Quiz
morfopat tot 1 sem 2
Crie uma conta grátis para terminar este quiz
Salve seu progresso e veja sua nota final.
Já tem uma conta? Inicie sessão
Perguntas do quiz (200)
1CM Care din afirmațiile enumerate mai jos referitoare la ateroscleroză sunt corecte:
- Ase întîlnește în artera retinală
- Bîn placa ateromatoasă se observă macrofage spumoase
- Care loc subțierea intimei
- Deste caracteristică proliferarea celulelor musculare netede în intimă
- Enivelul ridicat al HDL (lipoproteinelor de densitate înaltă) se asociază cu ateroscleroza
2CM Care din cauzele enumerate poate duce la dezvoltarea anevrismului
- Aplaca aterosclerotică
- Btrauma
- Ctensiunea arterială joasă
- Danomalii congenitale ale mediei arterelor
- Efumatul
3CS Substratul anatomic al reglării tensiunii arteriale în sistemul vascular este:
- Aaorta
- Barterele
- Carteriolele
- Dcapilarele
- E?cordul
4CS Complicațiile hipertensiunii cronice pot fi următoarele, cu excepția
- Ahipertrofia ventriculului stîng al inimii
- Binsuficiența cardiacă congestivă
- Cinsuficiența renală
- Ddiabetul zaharat
- Ehemoragie cerebrală
5CS Cauzele hipertensiunii arteriale secundare pot următoarele, cu excepția:
- Astenoza arterei renale
- Bcarcinomul corticosuprarenalei
- Cpielonefrita cronică
- Dgușa coloidă
- Eglomerulonefrita cronică
6CS Distrucția focală a țesutului elastic din media aortei în asociere cu endarterita vasa vasorum este caracteristică pentru
- Asindromul Marfan
- Barterita gigantocelulară
- Caortita sifilitică
- Dpoliarterita nodoasă
- Escleroza Monckeberg
7CS Care din cele enumerate este cauza mai frecventă a decesului în aneurismul disecant al aortei:
- Ahemopericardul
- Binsuficiența cardiacă congestivă
- Cinfarctul miocardic
- Dstenoza aortei
- Ecoarctația aortei
8CS Cauza mai frecventă a aneurismului aortei abdominale este:
- Atrauma
- Bateroscleroza
- Csifilisul
- Dhipertensiunea arterială
- Enecroza chistică a mediei
9CS Anevrismul arcului aortic este cauzat mai frecvent de:
- Aateroscleroză
- Btuberculoză
- C?sifilis
- Danomalii congenitale
- Eciuperci
10CS Care din următoarele nu prezintă risc pentru dezvoltarea complicațiilor
aterosclerozei:- Asexul masculin
- Bdiabetul zaharat
- Chipertensiunea arterială
- Dalcoolismul
- Efumatul
11CS La o pacientă de 70 de ani, care suferă de diabet zaharat, o traumă neînsemnată a unghiei degetului mare de la picior s-a complicat cu infectare și gangrenă. Ce proces patologic s-a dezvoltat în primul rînd în vasele sanguine în cazul dat:
- Aarterită infecțioasă
- Btromboflebită
- Carterioscleroză
- Dfleboscleroză
- Etrombangiită obliterantă
12CS Cauzele principale ale tromboemboliei arterei pulmonare:
- Ahipertensiunea arterială
- Binsuficiența cardiacă
- Caterocleroza
- Dtromboflebita
- Evenele varicoase
13CS Hipertensiunea arterială malignă se caracterizează prin:
- Aarterioloscleroză hiperplastică
- Binsuficiență aortală
- Csindromul Marfan
- Dstenoză și calcinoză aortică
- Etrombangiită obliterantă
14CS Care din următorii factori reflectă evoluția ondulantă a aterosclerozei:
- Aplăcile pluristratificate
- Bplăcile monostratificate
- Cplăcile aterosclerotice la diferite stadii de dezvoltare
- Dbandeletele lipidice
- Eplăcile calcificate
15CM Stadiile infarctului miocardic
- Ahemoragic
- Bedematos
- Cnecrotic
- Dde vascularizare
- Ede organizare
16CM Stadiul liposclerotic al aterosclerozei se caracterizează prin:
- Aformarea maselor ateromatoase
- Bproliferarea țesutului conjunctiv în jurul depozitelor lipidice
- Culcerația plăcii
- Ddistrucția membranelor elastice și argirofile
- Eformarea cheagurilor sanguine
17CS Ocluzia acută a arterei coronariene este urmată de:
- Agangrena miocardulu
- Binfarct miocardic
- Catrofia brună
- Dhipertrofia miocardului
- Elipomatoza inimii
18CM Care din următorii factori au importanță în dezvoltarea aterosclerozei:
- Ahipoglicemia
- Bhipercolesterolemia
- Chipertensiunea
- Dhipercalcemia( poate fi factor de accelerare al aterosclerozei )
- Ehiperlipidemia
19CM Manifestările aterosclerozei sunt următoarele:
- Ametaplazia
- Bcalcificarea
- Camiloidoza
- Dbandelete lipidice
- Eplăcile fibroase
20CM Ischemia cronică a creierului, cauzată de ateroscleroza arterelor cerebrale este însoțită de:
- Adegenerarea celulelor cortexului cerebral
- Bhemoragie cerebrală masivă
- Catrofia cortexului cerebra
- Dhipertrofia celulelor corticale
- Edezvoltarea demenței
21CM Plăcile fibroase în comparație cu petele lipidice se caracterizează prin
- Aplăcile fibroase proeminează deasupra intimei
- Bplăcile fibroase nu proeminează deasupra intimei
- Cau culoare albicioasă
- Dau culoare galbenă
- Eulcerațiile plăcilor
22CS Care stadiu al aterosclerozei se caracterizează prin calcificare?
