Quiz
Anatomie examen 1
Crie uma conta grátis para terminar este quiz
Salve seu progresso e veja sua nota final.
Já tem uma conta? Inicie sessão
Perguntas do quiz (110)
1CS. Deutoneuronul căii sensibilităţii doloroase se află în:
- ACornul medular anterior
- BCornul medular lateral
- CComisura cenuşie preependimară
- DCornul posterior medular
- ECordonul posterior medular
2CM. Deutoneuronul căii sensibilităţii epicritice se află în:
- ACornul medular anterior
- BCordonul medular anterior
- CCordonul medular posterior
- DBulb
- ECornul medular posterior
3CS. Toate căile sensibilităţii exteroceptive au al treilea neuron în:
- AMăduva spinării
- BBulb
- CCerebel
- DNucleii bazali
- ETalamus
4CS. Protoneuronul căilor spinotalamice se află în:
- ACornul medular anterior
- BGanglionul spinal
- CCornul medular posterior
- DCornul medular lateral
- EBulb
5CM. Cerebelul primeşte informaţii de la receptorii situaţi în:
- ASistemul circulator
- BSistemul osteoarticular
- CSistemul respirator
- DSistemul muscular
- EViscerele abdominale
6CM. Cerebelul primeşte informaţii de la următorii receptori:
- AOrganele tendinoase Golgi
- BFusurile neuro-musculare
- CMacule și crestele ampulare
- DTerminaţiile nervoase libere
- ECorpusculii Vater-Pacini
7CS. Protoneuronul căii sensibilităţii exteroceptive este situat în:
- AMăduvă
- BReceptorii cutanaţi
- CGanglionul spinal
- DBulb
- EPunte
8CS. Deutoneuronul căii proprioceptive inconştiente se află în:
- ACornul medular anterior
- BCordonul medular posterior
- CBulb
- DCornul lateral
- ECornul medular posterior
9CS. Calea cortico-spinală conduce:
- ASensibilitatea tactilă, termică şi dureroasă
- BSensibilitatea proprioceptivă inconştientă
- CMotilitatea involuntară
- DMotilitatea voluntară
- ESensibilitatea epicritică
10CM. Calea piramidală cuprinde următoarele fascicule
- APiramidal direct (anterior)
- BCorticobulbare
- CPiramidal încrucişat (lateral)
- DReticulospinal
- ECorticonuclear
11CM. Calea extrapiramidală cuprinde tracturile:
- AOlivospinal
- BVestibulospinal
- CRubrospinal
- DCorticobulbar
- EReticulospinal
12CM. Următoarele structuri sunt legate de calea simţului proprioceptiv conștient (de
orientare corticală):- AGanglionii spinali
- BCorpusculii lamelari (Pacini)
- CLobul parietal al emisferei cerebrale
- DGenunchiul capsulei interne
- ELemniscul medial
13CM Din porțiunea periferică a sistemului nervos vegetativ fac parte
- AMăduva spinării.
- BNervii splanhnici mare și mic.
- CPlexurile perivasculare.
- DHipotalamusul.
- EGanglionii intraorganici.
14CS Porţiunea centrală a sistemului nervos simpatic se află în segmentele medulare:
- AC3-T12.
- BC8-L3.
- CC1-T4.
- DL2-S3.
- EÎn toate segmentele.
15CM Ganglioni parasimpatici sunt:
- ASpinali.
- BCiliar.
- CPterigopalatin.
- DOtic
- ESubmandibular.
16CM Particularități caracteristice sistemului nervos somatic:
- AInervaţia musculaturii netede
- BInervaţia musculaturii striate.
- CAmplasarea segmentară a centrilor.
- DAmplasarea centrilor sub formă de focare
- ENeuronul efector este în afara sistemului nervos central
17CM Criterii de bază ale sistemului nervos vegetativ:
- AInervaţia musculaturii netede.
- BAmplasarea centrilor în focare.
- CAmplasarea segmentară a centrilor.
- DFibre exclusiv amielinice.
- ENeuronul efector situat la periferie.
18CM Indicaţi 3 perechi de nervi cranieni care au nuclee vegetative
- AIII.
- BIV.
- CVI.
- DVII.
- EIX.
19CM În ganglioni intramurali se termină preponderent fibrele vegetative ale nervilor
- AV.
