală
- BSindrom clinic însoţit de creşterea bruscă şi severă a ta diastolice peste 120 mmhg, însoţită de semne clinice sau biologice de afectare viscerală
- CSindrom clinic însoţit de creşterea bruscă şi severă a ta diastolice peste 140 mmhg, fără semne clinice sau biologice de afectare viscerală
- DSindrom clinic însoţit de creşterea treptată dar severă a ta diastolice peste 120 mmhg, fără semne clinice sau biologice de afectare viscerală
- ESindrom clinic însoţit de creşterea bruscă şi severă a ta diastolice peste 140 mmhg, însoţită de semne clinice sau biologice de afectare viscerală
34Cea mai frecventă cauză a cardiopatiei ischemice este:
- ASpasmul arterelor coronariene
- BAteroscleroza coronariană
- CTulburări metabolice
- DStresul psihoemoţional
- ETraume ale cutiei toracice
35Definiția aterosclerozei este:
- ABoala cronică caracterizată prin afectarea sistemică a artelor din cauza tulburărilor metabolice a peretelui vascular
- BBoala acută caracterizată prin afecțiunea sistemică a artelor din cauza tulburărilor metabolice a peretelui vascular
- CBoala cronică caracterizată prin afecțiunea locală a arterelor membrelor inferioare datorată tulburărilor metabolice a peretelui vascular
- DBoala cronică caracterizată prin afectarea sistemică a venelor datorită tulburărilor metabolice a peretelui vascular
- EBoala cronică caracterizată prin afecțiunea sistemică a arterei datorată tulburărilor autoimune a peretelui vascular
36 Cel mai important efect aterogen este atribuit:
- AHiperglicemiei
- BColesterolului cu densitate înaltă (hdl)
- CHipertensiunii arteriale
- DNivelului cortizolului în sânge
- EColesterolului cu densitate joasă (ldl)
37Cea mai caracteristică manifestare clinică a anginei pectorale este:
- ADispneea
- BPalpitaţiile
- CDereglările de ritm
- DDurerea retrosternală
- EDereglările de conductibilitate
38La baza anginei pectorale spontane (Prinzmetal) stă:
- AAteroscleroza coronariană
- BDereglări metabolice în miocard
- CSpasmul coronarian
- DProces inflamator în miocard
- ENecroza miocardică
39Infarctul miocardic reprezintă:
- AIschemia acută a miocardului, drept urmare a ocluziei complete sau parţiale a unei artere coronariene
- BIschemia acută a miocardului, drept urmare a dereglărilor metabolice din miocard
- CUna dintre cele mai frecvente cauze de mortalitate în rândul populaţiei de vârstă tânără
- DNecroza miocardului, ca urmare a ischemiei acute, cauzată de ocluzia completă sau parţială a unei artere coronariene
- EFrecvent este urmarea proceselor inflamatorii în arterele coronariene - coronarite
40Unul din markerii specifici ai necrozei miocardice este:
- ALeucocitoza
- BVsh accelerat
- CTroponinele miocardice I sau T crescute
- DFibrinogen crescut
- ETrombocitoza
41Cea mai uzuală metodă instrumentală de diagnostic a infarctului miocardic acut este:
- Acicloergometria
- Becocardiografia
- Ctreadmil-ul
- Dscintigrafia miocardului
- Eelectrocardiografia convenţională în 12 derivaţii
42Manifestarea clinică de bază în infarct miocardic acut este:
- ADurerea retrosternală cu o durată de 2-5 minute
- BDurerea retrosternală cu o durată peste 20 minute
- CDispneea paroxistică
- DPalpitaţiile
- EDurerea precordială pongitivă legată cu actul de respiraţie
43Ce afirmaţie caracterizează insuficienţa cardiacă în clasa funcţională I (NYHA)?:
- AAbsenţa dispneei
- BDispneea la supraefort fizic
- CDispneea la efort fizic obişnuit
- DDispneea la efort fizic minim
- EDispneea în repaus