- Aprelipidic
- Blipidic
- Cstadiul de ulcerație
- Dliposclerotic
- Eateromatos
23CM Care organe se afectează mai frecvent în ateroscleroză:
- Arinichii
- Bficatul
- Ccreierul
- Dintestinul
- Eplămînii
24CM Dimensiunile infarctului miocardic sunt determinate de următorii factori
- Agradul de stenoză al arterelor coronariene
- Bvîrsta pacientului
- Cstarea circulației coronariene
- Dsarcina funcțională a miocardului
- Egrosimea pereților inimii
25CM Anevrismul aortei abdominale se poate complica cu
- Atromboza aortei
- Bsindromul Leriche
- Csindromul Miasnikov
- Dsindromul Budd-Chiari
- Ehemoragie internă
26CM Ateroscleroza rinichilor se caracterizează prin următoarele semne:
- Arinichii sunt măriți în dimensiuni
- Brinichii sunt micșorați în dimensiuni
- Csuprafața macronodulară
- Dsuprafața micronodulară
- Erinichii au aspect slăninos
27CM Care din complicațiile enumerate se pot observa în infarctul miocardic:
- Atamponada inimii
- Bvalvulopatie cardiacă
- Casistolie
- Datrofia brună
- Eedem pulmonar
28CM Care din următoarele stadii ale aterosclerozei se manifestă clinic:
- Aprelipidic
- Bbandelete lipidice
- Cateromatoză
- Dulcerații
- Etoate cele enumerate
29CS Care stadiu al aterosclerozei se poate complica cu anevrism:
- Alipidic
- Bfibro-lipidic
- Cateromatos
- Dulcerații
- Enecrotic
30CM Manifestările morfologice ale aterosclerozei inimii:
- Ainfarct miocardic
- Bcardioscleroză postinfarctică
- Cvalvulopatie cardiacă
- Datrofia brună a inimii
- Etoate cele enumerate
31CM Ateroscleroza obstructivă a arterei femurale se poate manifesta prin:
- Aischemie
- Bvene varicoase
- Celefantiază
- Dgangrenă
- Eanemie
32CM Infarctul subendocardial se poate complica cu:
- Apericardită fibrinoasă
- Btromboză parietală
- Chemopericard
- Dtromboembolii
- Einimă „în cuirasă”
33CM Indicați complicațiile, care pot fi cauzate de ulcerația plăcii aterosclerotice
- Atromboza arterei
- Bflebotromboza
- Cembolia cu mase ateromatoase
- Dinfarct pulmonar
- Eocluzia acută a arterei
34CM Stenoza aterosclerotică a arterelor inimii poate duce la:
- Ainfarct miocardic
- Bcardioscleroză difuză
- Ccardioscleroză macrofocală
- Dinsuficiență cardiacă acută
- Einsuficiență cardiacă cronică
35CM Afecțiunile căror organe pot duce la hipertensiune simptomatică:
- Apatologia rinichilor
- Bpatologia hipofizei
- Cpatologia creierului
- Dpatologia ficatului
- Epatologia splinei
36CM Semnele macroscopice ale infarctului miocardic:
- Ainfarct roșu
- Binfarct alb
- Cinfarct alb cu chenar hemoragic
- Dde formă triunghiulară
- Ede formă neregulată
37CS Tromboza coronariană conduce la:
- Agangrena miocardului
- Binfarct miocardic
- Chemosideroză
- Dlipomatoză
- Eatrofie brună
38CM Particularitățile aterosclerozei asociate cu hipertensiune arterială:
- Acaracter limitat al leziunilor
- Bcaracter extins al leziunilor
- Ccaracter circular al plăcilor fibroase din artere
- Dafectarea arterelor de tip muscular
- Eafectarea aleatorie a arterelor de tip elastic
39CM Indicați modificările arterelor, caracteristice pentru hipertensiunea arterială:
- Aelastofibroză
- Bcalcinoză distrofică
- Cinfiltrație plasmatică
- Dhialinoză
- Eaterocalcinoză
40CM Hipertensiunea simptomatică se poate dezvolta în următoarele cazuri:
- Aafecțiuni pulmonare
- Bafecțiuni hepatice
- Cafecțiuni renale
- Dafecțiuni ale SNC
- Eafecțiuni vasculare
41CM Care din factorii enumerați sunt implicați în patogeneza hipertensiunii arteriale:
- Afactorul morfologic
- Bfactorul umoral
- Cfactorul reflexogen
- Dfactorul ontogenetic
- Efactorul alergic
42CM Indicați formele de hipertensiune arterială după caracterul evoluției clinice:
- Acerebrală
- Bcardiacă
- Cbenignă
- Dmalignă
- Erenală
43CS Care proces patologic se poate dezvolta în miocard în hipertensiunea arterială:
- Ainfarct miocardic
- Bgangrenă
- Chemoragie
- Datrofie
- Ehipertrofie vicariantă
44CM Care este „triada cumplită” a bolilor omului la ora actuală:
- Ahipertensiunea arterială esențială
- Bmiocardita
- Cateroscleroza
- Dfebra reumatică
- Ecardiopatia ischemică
45CS Indicați complicațiile infarctului miocardic:
- Aedem pulmonar
- Banevrism acut al ventriculului stîng
- Cșoc cardiogen
- Dfibrilație ventriculară
- Etoate cele enumerate
46CM Care modificări morfologice acute se pot dezvolta în rinichi în hipertensiunea arterială:
- Ahialinoza arteriolelor
- Batrofia parenchimului
- Cinfarcte
- Darteriolonecroză
- Earterioloscleroză
47CM Indicați variantele de cardioscleroză:
- Apostinfarctică
- Bmacrofocală
- Cvicariantă
- Dmicrofocală
- Etoate cele enumerate
48CS Care din procesele enumerate este caracteristic pentru hipertensiunea arterială:
- Atromboflebita
- Bflebotromboza
- Celastofibroza
- Daterocalcinoza
- Etoate cele enumerate
49CS În care stadiu al infarctului miocardic se dezvoltă mai frecvent ruptura peretelui inimii:
- Aalergic
- Bfuncțional
- Cnecrotic
- Dde organizare
- Ede osificare
50CM Care modificări se produc în rinichi în hipertensiunea benignă:
- Aratatinarea primară
- Bratatinarea secundară
- Carteriolohialinoza
- Darterioscleroza
- Esindromul Kimmelstiel-Wilson
51CM Localizarea mai frecventă a infarctului miocardic
- Aventriculul stîng
- Batriul drept
- Catriul stîng
- Dventriculul drept
- Eseptul interventricular
52CM Care modificări microscopice nu sunt caracteristice pentru infarctul miocardic:
- Afibre musculare necrozate cu păstrarea contururilor celulelor și absența nucleelor
- Bdispariția striației transversale
- Cmărirea diametrului fibrelor miocardice și nuclee hipercrome, de formă neregulată, stelate
- Dgranuloame Aschoff perivasculare
- Evegetații pe suprafața valvulelor cardiace și a coardelor tendinoase
53CM La un pacient cu infarct miocardic, la a 7-a zi după debutul bolii au apărut hematurie și dureri în regiunea lombară. Ce proces patologic s-a dezvoltat în rinichi și care este mecanismul patogenetic:
- Ainfarct renal
- Bpielonefrită acută
- Ctromboembolia din trombii parietali din ventriculul stîng ??????