- BX.
- CSplanhnici pelvini.
- DSplanhnici mare şi mic.
- EVII.
20CM Indicaţi localizarea centrilor parasimpatici ai SNV:
- AFocarul mezencefalic (III).
- BFocarul bulbar (VII, IX, X).
- CFocarul toracolombar (C8-L2).
- DFocarul bazal.
- EFocarul sacrat (S2-S4).
21CS Care dintre ramurile nervului spinal conţin fibre simpatice preganglionare
- APosterioară.
- BAnterioară.
- CComunicantă albă.
- DComunicantă cenuşie.
- EMeningeală.
22CM Care din particularităţile enumerate caracterizează sistemul nervos vegetativ?
- ANu formează sinapse în ganglionii vegetativi.
- BAre o structură segmentară.
- CNu e structurat segmentar.
- DLocalizarea centrilor în focare.
- EFormează sinapse în ganglionii vegetativi.
23CM Fibrele preganglionare de la nucleele căror nervi cranieni se termină în ganglionii
parasimpatici din regiunea capului?- AIII.
- BVII.
- CV.
- DIX.
- EX.
24CM Sistemul nervos somatic:
- ADirijează activitatea muşchilor scheletici
- BRealizează inervaţia senzitivă a tuturor formaţiunilor anatomice din organism.
- CExercită în special funcţia de legătură a organismului cu mediul ambiant
- DMenţine şi reglează tonusul muşchilor striaţi
- ETrimite impulsuri spre tunica musculară a viscerelor.
25CM Sistemul nervos vegetativ:
- AReprezintă o parte a sistemului nervos absolut autonomă, care nu depinde de activitatea
cortexului cerebral. - BInervează toate viscerele, glandele şi vasele sangvine.
- CInclude sistemele simpatic şi parasimpatic.
- DI se distinge doar porţiunea periferică
- EAre o structură identică cu cea a porţiunii periferice a sistemului nervos somatic.
- AReprezintă o parte a sistemului nervos absolut autonomă, care nu depinde de activitatea
26CM Arcul reflex simplu la sistemul nervos vegetativ:
- AConstă din trei neuroni.
- BCalea lui eferentă e constituită din doi neuroni.
- CCorpul ultimului neuron efector se află în coarnele anterioare ale măduvei spinării.
- DInclude fibre nervoase pre- şi postganglionare
- EAre o componenţă similară cu cea a arcului reflex simplu la sistemul nervos somatic
27CM În componenţa sistemului nervos vegetativ se disting:
- APorţiunea centrală.
- BPorţiunea periferică.
- CCentri vegetativi corticali sub aspect de arii vaste.
- DPlexuri nervoase, însoţind vasele sangvine.
- EGanglioni vegetativi de ordinul I, II şi III.
28CS Fibrele nervoase vegetative:
- ANu posedă teacă mielinică.
- BPot fi pre- sau postganglionare.
- CReprezintă prelungiri ale neuronilor pseudounipolari din ganglionii spinali.
- DSunt distribuite exclusiv pe traiectul vaselor sangvine.
- ELa periferie nu formează reţele nervoase.
29CM Fibre parasimpatice preganglionare se conţin în nervii:
- AOptic.
- BTrohlear.
- COculomotor.
- DFacial
- EAccesor.
30CS Corpii neuronilor preganglionari sunt localizaţi în:
- AGanglionii laterovertebrali.
- BGanglionii prevertebrali.
- CNevrax.
- DGanglionii spinali.
- EGanglionii intramurali.
31CS Ce tip de neuroni predomină în componența ganglionilor vegetativi
- APreganglionari.
- BPostganglionari.
- CSenzitivi.
- DPseudounipolari.
- ENevraxieni.
32CM Nuclei vegetativi au următorii nervi cranieni:
- AIII.
- BIV.
- CV.
- DVI.
- EVII.
33CM Centrii nervoşi vegetativi suprasegmentari sunt localizaţi în:
- ACortexul cerebral.
- BHipotalamus.
- CCorpul striat.
- DPedunculii cerebeloşi mijlocii.
- ECapsula internă.
34CM Centrii nervoşi vegetativi supremi:
- AAparţin sistemului vegetativ simpatic.