44Ce afirmaţie caracterizează insuficienţa cardiacă în clasa funcţională II (NYHA)?:
- AAbsenţa dispneei
- BDispneea la supraefort fizic
- CDispneea la efort fizic obişnuit
- DDispneea la efort fizic minim
- EDispneea în repaus
45Ce afirmaţie caracterizează insuficienţa cardiacă în clasa funcţională III (NYHA)?:
- AAbsenţa dispneei
- BDispneea la supraefort fizic
- CDispneea la efort fizic obişnuit
- DDispneea la efort fizic minim
- EDispneea în repaus
46Ce afirmaţie caracterizează insuficienţa cardiacă în clasa funcţională IV (NYHA)?:
- AAbsenţa dispneei
- BDispneea la supraefort fizic
- CDispneea la efort fizic obişnuit
- DDispneea la efort fizic minim
- EDispneea în repaus
47Cauzele edemului pulmonar acut cardiogen sunt următoarele, cu excepţia:
- AStenozei aortice
- BCardiopatiei obstructive
- CTromboembolismului pulmonar
- DTahiaritmiilor
- ECrizei hipertensive
48Cauzele edemului pulmonar necardiogen pot fi următoarele, cu excepţia:
- AAstmul bronşic
- BGripa toxică
- CIctusul cerebral
- DInfuzii abundente de plasmă şi lichid
- EUlcer gastric
49Care din următoarele simptome şi semne reprezintă criterii majore pentru diagnosticul insuficienţei cardiace:
- ADispneea paroxistică nocturnă
- BEdemele periferice
- CDilatarea venelor gâtului
- DHepatomegalia
- EDispneea de efort
50Acuzele pacienților cu boli cardiace sunt:
- AHematemeza
- BHemoptizia
- CDispnee
- DPalpitații
- EVărsături
51Acuzele pacienților cu boli cardiace sunt:
- ADureri în piept
- BTuse uscată
- CTuse umedă
- DAstmul cardiac
- EPalpitații
52Caracteristicile astmului cardiac sunt:
- AEliminare de spută purulentă
- BEliminarea sputei spumoase cu urme de sânge
- CDe obicei apare brusc
- DCea mai frecventă acuză este lipsa acută de aer
- ECea mai frecventă acuză este durerea în piept intensă
53Palpitațiile sunt cauzate de:
- AMiocardită
- BEndocardită
- CPericardită
- DInfarctul miocardic
- EFebră
54Palpitațiile sunt cauzate de:
- AAnemie
- BNevroză
- CHipertiroidismul
- DHipotiroidismul
- EDupă efort fizic intens
55Caracteristicile durerii anginoase sunt:
- ALocalizare retrosternală sau ușor spre stânga sternului
- BCel mai frecvent iradiază în regiunea subscapulară stângă, spre gât și brațul stâng
- CCel mai frecvent iradiază în regiunea subscapulară dreaptă, spre gât și brațul drept
- DDurerea apare în repaus
- EDispare la administrarea de nitroglicerină
56Angina pectorală apare în:
- AAteroscleroza radială
- BVasculita reumatică a vaselor coronare
- CAteroscleroza coronariană
- DAnemie gravă
- EHipotiroidie gravă
57Inspectia unui pacient cu boli cardiace poate dezvălui:
- APoziția așezată
- BErupții pe palme
- CCuloarea cianotică a pielii
- DCuloare palidă a pielii
- ECuloarea iterică a sclerelor și a pielii
58Anasarca poate include:
- AAscita
- BHidrotorax
- CPleurezia
- DHidropericard
- EPericardita
59"Cocoașa" cardiacă este definit ca:
- AUmflarea zonei sub inimă
- BDepresia zonei sub inimă
- CCauzate de hipertrofie și mărirea inimii
- DCauzate de patologiile vaselor coronariene
- ETrebuie diferențiată de deformările pieptului cauzate de modificările oaselor
60Bătăile cardiace patologice determinate la inspecție se caracterizează prin:
- ASe observă la dreapta liniei sternale pe o suprafață vastă extinsă pînă la regiunea epigastrică
- BSe observă la stânga liniei sternale pe o suprafață vastă extinsă pînă la regiunea epigastrică
- CCauzate de ventriculul drept marit
- DCauzate de ventriculul stâng mărit
- ECauzate de aorta mărită
61Congestia venoasă generală poate fi cauzată de:
- AAfectarea inimii drepte
- BAfectarea inimii stângi
- CBoli care cresc presiunea intratoracică
- DInflamația mucoasei gastrice
- EPancreatită cronică
62Scopul palpării cardiace este de a examina:
- AȘocul apexian
- BȘocul cardiac
- CPulsarea vizibilă
- DSimptomul tors de pisică
- EFremitus vocal
63Scopul palpării cardiace este de a examina:
- AȘocul apexian
- BȘocul cardiac
- CBatetul stomacal
- DTurgescența venelor jugulare
- ESimptomul tors de pisică
64Alegeți etapele determinării șocului apexian:
- APlasare palmii mâinii drepte este așezată pe pieptul pacientului
- BPlasare palmii mâinii stângi este așezată pe pieptul pacientului
- CGlanda mamară stângă la femei este mai întâi mutată în sus și spre dreapta
- DBaza mâinii trebuie să fie așezată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate către regiunea axilară, între coastele 3 și 4
- EBaza mâinii trebuie să fie așezată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate către gât
65Alegeți etapele determinării șocului apexian:
- AGlanda mamară dreaptă la femei este mai întâi mutată în sus și spre stânga
- BGlanda mamară stângă la femei este mai întâi mutată în sus și spre dreapta
- CFalangele terminale ale celor trei degete trebuie să fie flexate pentru a forma un unghi drept față de suprafața toracelui și să se miște încet de-a lungul spașiilor intercostale spre stern până la senzația de mișcare a vârfului inimii
- DBaza mâinii trebuie să fie așezată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate către regiunea axilară, între coastele 3 și 4
- EPalma mâinii drepte este așezată pe pieptul pacientului
66Alegeți caracteristicile normale ale șocului apexian:
- ASe găsește în spațiul intercostal 5 pe stînga
- BSe află la 1-1,5 cm medial de linia medioclaviculară stângă
- CSe găsește în spațiul intercostal 3 pe stînga
- DSe află la 2-3,5 cm medial de linia medioclaviculară stângă
- ESe găsește în spațiul intercostal 5 pe dreapta
67Proprietățile șocului apexian sunt:
- ALățimea (sau zona)
- BÎnălțime
- CPutere
- DRezistența
- ERezonanță
68Alegeți afirmațiile corecte despre șocul apexian difuz:
- AEste cauzat de ateroscleroza coronariană
- BEste cauzat de ventriculul stâng mărit
- CSe stabilește atunci când suprafața depășește 1 cm
- DSe stabilește atunci când suprafața depășește 2 cm
- ESe stabilește atunci când suprafața depășește 4 cm
69Percuția cardiacă își propune să examineze:
- AȘocul apexian
- BLimitele inimii
- CPoziția inimii
- DForma inimii
- EPediculul vascular
70Percuția cardiacă își propune să examineze:
- AZgomotele cardiace
- BRitmul cardiac
- CPoziția și forma inimii
- DLimitele inimii
- EPediculul vascular
71Matitea relativă a inimii are următoarele limite:
- ALimita stângă: 1-2 cm medial de linia medioclaviculară stângă
- BLimita stângă: 1-2 cm lateral a linia medioclaviculară stângă
- CLimita superioară: al treilea spațiu intercostal pe stânga
- DLimita superioară: spațiul 5 intercostal pe stânga
- ELimita stânga coincide cu șocul apexian
72Alegeți cauzele deplasării zonei de matitate relativă spre stânga:
- ADilatarea ventriculului drept
- BDilatarea ventriculului stâng
- CDilatarea atriului stâng
- DDilatarea atriului drept
- EHidropericard
73Regulile auscultării inimii sunt:
- AValva aortică ar trebui să fie asculatată prima
- BValva mitrală ar trebui să fie asculatată prima
- CZgomotele valvelor ar trebuie să fie ascultate în ordinea descrescătoare a frecvenței afectării lor
- DValva aortică ar trebui să fie asculatată în al doilea rând