- Dtromboembolia din vegetațiile de pe valvula aortică
- Etromboembolia din vegetațiile de pe valvula mitrală
54CM Manifestările morfologice ale cardiopatiei ischemice acute:
- Aatrofia inimii
- Bdistrofia ischemică a cardiomiocitelor
- Cinfarctul miocardic
- Danevrismul cardiac cronic
- Ecardioscleroza
55CM Indicația stadiile infarctului miocardic:
- Aischemic
- Bnecrotic
- Cfuncțional
- Dcompensator
- Ede organizare
56CM Cauzele nemijlocite ale infarctului miocardic:
- Ahemoragie intramurală în placa aterosclerotică
- Btromboza arterei coronariene
- Cspasmul arterei coronariene
- Dscleroza arterei coronariene
- Etulburările metabolismului în miocard
57CM Manifestările morfologice ale cardiopatiei ischemice cronice
- Acardioscleroza macrofocală
- Bcardioscleroza microfocală
- Cinfarct miocardic acut
- Danevrism cardiac cronic
- Eanevrism cardiac acut
58CM Cauzele mai frecvente de deces în cardiopatia ischemică cronică:
- Aruptura peretelui inimii și tamponada pericardului
- Bhemoragie cerebrală
- Cinsuficiență renală
- Dinsuficiență cardiovasculară cronică
- Ecomplicații tromboembolice
59CM Cauzele mai frecvente de deces în cardiopatia ischemică acută
- Așoc cardiogen
- Bfibrilația ventriculară
- Cinsuficiența cardiovasculară acută
- Dhemoragie cerebrală
- Eanemie posthemoragică acută
60CM Cauzele mai frecvente ale morții subite în infarctul miocardic:
- Aangina pectorală
- Bfibrilația ventriculară
- Ctamponada pericardului
- Dșocul cardiogen
- Eanevrismul ventriculului stîng
61CM Indicați complicațiile infarctului miocardic
- Apericardita fibrinoasă
- Banevrismul aortic
- Ctromboza parietală intracardiacă
- Druptura inimii
- Ecoarctația aortei
62CM Forma renală a hipertensiunii esențiale se caracterizează prin următoarele semne:
- Ahidronefroza
- Bhialinoza arteriolelor
- Cglomeruloscleroza
- Dnefroscleroza arteriolosclerotică
- Epielonefrita
63CM Care modificări se dezvoltă în arteriole în hipertensiunea arterială esențială cronică benignă:
- Anecroza fibrinoidă
- Bscleroza
- Chialinoaza
- Dinflamația
- Etromboza
64CM Care modificări apar în arteriole în criza hipertensivă
- Ainfiltrația plasmatică
- Bnecroza fibrinoidă
- Ctromboza
- Dhialinoza
- Escleroza
65CM Cauzele mai frecvente ale decesului în cardiopatia ischemică cronică:
- Ainsuficiența respiratorie
- Binsuficiența cardiovasculară conică
- Ccomplicații tromboembolice
- Dtulburări de ritm
- Einsuficiența renală
66CM Infarctul ischemic cerebral se poate dezvolta în consecința aterosclerozei
obstructive a următoarelor artere:- Aarterelor intracerebrale
- Barterei renale
- Carterelor vertebrale
- Darterelor carotide
- Earterei pulmonare
67CM Formele clinice ale febrei reumatice
- Acardiovsaculară
- Bnodoasă
- Crenală
- Dcerebrală
- Etoate cele enumerate
68CM Semnele caracteristice ale intumescenței mucoide:
- Adezorganizarea superficială a țesutului conjunctiv
- Bdezorganizarea profundă a țesutului conjunctiv
- Chidratarea substanței fundamentale a țesutului conjunctiv
- Ddistrucția țesutului conjunctiv
- Ereacție metacromatică intensă la glicozaminglicane
69CM Inima „blindată” („în cuirasă”) este cauzată de:
- Aendocardita reumatică
- Bmiocardita reumatică
- Cpericardita reumatică
- Dpancardita reumatică
- Ecardita reumatică
70CS Care din modificările enumerate se produc în membranele seroase în febra reumatică
- Ainflamația purulentă
- Binflamația fibrinoasă
- Cinflamația sero-fibrinoasă
- Dinflamația putridă
- Einflamația hemoragică
71CS În care variantă de febră reumatică se dezvoltă coreea?