- BAparţin sistemului vegetativ parasimpatic.
- CNu au apartenenţă simpatică sau parasimpatică.
- DReglează ambele componente ale sistemului nervos vegetativ.
- EControlează activitatea centrilor vegetativi localizaţi în trunchiul cerebral şi măduva
spinării.
35CM Din formaţiunile, care conţin centri nervoşi vegetativi suprasegmentari fac parte:
- AHipotalamusul.
- BFormaţiunea reticulată.
- CSistemul limbic.
- DCerebelul.
- EMăduva spinării.
36CM Căile conductoare eferente ale reflexelor vegetative condiţionate trec prin:
- AFasciculul longitudinal posterior.
- BTractul tectospinal.
- CTractul rubrospinal.
- DFasciculul paraependimal.
- ETractul vestibulospinal.
37CM Fibrele postganglionare sunt:
- AAmielinice.
- BMielinice.
- CSenzoriale.
- DMusculare sau glandulare.
- EMai groase ca cele preganglionare.
38CM Viteza de propagare a influxului nervos prin fibrele vegetative este de:
- A100 m/sec.
- B120 m/sec.
- C10 m/sec.
- D1 m/sec.
- E30 m/sec.
39CM Circuitul nervos al reflexului vegetativ necondiţionat se conectează:
- ALa nivelul cerebelului.
- BÎn trunchiul cerebral.
- CÎn măduva spinală.
- DÎn sistemul limbic.
- ELa nivelul triunghiului olfactiv.
40CS Sistemul nervos vegetativ funcţionează:
- ANumai în starea de veghe.
- BÎn timpul somnului.
- CPermanent (nonstop).
- DDupă micul dejun.
- EDupă prânz.
41CM Plexurile nervoase vegetative se localizează
- AÎntre muşchii scheletici.
- BPe traiectul vaselor sangvine.
- CÎn pereţii organelor cavitare.
- DÎn cavitatea primară a corpului.
- EÎn cavităţile secundare ale corpului.
42CS Propagarea influxului nervos la nivelul sinapselor fibrelor preganglionare se
realizează prin intermediul- AAdrenalinei
- BSerotoninei.
- CDopaminei.
- DAcetilcolinei.
- EStatinelor.
43CM La nivelul terminaţiunilor efectoare fibrele nervoase vegetative postganglionare
elimină:- AAcetilcolină.
- BNoradrenalină.
- CAdrenalină.
- DSerotonină.
- EMorfină.
44CS La nivelul terminaţiunilor efectoare fibrele vegetative parasimpatice elimină:
- AAdrenalină.
- BNoradrenalină.
- CLiberine.
- DStatine
- EAcetilcolină.
45CM Indicaţi componentele sistemului nervos vegetativ:
- ASistemul nervos simpatic.
- BSistemul nervos parasimpatic.
- CSistemul nervos metasimpatic.
- DSistemul nervos central.
- ESistemul nervos periferic.
46CM Mediatori ai sistemului nervos metasimpatic sunt:
- AAdrenalina
- BHistamina.
- CAcidul gama-aminobutiric (GABA).
- DAcetilcolina.
- ESerotonina.
47CS La nivelul terminaţiunilor efectoare fibrele simpatice elimină:
- AAdrenalină.
- BAcetilcolină.
- CNoradrenalină.
- DSerotonină.
- EDopamină.
48CM Tunica fibroasă a globului ocular include:
- ACorneea.
- BIrisul.
- CCorpul ciliar.
- DSclera
- ERetina.
49CS Celulele fotosensibile se află în:
- AScleră.
- BRetină.
- CIris.
- DCoroidă.
- ECornee.
50CM Indicaţi 3 medii refringente ale globului ocular:
- ACorpul vitros.
- BRetina.
- CUmoarea apoasă intracamerală.
- DCristalinul.
- ECoroida.
51CM Camera anterioară a globului ocular este delimitată de:
- ACristalin.
- BIris.
- CCornee.
- DCorpul vitros.
- ERetină.
52CM Muşchii netezi ai globului ocular asigură
- AMişcarea globului ocular spre dreapta.
- BAcomodarea vederii.
- CMişcarea globului ocular spre stânga.
- DAdaptarea vederii.
- EReglarea cantității de lumină, care trece spre retină.