- EValva mitrală ar trebui să fie asculatată în al doilea rând
74Regulile auscultării inimii sunt:
- APunctul Botkin-Erb este ultimul ascultat
- BZgomotele inimii ar trebui auzite în diferite posturi ale pacientului: în picioare, culcat, după efort fizic
- CZgomotele valvelor ar trebuie să fie ascultate în ordinea descrescătoare a frecvenței afectării lor
- DValva aortică ar trebui să fie asculatată în al doilea rând
- EValva mitrală ar trebui să fie asculatată în al doilea rând
75Primul zgomot cardiac este caracterizat prin:
- AEste produs în timpul diastolei
- BEste mai lung și mai puternic decât al doilea zgomot
- CEste produs în timpul sistolei
- DEste cel mai bine auzit la apex
- EEste cel mai bine audiat la baza inimii
76Al doilea zgomot cardiac este caracterizat prin:
- AEste produs în timpul diastolei
- BEste produs în timpul sistolei
- CEste mai lung și mai puternic decât al doilea sunet
- DEste cel mai bine auzit la vârf
- EEste cel mai bine audiat la baza inimii
77Intensitatea zgomotelor inimii poate scădea în:
- AÎn timpul exercițiului
- BMiocardită
- CDistrofia miocardică
- DCardiosleroză
- EHidropericard
78Suflurile cardiace pot fi:
- ASimetrice
- BFuncțională
- COrganice
- DParalele
- EIntrinsece
79Suflurile cardiace pot fi:
- ASistolice
- BFuncționale
- COrganice
- DParalele
- EDiastolice
80Suflu sistolic poate fi auzit în următoarele situații:
- AStenoza aortică
- BStenoza pulmonară
- CRegurgitarea aortică
- DRegurgitarea pulmonară
- EStenoza valvei mitrale
81Suflul sistolic poate fi auzit în următoarele situații:
- AStenoza aortică
- BStenoza pulmonară
- CRegurgitarea aortică
- DRegurgitare tricuspidă
- ERegurgitare mitrală
82Suflul diastolic poate fi auzit în următoarele situații:
- AStenoza aortică
- BStenoza pulmonară
- CRegurgitarea aortică
- DRegurgitarea pulmonară
- EStenoza valvei mitrale
83ECG-ul la un subiect sănătos are următoarele elemente:
- AUndele pozitive P, R și T
- BUndele negative Q și S
- CIntervalele P-Q, S-T, T-P și R-R
- DComplexele QRS și QRST
- EIntervalele T-U și P-S
84Cele mai frecvente cauze a patologiei primare a valvei tricuspide sunt:
- AReumatism
- BArtrita reumatoidă
- CEndocardita infecţioasă
- DInfarctul miocardului ventricului drept
- EMixoma
85Manifestările clinice a insuficienţei valvulei tricuspidă sunt:
- AEdeme gambiene
- BHematomegalia
- CPulsaţie în regiunea epigastrică
- DVenele jugulare turgescente
- EZgomotul I accentuat
86Cele mai frecvente simptoame în clinica stenozei mitrale sunt:
- ADispneea
- BHemoptiziile
- CEmboliile arteriale
- DTusea
- EDureri în rebordul costal stâng
87Cele mai caracteristice semne în evoluţia clinică a insuficienţei mitrale sunt:
- ADispneea la efort
- BOrtopneea
- CDispneea poroxistică nocturnă
- DHemoptiziile
- EEmboliile periferice
88Simptomele clinice caracteristice stenozei valvei aortale sunt:
- ADispneea
- BAngina pectorală de tip clasic la efort
- CSincopa la efort
- DHemoptiziile
- EAstenia
89Caracteristicile pulsului în stenoza aortală sunt:
- APuls înalt
- BPuls de amplitudă mică
- CPuls frecvent
- DPulsul creşte încet
- EPulsul descreşte încet
90Care sunt complicaţiile hipertensiunii arteriale:
- AInfarct miocardic
- BInsuficienţă cardiacă a ventriculului drept
- CInsuficienţă cardiacă a ventriculului stâng
- DInsuficienţa renală
- EInsuficienţa hepatică
91Principiile de bază de tratament ale HTA sunt:
- AModificarea stilului de viaţă
- BTratament antihipertensiv
- CAntibioticoterapia în HTA esenţială