- Arenală
- Bcardiovasculară
- Cartrita reumatică
- Dnodoasă
- Ecerebrală
72CM Diagnosticul morfologic al febrei reumatice se stabilește în baza:
- Areacției tisulare alterative
- Breacției tisulare productive
- Cinflamației granulomatoase
- Dreacției tisulare exsudative
- Eendocarditei polipoase-ulcerative
73CM Semnele caracteristice ale modificărilor fibrinoide în febra reumatică:
- Adezorganizarea superficială a țesutului conjunctiv
- Blezarea fibrelor colagenice
- Creversibilitatea procesului
- Domogenizarea fibrelor colagenice
- Eireversibilitatea procesului
74CM Variantele pericarditei reumatice în dependență de reacția tisulară predominantă:
- Ahemoragică
- Bpurulentă
- Cfibrinoasă
- Dseroasă
- Eputridă
75CM Miocardita reumatică poate fi:
- Aalterativă
- Bexsudativă
- Cproductivă
- Dpurulentă
- Eseptică
76CM Care modificări se produc în valvulele cardiace în consecința endocarditei
reumatice:- Aorganizarea maselor trombotice
- Bcolonii de microbi
- Cdeformarea valvulelor
- Dscleroza
- Etoate cele enumerate
77CM Care din organele enumerate se afectează în mod obligatoriu în febra reumatică:
- Arinichii
- Bpielea
- Cinima
- Dcreierul
- Eplămînii
78CM Semnele caracteristice ale afecțiunii cardiace decompensate:
- Ahipertrofia concentrică
- Bhipertrofia excentrică
- Canasarca
- Dhemomelanoza splinei
- Eindurația cianotică a rinichilor
79CM Care tip de vase se afectează cu predominanță în febra reumatică
- Aaorta
- Barterele de tip elastic
- Carteriolele
- Dvenele
- Ecapilarele
80CM Variantele pericarditei reumatice în dependență de caracterul exsudatului:
- Ahemoragică
- Bseroasă
- Cfibrino-purulentă
- Dfibrinoasă
- Etoate cele enumerate
81CM Semnele caracteristice ale unei patologii cardiace compensate:
- Ahipertrofia concentrică
- Bhipertrofia excentrică
- Cdilatarea tonogenă a cavităților inimii
- Ddilatarea miogenă a cavităților inimii
- Eanasarca
82CS Care din semnele enumerate caracterizează o patologie cardiacă decompensată:
- Aextinderea cavităților inimii
- Bhidropizia cavităților
- Cdistrofia lipidică a miocardului
- Dhipertrofia excentrică
- Etoate cele enumerate - CS
83CM Consecințele miocarditei reumatice granulomatoase:
- Avalvulopatie cardiacă
- Batrofia brună a inimii
- Cscleroza perivasculară
- Dcardioscleroza
- Elipomatoza inimii
84CM Care complicații se pot dezvolta în endocardita reumatică valvulară?
- Ainfarct pulmonar
- Binfarct lienal
- Cinfarct renal
- Dtromboembolia arterei pulmonare
- Emiocardita
85CM Indicați criteriile majore ale febrei reumatice:
- Apoliartrita migratorie
- Beritemul nodos
- Ccoarctația aortei
- Dnoduli subcutanați
- Ehipotensiunea arterială
86CS Care dintre următoarele afirmații sunt corecte pentru astm:
- Aproduce schimbări displazice în epiteliul respirator
- Beste o cauză frecventă a bronșiectaziilor
- Cpoate fi declanșată de infecții
- D??provoacă emfizemul centrolobular
- Etoate afirmațiile sunt corecte
87CM Care dintre următoarele stări sunt asociate frecvent cu emfizemul panacinar:
- Aastmul
- Bpneumonia lobară
- Cbronhopneumonia
- Dleziunea alveolară difuză
- Edeficitul de alfa-1-antitripsină
88CM Care din afirmații sunt adevărate pentru pneumonia virală:
- Acaracterizată histologic prin inflamație interstițială
- Bmai frecventă decât pneumonia bacteriană
- C?caracterizată prin acumularea intraalveolară de limfocite
- Dcaracterizată prin granuloame necrotizante
- Etoate afirmațiile sunt false
89CM Abcesul pulmonar este posibil să se dezvolte:
- Aca o complicație a pneumoniei focale
- Bîn rezultatul aspirației materialului infectat din dinții cariați
- Cca rezultat a pneumoniei virale
- Dca rezultat a bronșitei acute
- Eca o complicație a pneumoniei lobare
90CS Agentul etiologic comun pentru bronșita cronică și emfizem este:
- Ahipersensibilitate la antigenii inhalați
- Binfecție virală persistentă
- Cazbestul
- Dfumatul
- Epraful de carbune
91CS Cauza cea mai comună a pneumoniei dobândite extraspitalicești este
- Astreptococcus pneumoniae
- Bmycoplasma pneumoniae
- Chaemophilus influenzae
- Dstaphylococcus aureus
- Emycobacterium tuberculosis
92CS Care proces patologic corespunde caracteristicii histologice:
- Aastm: granuloame
- Btuberculoza: hipertrofia glandelor mucoasei
- Cbronșita cronică: eozinofile
- Demfizem: acini dilatați
- Esindromul de detresă respiratorie acută: dopuri de mucus
93CS Care patologie reprezintă boală pulmonară restrictivă:
- Aemfizemul
- Bbronşită
- Cpneumoconioză
- Dbronșiectazii
- Eastmul
94CM Care dintre următoarele afirmații sunt asociate cu pneumonia lobară:
- Aboala infecto-alergică acută care implică unul sau mai mulți lobi pulmonari
- Binflamația acută a parenchimului pulmonar
- Cinflamația acută a bronhiilor
- Dinflamația interstițială cronică
- Einflamația cronică care implică un lob pulmonar
95CM Care dintre următoarele afirmații sunt caracteristice pentru a doua stadie a pneumoniei lobare.