53CM Umoarea apoasă a globului ocular este produsă de plexurile vasculare ale:
- AIrisului.
- BCorpului ciliar.
- CSclerei.
- DCoroidei.
- ERetinei.
54CS Umoarea apoasă se absoarbe:
- AÎn camera posterioară
- BÎn unghiul iridocorneal.
- CPe faţa posterioară a corneei.
- DÎn iris.
- EÎn corpul ciliar.
55CM Hidrodinamica globului ocular asigură
- APresiunea normală în interiorul globului ocular.
- BNutriția cristalinului și a corneei.
- CFormarea corectă a imaginii.
- DAcomodarea.
- EAdaptarea vederii.
56CM Acomodarea vederii:
- AEste schimbarea dimensiunilor pupilei.
- BPrezintă schimbarea unghiului de refracţie al cristalinului.
- CAre faza de încordare şi relaxare.
- DSe datoreşte muşchiului sfincter al pupilei.
- ESe datoreşte muşchiului ciliar.
57CM Tunica vasculară a globului ocular include:
- ASclera.
- BCorneea.
- CCoroida.
- DCorpul ciliar.
- EIrisul.
58CM Irisul:
- AParticipă la acomodarea vederii.
- BParticipă la adaptarea vederii.
- CDetermină culoarea ochilor.
- DParticipă la producerea umoarei apoase.
- EConţine muşchiul ciliar.
59CM Retina constă din straturile:
- APigmentos.
- BCiliar.
- CCoroidian.
- DNervos.
- EVascular.
60CM Retina include:
- APartea optică.
- BPartea ciliară.
- CPartea iridiană.
- DPartea fibroasă.
- EPartea orbitară.
61CM La funcţionarea normală a ochiului contribuie:
- AMediile refringente.
- BCelulele endocrine ale sistemului APUD.
- CMușchii oculogiri.
- DAparatul lacrimal.
- ECentrul vederii nocturne.
62CS Sectorul retinei cu cea mai mare acuitate vizuală este:
- ADiscul nervului optic.
- BMacula lutea.
- CFovea centrală a maculei.
- DExcavaţia discului nervului optic.
- EStratul pigmentar al retinei.
63CS Celulele fotosensibile se află în componența:
- ASclerei.
- BRetinei.
- CCoroidei
- DIrisului.
- ECorneei.
64CM Indicați formațiunile anatomice care țin de organul văzului:
- AOrbita.
- BNervul optic.
- CMușchii globului ocular.
- DAparatul lacrimal.
- ECapsula Tenon.
65CM Formațiuni anatomice, aparținând globului ocular:
- AOrbita.
- BMediile refringente.
- CTractul optic.
- DFormațiunile membranoase.
- EGlanda lacrimală.
66CM Tunici ale globului ocular sunt:
- ATunica fibroasă.
- BMembrana tectorie.
- CTunica mucoasă.
- DTunica vasculară.
- ERetina.
67CM Indicați componentele tunicii fibroase a globului ocular:
- ACorpul ciliar.
- BIrisul.
- CCornea.
- DSclera.
- EChoroida.
68CM Tunica vasculară a globului ocular include:
- AChoroida.
- BCorpul ciliar.
- CTela choroidea.
- DCornea.
- EIrisul.
69CM M. ciliaris constă din fibre:
- AMeridionale.
- BEcuatoriale.
- COblice.
- DCirculare.
- ERadiale.
70CM Corpul ciliar constă din:
- AOrbiculus ciliaris.
- BProcesele ciliare.
- CMușchiul ciliar.
- DCoroana ciliară.
- EZonula ciliară.
71CM Irisului i se disting:
- APupila.
- BMarginea ciliară.
- CLigamentul arcuat.
- DMușchiul dilatator al pupilei.
- EZonula ciliară.
72CM Din componentele retinei fac parte:
- ADiscul nervului optic.
- BMacula.
- CFoseta centrală.
- DPartea optică a retinei.
- ESpațiul epiretinal.
73CM Camera anterioară a globului ocular este delimitată de:
- ACornee.
- BScleră.
- CZonula ciliară.
- DIris.
- ECristalin.
74CM Camera posterioară a globului ocular este delimitată de:
- ACornee.
- BIris.
- CCristalin.
- DCorpul ciliar.