- DTratament etiologic şi/sau chirurgical în HTA simptomatice
- ETratament chirurgical în HTA esenţială
92Tratamentul antihipertensiv în HTA include următoarele grupe de medicamente:
- ABeta-adrenoblocantele
- BInhibitorii enzimei de conversie
- CGlucozidele cardiace
- DInhibitorii pompei de protoni
- EDiureticele
93Modificarea stilului de viaţă la pacienţii cu HTA include:
- AReducerea greutăţii corporale la obezi
- BActivitate fizică redusă
- CReducerea masei corporale la toţi pacienţii
- DRenunţarea la fumat
- EReducerea sării de bucătărie până la 5-6 g/zi
94Diagnosticul de feocromocitom ca cauză a HTA secundare se stabileşte în baza:
- ACreşterii în plasmă a catecolaminelor libere (adrenalina, noradrenalina) şi a acidului vanilmandelic
- BTriadei: cefalee-palpitaţii-transpiraţii
- CHipercortizolemiei
- DHipokaliemiei
- ECreşterea nivelului derivaţilor metoxilaţi ai catecolaminelor urinare
95Diagnosticul de sindrom Cohn ca cauză a HTA secundare se stabileşte în baza:
- AHipercortizolemiei
- BSlăbiciuni musculare, pseudoparalizii, crampe, crize tetaniforme
- CHiperaldosteronemiei
- DHipokaliemiei
- ECreşterii hormonilor tiroidieni T3 şi T4
96Apariţia plăcii de aterom este legată de existenţa condiţiilor patologice :
- AStresul oxidativ
- BModificarea vâscozităţii sângelui
- CCreşterea ph sanguin
- DDisfuncţia endotelială
- EMicşorarea ph sanguin
97Durerea anginoasă are următoarele caracteristici:
- AEste localizată retrosternal
- BAre o durată de câteva minute
- CDe obicei iradiază în umărul stâng, scapula stângă, braţul stâng
- DAre o durată de peste 30 minute
- ESe jugulează după administrare de nitroglicerină sublingual
98În timpul accesului de angină pectorală pe ECG se atestă:
- ASubdenivelarea segmentului S-T peste 1 mm
- BSupradenivelarea segmentului S-T peste 1 mm
- CMicşorarea amplitudei undei T
- DSe pot înregistra aritmii
- EUnda Q patologică
99Cele mai utilizate grupe de medicamente antianginale sunt:
- ANitraţii
- BGlucozidele cardiace
- CBeta-adrenoblocantele
- DDiureticele
- EAntagoniştii ionilor de calciu
100Factorii de risc pentru cardiopatia ischemică sunt:
- AFactorul genetic
- BSedentarismul
- CHipotensiunea arterială
- DHipertensiunea arterială
- EObezitatea
101În diagnosticul anginei pectorale cele mai răspândite teste cu efort fizic dozat sunt:
- ARidicatul pe scări
- BCicloergometria
- CTreadmill-ul
- DGenuflexiunile
- ETestul isometric
102Morfopatologic zonele principale în infarct miocardic acut sunt:
- AZona de inflamaţie
- BZona de ischemie
- CZona de leziune
- DZona de necroză
- EZona de cicatrizare
103Variantele clinice de debut ale infarctului miocardic acut sunt:
- AAbdominală
- BAlgică
- CAstmatică
- DAritmică
- EParalitică
104Stadiile evoluţiei infarctului miocardic acut sunt:
- ASupraacut
- BStadiul de recidivă
- CAcut
- DSubacut
- EDe cicatrizare
105Complicaţiile precoce în infarct miocardic acut sunt:
- AŞoc cardiogen
- BAnevrism parietal
- CRupturi ale muşchiului cardiac
- DAritmii şi blocuri cardiace
- EAccidente tromboembolice
106Tratamentul conservativ al infarctului miocardic acut include:
- ASuprimarea durerii
- BAgenţi antiischemici
- CAnticoagulante
- DAntibioticoterapie
- EObligator diuretice
107Insuficienţa cardiacă produsă de afectarea primară a miocardului are loc în următoarele cazuri:
- ACardiopatia ischemică
- BCardiomiopatia dilatativă
- CStenoza mitrală
- DMiocardita
- EHipertensiunea arterială
108Care afecţiuni produc insuficienţa cardiacă hipodiastolică?