- Aelasticitate scăzută, culoare surie
- Bculoare roșie, fermitate micșorată
- Cplămân mare pestriț
- Dculoarea roșie, fermitatea crescută
- Eculoare surie, fermitate crescută
96CM Modificări microscopice ale epiteliului bronșic în bronșita cronică sunt:
- Ametaplasia
- Binflamația proliferativă
- Cmodificări displazice
- Datrofia mușchilor netezi
- Ehipertrofia mușchilor netezi
97CM Modificările microscopice caracteristice pentru emfizemului pulmonar sunt:
- Areducerea fluxului microcirculator
- Bîngroșarea septurilor alveolare
- Csubțierea septurilor alveolare
- Dscleroza capilară
- Ehemosideroză
98CS Complicațiile bronhopneumoniei necrotizante includ toate cele enumerate cu excepția
- Abronșită cronică
- Bbronșiectazie
- Cfibroza pleurală
- Dformarea abceselor metastatice
- Eîndurare lobară permanentă
99CS Factorii predispozanți ai pneumonie bacteriane sunt toți cei enumerați, cu excepția
- Ainfecții virale ale tractului respirator
- Bfumatul
- Cinsuficiență cardiacă congestivă
- Dinfecție bacteriană a tractului urinar
- Eanestezie generală
100CS Hipertensiunea pulmonară primară este un proces patologic care
- Aeste asociat cu fumatul
- Beste deseori asociată cu tulburări autoimune
- Cde obicei este asociat cu boala pulmonară obstructivă cronică
- Dde obicei este asociat cu bronșita cronică
- Ecauza principală a fibrozei pulmonare interstițiale
101CS Cancerul centro-hilar pulmonar se dezvoltă din:
- Aepiteliul bronhiolelor
- Balveole
- Cepiteliul bronhiilor centrale
- Dvase sangvine
- Evasele limfatice
102CM Bronșiectaziile la adulți sunt cel mai adesea asociate cu:
- Aobstrucția bronșică
- Binfecția bronșică
- Ccarcinom periferic
- Dcarcinom bronhogenic
- Etoate afirmațiile sunt corecte
103CS Cancerul pulmonar care produce și secretă substanțe asemănătoare hormonilor este:
- Aadenocarcinom
- Bcarcinom nediferențiat cu celule mari
- Ccarcinom nediferențiat cu celule mici
- Dcarcinomul scuamo-celular
- Ecarcinomul bronho-alveolar
104CS Care dintre pneumoniile interstițiale cronice enumerate mai jos se caracterizează prin proliferarea marcată și descuamarea celulelor alveolare
- Apneumonita eozinofilică
- Bfibroza pulmonară idiopatică
- Cpneumonita descuamativă
- Dpneumonită limfoidă
- Esindromul Hamman-Rich
105CS Care dintre următoarele carcinoame sunt bine diferențiate și se dezvoltă din celulele care căptoșesc spațiile aeriane respiratorii fără a invadează stroma plămânului:
- Acarcinomul scuamo-celular
- Bcarcinomul anaplazic.
- Ccarcinomul cu celula mare
- Dcarcinomul cu celule mici
- Ecarcinomul bronhoalveolar
106CS Carcinomul scuamo-celular al plămânului se caracterizează prin următoarele, cu excepția:
- Ase găsește predominant în bronhiile mari
- Bse dezvoltă mai lent decât carcinomul cu celule mici
- Capare din epiteliul bronșic metaplazic
- Dla momentul diagnosticului, prezintă metastaze diseminate și vindecarea se poate obține numai prin chimioterapie
- Ecelulele tumorale sunt prezente în spută
107CS Toate afirmații despre cancerul pulmonar sunt adevărate, cu excepția
- Aeste asociat cu bronșita cronică
- Bare o rată ridicată a mortalității
- Ca devenit recent mai frecvent la femei decât la bărbați
- Deste asociat cu fumatul
- Eeste într-o mare măsură, o formă de cancer care pot fi prevenită
108CM Caracteristicile adenocarcinomului pulmonar sunt:
- Ametastazează rar
- Btinde să crească mai lent decât carcinomul scuamo-celular
- Care tendința de a invada pleura
- Dnu este asociat cu fumatul
- Ea scăzut ca frecvență în ultimii 20 de ani
109CS Cea mai frecventă neoplazie malignă a plămânului este:
- Atumora carcinoidă
- Bcarcinomul scuamo-celular
- C?carcinomul metastazant
- D?adenocarcinomul bronhiilor- Strukov
- Ecarcinomul cu celule mici
110CS Toate caracteristicile sunt adevărate pentru bronșită cronică, cu excepția:
- Aeste asociată cu fumatul
- Bse caracterizează prin prezența sputei productive
- Ceste asociată cu hipersecreția de mucus ca răspuns la iritație cronică
- Dcaracterizată prin hiperplazia și hipertrofia glandelor
- Eadesea este cauzată de deficienta de alfa-1-antitripsină
111CS Care dintre următoarele afecțiuni ale plămânilor se caracterizează prin prezența eozinofilelor
- Aalveolita fibrozantă
- Bsarcoidoza
- Cazbestoza
- Dgranulomatoza Wegener
- Eastmul bronșic
112CS Hipertensiunea pulmonară este consecința a următoarelor cauze, cu excepția:
- Ahipoventilația idiopatică
- Bembolie pulmonară recurentă
- Cșunturilor congenitale de la stânga la dreapta
- Dpneumonie lobară
- Einsuficiență ventriculară stângă
113CS Care din următoare cauze poate fi asociat cu astmul:
- Aingestia de aspirină
- Bfumatul
- Cinhalarea de azbest
- Dinhalarea de talc
- Esilicoza acută
114CS Toate caracteristicile sunt tipice pentru tuberculoza primară, cu excepția:
- Aeste asimptomatică.
- Beste asociată cu dezvoltarea imunității și hipersensibilității la m. tuberculosis
- Cse vindecă cu formarea complexului Ghon
- Dcea mai gravă complicație imediată este tuberculoza miliară.