- ECoroidă.
75CМ Umoarea apoasă este produsă de:
- AIris
- BRetină.
- CZonula ciliară.
- DProcesele ciliare.
- EPlexul coroid.
76CS Camerele globului ocular comunică între ele prin:
- ASinusul venos al sclerei.
- BPupilă.
- CSpațiile zonulare.
- DLigamentul pectinat al irisului.
- ECanalul Schlemm.
77CM Din mediile refractoare ale globului ocular fac parte:
- ACornea.
- BCamera anterioară a globului ocular.
- CCrtistalinul.
- DCorpul vitros.
- ECorpul adipos al orbitei.
78CS Drenarea umorii apoase se realizează prin:
- ASpațiile unghiului iridocorneal.
- BPupilă.
- CCamera posterioară a globului ocular.
- DSpațiile zonulare.
- ESinusul venos al sclerei.
79CM Muşchii striaţi ai globului ocular sunt inervaţi motor de:
- AN. optic.
- BN. abducens.
- CN. oculomotor.
- DN. trigemen.
- EN. trohlear.
80CM Centrii subcorticali ai văzului sunt localizaţi în:
- AThalamus opticus.
- BNucleul roşu.
- CColiculii cvadrigemeni superiori.
- DColiculii cvadrigemeni inferiori.
- ECorpul geniculat lateral.
81CM Există următorii muşchi oblici ai globului ocular:
- AMedial.
- BLateral.
- CSuperior.
- DInferior.
- EMediolateral.
82CS Nervul optic este format din axonii celulelor:
- ABipolare.
- BFotosensibile.
- CGanglionare.
- DConilor şi bastonaşelor.
- EMelanocitelor.
83CM Reflexul pupilar la lumină se declanşează datorită impulsurilor nervoase parvenite
din:- ANucleul accesor al perechii III.
- BNucleul dorsal vagal.
- CN. ambiguus.
- DCentrul ciliospinal Budge.
- EN. salivator superior.
84CM Pe imaginea oftalmoscopică a fundului de ochi se observă:
- AA. centrală a retinei.
- BV. centrală a retinei.
- CC. Zonele ciliare
- DPata oarbă.
- EPata galbenă.
85CM Aparatul lacrimal include:
- APleoapele.
- BGlandele tarsale.
- CGlanda lacrimală.
- DRâul lacrimal.
- ELacul lacrimal.
86CM Nervul oculomotor inervează:
- AMuşchiul oblic superior.
- BMuşchiul drept superior.
- CMuşchiul drept medial.
- DMuşchiul drept lateral.
- EMuşchiul drept inferior.
87CS Ganglionul ciliar se află:
- AÎn fosa pterigopalatină.
- BLa baza externa a craniului.
- CÎn orbită.
- DÎn fosa submandibulară.
- EPe fața laterală a nervului mandibular.
88CS Nervul trohlear inervează:
- AMuşchiul drept superior.
- BMuşchiul levator al palpebrei superioare.
- CMuşchiul oblic superior.
- DMuşchiul oblic inferior.
- EMuşchiul drept lateral.
89CS Tractul optic din stânga conţine fibre care pornesc de la:
- AGlobul ocular stâng.
- BGlobul ocular drept.
- CJumătăţile stângi ale retinelor ambilor ochi.
- DJumătăţile drepte ale retinelor ambilor ochi.
- ECalea tectospinală.
90CM Nervul optic are următoarele segmente:
- AIntraocular.
- BPostchiasmatic.
- COrbitar.
- DIntracanalicular.
- EIntracranian.
91CS Segmentul buclei aferente a analizatorului care generează impulsul nervos:
- AConductorul.
- BCentrul nervos din nevrax.
- CCelulele neurogliale.
- DReceptorul.
- ESegmentul cortical.
92CS Centrul cortical al analizatorului vizual este situat în:
- APulvinar thalami.
- BCorpul geniculat lateral.
- CPe marginile şanţului calcarin.
- DHipocamp.
- EGirii orbitari.
93CS Nervul trohlear apare din trunchiul cerebral:
- APrin şanţul bulbopontin.
- BPrin şanţul retroolivar.
- CPe faţa medială a pedunculilor cerebrali
- DDe o parte şi de alta a vălului medular superior.