- AInfarctul miocardic acut
- BCardiomiopatia restrectivă
- CPericardita exudativă
- DPericardita constrictivă
- EInsuficienţa mitrală
109Care factori pot declanşa sau agrava insuficienţa cardiacă?
- AApariţia aritmiilor
- BAsocierea infecţiilor
- CCreşterea considerabilă a tensiunii arteriale
- DAnemia
- ETromboembolismul pulmonar
110Ce semne sunt caracteristice pentru insuficienţa cardiacă stăngă?
- AOrtopneea
- BDispneea
- CAccesele de sufocare nocturne
- DRaluri de stază în pulmoni
- ERespiraţie tip Cheyne - Stokes
111Ce semne confirmă diagnosticul de insuficienţă cardiacă la diagnosticul diferenţial
cu insuficienţa respiratorie?- ACianoza difuză
- BAcrocianoza
- CExtremităţi reci
- DExtremităţi calde
- EExpirul prelungit la auscultaţia pulmonară
112Ce metode de examinare paraclinică au valoare semnificativă în diagnosticul
insuficienţei cardiace?- AExamenul radiologic cardiopulmonar
- BECG
- CFlebatononutria
- DFonocardiografia
- EEcocardiografia
113113. Ce complicaţii sunt caracteristice insuficienţei cardiace?
- ATrombozele intracavitare cardiace sau venoase
- BEmboliile sistemice sau pulmonare
- CCiroza hepatică cardiacă
- DInfecţiile
- EAritmiile sau moartea subită
114Ce metode de examinare paraclinică au o valoare semnificativă în diagnosticul insuficienței cardiace?
- AExamenul radiologic cardiopulmonar
- BECG
- CEcografia abdominală
- DFonocardiografie
- EEchocardiografie
115Selectați cauzele insuficienței ventriculare acute a ventriculului drept:
- ATromboembolismul pulmonar
- BHipertensiunea esențială
- CAstm (astm bronșic)
- DInfarct miocardic ventricular stâng
- EHidtororax bilateral masiv
116Selectaţi doi factori cauzali principali ai insuficienţei cardiace acute?
- AMiocardiodistrofia
- BValvulopatiile mitrale
- CInfarctul miocardic
- DMiocardioscleroza
- ETromboembolismul pulmonar
117Selectaţi formele insuficienţei vasculare cronice din cele propuse mai jos:
- AHipertensiunea arterială fiziologică
- BHipertensiunea arterială primară
- CColapsul
- DHipotensiunea arterială primară
- EŞocul
118Selectaţi cauzele insuficienţei acute ventriculare drepte:
- ATromboembolismul pulmonar
- BHipertensiunea arterială esenţială
- CStare de rău astmatic (în astm bronşic)
- DInfarctul miocardic ventricular stăng
- EHidrotoraxul bilateral masiv
119Care sunt factorii de risc în declanșarea insuficienței cardiace acute:
- AEfortul fizic
- BStresul psihoemoțional
- CEfortul sexual
- DConstipație severă
- EMeteorism sever
120Cauzele edemului pulmonar acut cardiogen sunt următoarele:
- AInsuficienţa tricuspidiană
- BStenoza mitrală
- CHipertensiunea arterială esenţială
- DInfarctul miocardic
- EAstmul bronşic
121Selectaţi semnele clinice ale astmului cardiac:
- AAccesul de sufocare
- BPoziţie forţată în decubit lateral
- CCianoza difuză
- DPaliditatea tegumentelor
- ERaluri buboase, predominant în ariile pulmonare inferioare
Informações
- Descrição
- pro Med Internă Quiz sobre III. SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR, criado por Hard Well em 07-05-2021.
- Autor
- Hard Well
- Idioma
- English
- Visualizações
- 1.499
- Etiquetas
- Avaliação
- Ainda sem avaliações Avalie este quiz