- Emajoritatea pacienților dezvolta tuberculoza primară progresivă
115CS Emfizemul familial este cauzat de un defect în:
- Astructura și funcția cililor
- Bscăderea activității antiproteazice
- Ctransportul epitelial a clorului
- Dproducerea imunoglobulinei E
- Eformarea surfactantului
116CS Agentul etiologic comun pentru bronșita cronică și emfizemul este
- Ainfecția virală persistentă
- Bhipersensibilitate la alergeni, prin inhalare
- Cfumatul
- Dazbestoza
- Ealcoolul
117CS Cristale Charcot-Leyden apar în:
- Abronșiolită obliterantă
- Bemfizemul centrolobular
- Cbronșita cronică
- Dastmul
- Ebronșiectazii
118CS Toate caracteristicile sunt adevărate pentru astmul bronșic, cu excepția:
- Amodificări în ambii pulmoni
- Bspirale Curschmann și cristale Charcot-Leyden în spută
- Cpredispunere pentru dezvoltarea abcesului pulmonar
- Dmediat de leucotriene
- Emucus în bronhii
119CS Toate afirmațiile sunt corecte pentru membranele hialine în pulmoni, cu excepția:
- Aapare la nou-născuți si adulți
- Bpot fi în rezultatul toxicității oxigenului
- Capar în stare de șoc
- Dconstau de fibrină
- Econțin complexe imune
120CS In pneumonia bacteriană acută, spațiile alveolare conțin:
- Acelulele plasmatice și fibrina
- Blimfocitele și fibrină
- Cmacrofage și hemoragii
- Dleucocite polimorfonucleate și fibrină
- Emacrofage și fibrină
121CS Afirmațiile corecte privind embolismul și infarctul pulmonar include următoarele, cu excepția
- Aocluzia arterelor pulmonare cu trombi este de obicei de natură embolică
- Bsursa obișnuită a trombembolilor pulmonari sunt venele profunde ale membrelor inferioare
- Cîn cazul trombemboliei arterei pulmonare infarctele apar, de obicei, în 80-90% din cazuri
- Dembolii provoca moartea subită prin blocarea fluxului sanguin pulmonar
- Eembolii multipli mici, în timp poate duce la hipertensiune pulmonară
122CM Care dintre următoarele organe pot fi afectate în tuberculoza extrapulmonară:
- Asuprarenalele
- Btrompa uterină
- Cnodulii limfatici
- Dpleura
- Etoate cele enumerate
123CM Care dintre următoarele cauze, duc la decesul pacienților cu emfizem pulmonar sever:
- Aacidoza respiratorie
- Binfecții bacteriene intercurente acute
- Cinsuficiență cardiacă dreaptă pe dreapta
- Dpneumotorax severă
- Etoate cele enumerate
124CM Care dintre următoarele afirmații sunt caracteristice pentru atelectazia prin compresie:
- Aconsecința obstrucției complete a căilor respiratorii
- Bmediastinul se deplasează în mod caracteristic spre plămânul atelectatic
- Cconsecința umplerii spațiului pleural cu exudat sau aer
- Dcauzat de pierderea surfactantului pulmonar
- Econsecința modificărilor fibrotice în plămâni
125CM Care dintre următoarele patologii cauzează pneumotoraxului spontan secundar:
- Aemfizemul
- Babcesele pulmonare
- Cpneumonia interstițială
- Dtuberculoza
- Epneumonia virală
126CS Afirmațiile corecte privind membranele hialine și leziunea alveolară difuză includ toate cele enumerate cu excepția:
- Amembranele hialine constau din fibrină și detrit celular
- Bprezența membranelor hialine reflectă leziunea alveolară difuză
- Cmembranele hialine la născuții prematuri conțin în abundență limfocite
- Dmembranele hialine apar din cauza leziunilor alveolare cauzate de o varietate de factori
- Eleziunea alveolară difuză în sindromul de detresă respiratorie apare prin diferite mecanisme patogene
127CS Identificați agentul cauzal al pneumoniei microabcedante:
- Astreptococul beta hemolitic
- Bklebsiella pneumoniae
- Clegionella pneumophila
- Dpseudomonas aeroginosa
- Estaphylococcus aureus
128CS Caracteristica carcinomului bronhioalveolar este:
- A30% din toate carcinoamele pulmonare
- Bse caracterizează histologic printr-un pattern solid
- Cvarianta mucinosă / difuză este asociat cu un prognostic mai bun
- Dvarianta non-mucinoasă poate apărea din pneumococii de tip II
- Ese dezvoltă din bronhiile centrale
129CS Care dintre următoarele afirmații este corectă în ceea ce privește edemul
pulmonar:- Aprincipalul determinant al presiunii osmotice coloidale în capilarii pulmonari este concentrația de ioni de Na
- Bedemul pulmonar la altitudine mare este un exemplu de edem neurogenic
- Cleziunile vascularizării pulmonară sunt mai puțin frecvente datorită proprietăților unice ale celulelor endoteliale
- Dinsuficiența cardiacă congestivă stângă duce la edem pulmonar prin creșterea presiunii hidrostatice
- Esiderofagii, de obicei, indică prezența pneumoniei acute
130CM Care mecanisme patogenetice conduc la dezvoltarea abcesului pulmonar:
- Aaspirarea materialului infectat
- Bcomplicație a pneumoniei bacteriene
- Cinfecția secundară în infarct pulmonar
- Dembolizmul septic în infecțiile extrapulmonare
- Etoate cele enumerate
131CS Care afirmație este corectă pentru carcinomul pulmonar cu celule mici:
- Anu este asociat cu fumatul
- Bceea mai frecventă locație este periferică.