- EPrin şanţul ventroolivar.
94CS Nervul abducens inervează următorii muşchi ai globului ocular
- ADrept superior.
- BOblic superior.
- CDrept medial.
- DDrept lateral.
- EOblic inferior.
95CM Nervi care inervează motor muşchii globului ocular
- AN. optic.
- BN. abducens.
- CN. oculomotor.
- DN. trigemen.
- EN. trohlear.
96CM Capsulei Tenon i se disting foiţele:
- ABulbară.
- BMusculară.
- CAdipoasă.
- DOrbitară.
- ESeroasă.
97CS Spaţiul episcleral este delimitat de:
- ACornee şi iris.
- BScleră şi corpul adipos al orbitei.
- CCorpul adipos şi periorbită.
- DDe cele 2 foiţe ale capsulei Tenon.
- EConjunctivă şi scleră.
98CS Corpul adipos al orbitei îşi are sediul:
- APe peretele superior al orbitei.
- BÎn fosa glandei lacrimale.
- CÎn fisura orbitală superioară.
- DPosterior de globul ocular.
- EPe peretele lateral al orbitei.
99CM Glandele tarsale Meibomius se deschid:
- APe limbul palpebral anterior.
- BPe limbul palpebral posterior.
- CÎn fanta palpebrală.
- DPrin 25 – 30 orificii punctiforme.
- EPrin 10 orificii ovale.
100CМ Tunica conjunctivă formează:
- AConjunctiva palpebrală.
- BConjunctiva globului ocular.
- CSacul conjunctival.
- DRâul lacrimal.
- EFornice conjunctivale.
101CM Componenta musculară a pleoapelor este formată de:
- APorţiunea palpebrală a muşchiului orbicular al ochiului.
- BMuşchiul ridicător al palpebrei superioare.
- CMuşchiul tarsal superior.
- DMuşchiul tarsal inferior.
- EMuşchiul sprâncenos.
102CM Nervul oculomotor conţine fibre nervoase
- ASomatomotorii.
- BSenzitive.
- CSimpatice
- DParasimpatice preganglionare.
- EParasimpatice postganglionare.
103CM Indicaţi nucleele nervului oculomotor:
- ANucleus solitarius.
- BNucleus salivatorius inferior.
- CNucleus motorius.
- DNucleus accessorius.
- ENucleus mesencephalicus.
104CS Nervul oculomotor iese din craniu prin:
- AForamen ovale.
- BFissura orbitalis superior.
- CFissura orbitalis inferior.
- DCanalis opticus.
- EForamen supraorbitalis.
105CM Ramus superior nervi oculomotorii inervează:
- AMusculus levator palpebrae superioris.
- BMusculus rectus oculi inferior.
- CMusculus rectus oculi medialis.
- DMusculus rectus oculi superior.
- EMusculus dilatator pupilae.
106CM Ramus inferior nervi oculomotorii inervează
- AMusculus rectus oculi inferior.
- BMusculus rectus oculi medialis.
- CMusculus obliquus oculi superior.
- DMusculus obliquus oculi inferior.
- EMusculus procerus.
107CS Indicaţi sursa inervaţiei sensitive a globului ocular:
- ANervus facialis
- BNervus ophthalmicus.
- CNervus maxillaris.
- DNervus oculomotorius.
- ENervus infraorbitalis.
108CM Anexele organului văzului sunt reprezentate prin:
- AMușchii globului ocular.
- BPleoape.
- CTunica conjunctivă.
- DAparatul lacrimal.
- ETunica vasculară.
109CS Privirea în contracția mușchiului oblic superior al globului ocular se orientează:
- AÎn jos şi lateral
- BÎn sus şi lateral.
- CMedial.
- DÎn jos şi medial.
- EÎn sus.
110CS În contracția mușchiului oblic inferior globul ocular se orientează:
- AÎn jos şi lateral.
- BÎn sus şi lateral.
- CMedial.
- DÎn jos şi medial.
- EÎn sus.
Informações
- Descrição
- Medicine Quiz sobre Anatomie examen 1, criado por ast tas em 01-06-2021.
- Autor
- ast tas
- Idioma
- English
- Visualizações
- 129
- Etiquetas
- Avaliação
- Ainda sem avaliações Avalie este quiz