- Crăspuns excelent la chimioterapie
- Dprognozele globale (supraviețuirea pe o perioadă de 5 ani) se situează în intervalul de 30-40%
- Eeste bine diferențiat
132CS Leziunea caracteristică a tuberculozei pulmonare primare este
- Aleziune cavitară la nivelul apexului pulmonar
- Bcomplexul Ghon
- Cbronșiectazia localizată
- Dleziuni miliare
- Epneumonie tuberculoasă
133CS Care dintre următoarele cauzează pneumotoraxului:
- Atraumatismul toracic
- Bemfizemul
- Cabcesul pulmonar
- Dbiopsia prin ac a pleurei
- Etoate cele enumerate
134CS Care dintre următoarele afirmații sunt corecte pentru carcinomul scuamo-celular (CSC) al plămânului:
- ACSC este o tumoare periferică
- BCSC are o asociere cu fibroză (cancer de cicatrice)
- Cse caracterizează histologic prin formarea de keratină
- Dsindromul paraneoplastic datorat producției ectopice de ACTH este asociat cu CSC
- Eeste prezentă necroza cazeoasă
135CS Care dintre următoarele afirmații este caracteristică pentru astm:
- Aatrofia glandelor bronșice din submucoasă
- Batrofia membranei de bază a epiteliului bronșic
- Cinfiltrat inflamator mixt în pereții bronhiilor, cu predominarea mastocitelor
- Dhipertrofia muscularei peretelui bronșic
- Edistrugerea pereților alveolari
136CS Care dintre următoarele afirmații pentru emfizemul centroacinar este corectă:
- Aimplică bronhiolele respiratorii
- Bafectează predominant femeile fumătoare
- Cafectează pulmonul drept mai sever decât cel stâng
- Deste asociat cu alcoolismul cronic
- Eeste asociat cu narcomania
137CS Toate cele enumerate sunt complicațiile astmului bronșic sever cu excepția
- Abronșiectaziile
- Bpneumonia
- Cbronșita cronică
- Dcordul pulmonar
- Ecarcinomul bronhogenic
138CS Infecțiile virale pulmonare cauzează cel mai frecvent:
- Apneumonia acută a cailor respiratorii cu acumulare de leucocite
- Bpneumonia de aspirație cu acumularea de leucocite
- Cpneumonia interstițială cu infiltrație predominant limfocitară
- Dpneumonia granulomatoasă și degranularea mastocitelor
- Epneumonia oportunistă cu acumularea de eozinofile
139CS Cea mai frecventă cauză a obstrucției intestinale este:
- Avolvulusul
- Bneoplasmul
- Cinvaginaţia
- Dhernia
- Eaderențele
140CS Un băiat în vârstă de două săptămâni a dezvoltat vome proiectile persistente. Cel mai probabil diagnostic este:
- Astenoză pilorică
- Batrezia esofagiană
- Cpancreas inelar
- Drotația incompletă a intestinului
- Eamiloidoza
141CS Biopsia endoscopică a mucoasei gastrice a dezvăluit epiteliului de tip intestinal, această constatare este cel mai probabil cauzată de:
- Agastrita cronică
- Bheterotopia congenitală
- Cdisplazia precanceroasă
- Dcarcinomul metastazat
- Etumoră benignă
142CS Hematemeza este:
- Ahemoragie gastro-intestinală superioară
- Bhemoragie gastro-intestinală inferioară
- Chemoragie gastro-intestinală medie
- Dtoate cele enumerate
- Enici unul din cele enumerate
143CS Cea mai frecventă cauză a hemoragiei gastro-intestinale superioare (hematemezei sau melenei) este:
- Avaricele esofagiene
- Bcarcinomul gastric
- Culcerul peptic
- Dgastrita
- Etoate cele enumerate
144CS Sindromul Mallory-Weiss se referă la apariția hemoragiilor gastrointestinale, ca urmare a:
- Avaricelor esofagiene
- Bulcerului peptic esofagian
- Cdilacerărilor mucoasei joncțiunei esophago-gastrice
- Dperforației iatrogene
- Emedicamentelor ulcerogene
145CS Carcinomul primar are incidența cea mai mică în:
- Aesofag
- Bstomac
- Cintestinul subțire
- Dcolon
- Erect
146CS Pentru care carcinom sunt caracteristice metastazele ovariene bilaterale prezentate de mase tumorale:
- Aesofagian
- Bgastric
- Cintestinului subtire
- Dapendicular
- Ecolonic
147CS Care este cea mai frecventă cauză a varicelor esofagiene:
- Aciroza alcoolică
- Bciroza cardiacă
- Cobstrucția venei porte
- Desofagita
- Etoate cele enumerate
148CS Vomele cu sânge sunt caracteristice pentru:
- Adiverticulul Zenker
- Bdiverticulul de tracțiune
- Cacalazie
- Dsindromul Mallory-Weiss
- Ehernie hiatală
149CS Gastrita acută erozivă se caracterizează prin:
- Aconținut purulent în stomac
- Bulcerații multiple superficiale ale mucoasei gastrice
- Culcer profund calos al stomacului
- Dse asociază frecvent cu cancerul gastric
- Eperforația este o complicație frecventă
150CS Cea mai frecventă complicație a ulcerului duodenal cronic este:
- Ahemoragia
- Bobstrucţia
- Cperforația
- Dmalabsorbția
- Etoate cele enumerate
151CS Din care celule, de obicei își are originea carcinomul gastric:
- Amusculare netede
- Bparietale
- Cprincipale
- Dproducătoare de mucus
- Eargentafine
152CS Care caracteristică a colitei ulceroase este asociată cu dezvoltarea carcinomului:
- Avârsta pacientului la momentul debutului
- Bdurata maladiei
- Cseveritatea manifestărilor de la debut
- Dprezența pseudopolipilor
- Eprezența melenei
153CS Răspândirea cea mai tipică a procesului inflamator în colita ulceroasă este:
- Acolonul în întregime si ileonul terminal
- Bdifuză, care implică colonul în întregime
- Cfocală, segmentară
- Drectul și o lungime variabilă a colonului adiacent
- Estomacul și duodenul
154CS Cel mai frecvent neoplasm al apendicelui vermicular este
- Acarcinoidul
- Badenomul vilos
- Climfomul
- Dpolipul adenomatos
- Eadenocarcinomul
155CS Neoplasmele colonice tind sa metastazeze cel mai frecvent în:
- Aficat
- Bplămâni
- Ccoloana vertebrală
- Dintestinul subțire
- Erinichi
156CS Spre deosebire de carcinomul colonului drept, carcinomul colonului stâng tinde să fie asociat cu:
- Aanemia
- Bdiverticuloza
- Cmalabsorbția
- Dobstrucția
- Elipsa simptoamelor
157CM Carcinom esofagian se caracterizează prin următoarele:
- Aadenocarcinomul are o incidență mai mare, decât carcinomul squamos
- Bcarcinomul squamos are o incidență mai mare, decât adenocarcinomul
- Co tumoare cu prognostic rezervat
- Ddisfagia este un simptom frecvent
- Eo tumoare cu prognostic favorabil
158CS Cea mai frecventă complicație fatală a ulcerului peptic cronic al stomacului este:
- Aadenocarcinomul
- Bgastrita acută
- Cperforația și peritonita
- Dpancreatita
- Eobstrucția pilorică
159CM Tonsilita cronică se caracterizează prin următoarele:
- Ascleroza țesutului limfoid
- Bscleroza tecii amigdaliene
- Cmetaplazia epitelială
- Dlărgirea lacunelor amigdaliene
- Edisplazie epitelială
160CM Cele mai frecvente tipuri de esofagită acută sunt următoarele:
- Acatarală
- Bfibrinoasă
- Cflegmonoasă
- Dhemoragică
- Egranulomatoasă
161CM Modificările microscopice ale gastritei catarale includ următoarele
- Aedem
- Bhiperemie
- Ceroziuni superficiale
- Dfibrină
- Einfiltrație cu celulele epitelioide
162CM Complicațile destructive a ulcerului peptic sunt:
- Ahemoragia
- Bplasmoragia
- Cstenoză
- Dperforația
- Epenetrația
163CM Selectați tipurile macroscopice ale cancerului esofagian
- Anodular
- Bexofit
- Cnodular difuz
- Dramificat
- Einfiltrativ difuz
164CM Tipuri morfologice ale gastritei cronice sunt:
- Ametaplastică?????
- Bflegmonoasă
- Catrofică
- Dgangrenoasă
- Eautoimună
165CM Complicațiile ulcerului peptic sunt următoarele:
- Adistructive
- Binflamatorii
- Cinvazive
- Dtransformarea malignă
- Etransformarea benignă
166CS Identificați cea mai fecventă formă de esofagită:
- Areflux
- Bvirală
- Cfungică
- Dacută corozivă
- Egranulomatoasă cronică
167CM Identificați matastazele retrograde ale cancerului gastric:
- AVirchow
- BAbrikosov
- CKaposi
- DKrukenberg
- ESchnitzler
168CS Cea mai frecventă localizare a cancerului gastric este:
- Acurbura mică
- Bcurbura mare
- Cpilorul
- Dfundul
- Ecardia
169CM Identificați straturile histologice ale ulcerului gastric cronic:
- Adetrit necrotic fibrinoid
- Binflamației nespecifice
- Cinflamației granulomatoase
- Dțesutului cicatricial
- Einflamație specifice
170CM Identificați tumorile benigne gastrice
- Acarcinom difuz
- Bpolip vilos
- Cgastrita acută
- Dpolip adenomatos
- Elimfom
171CM Care segmente gastro-intestinale sunt cel mai frecvent implicate in boala Crohn:
- Aintestinul subțire
- Bstomacul
- Ccavitatea orală
- Dcolonul
- Eesofagul
172CM Cele mai frecvente complicații în boala Crohn sunt:
- Afistulele
- Bhemoragia masivă
- Cdiseminarea????
- Dtransformarea malignă
- Edilatarea toxică
173CM Identificați caracteristicele colitei ulceroase:
- Aafectează colonul și rectul
- Bafectează intestinul subțire
- Care un tablou pseudopolipos
- Dse extinde în cavitatea abdominală
- Epoate fi însoțită de peritonită
174CM Cele mai frecvente complicații ale enterite acute sunt
- Ahemoragia
- Bocluzia
- Cstenoza
- Dperforația
- Emalignizarea
175CM Cele mai frecvente complicații ale apendicitei sunt:
- Aperitonita
- Bcancerul
- Cmucocel
- Dhemoragia
- Ediverticulita
176CM Identificați tumorile intestinale benigne:
- Aadenomul tubular
- Badenomul vilos
- Cmelanomul
- Dadenomul tubulo-vilos
- Elimfomul
177CS Cele mai frecvente cauze ale peritonitei sunt următoarele, cu excepția:
- Aperforația ulcerului gastric
- Bperforația intestinală în febra tifoidă
- Capendicita gangrenoasă
- Dpneumonia focală
- Epancreatita acuta
178CM Complicații colitei acute sunt:
- Ahemoragia
- Bperforația
- Cpneumonia
- Dapendicita
- Eabcesul
179CM Caracteristicile macroscopice ale ulcerului gastric benign includ următoarele, cu excepția
- Alocalizarea pe curbura mică
- Bdimensiuni mici
- Cdimensiuni mari
- Dbază netedă
- Edispunere radială a pliurilor mucoasei
180CM Apendicita acută se caracterizează prin:
- Aîn principal, ca boala a adolescenților
- Bcel mai frecvent este confundată clinic cu limfadenita mezenterică
- Cîn majoritatea cazurilor este însoțită de obstrucția lumenului
- Dhistologic se manifestă prin infiltrarea limfoidă masivă a submucoasei
- Eclinic se manifestă prin diaree apoasă
181CM Modificări histologice frecvent intâlnite în esofagita de reflux includ:
- Apapilele mucoasei elongate
- Bhiperplazia zonei bazale a mucoasei
- Ceozinofile intraepiteliale
- Dvarice submucoase
- Edistrugerea mucoasei
182CS Caracteristicile adenoamelor colonice care sunt asociate cu un risc crescut de dezvoltare a carcinomului, includ următoarele, cu excepția:
- Adisplazie severă
- Barhitectura viloasă
- Cdimensiune mai mari de 2 cm ----R594- dimensiuni mai mari de 4 cm???
- D??nflamație marcată ??
- Eadenoame multiple
183CS Care dintre următoarele stări inflamatorii ale intestinului se caracterizează prin implicarea segmentară a intestinului subțire sau/și gros, inflamație transmurală, precum și prezența granuloamelor epiteloide:
- Aboala Crohn
- Bcolită ulceroasă
- Ccriptosporidioza
- Ddiverticulita
- Ecolita chistică profunda
184CS Cea mai frecventă localizare a tumorilor carcinoide gastrointestinale este în
- Aintestinul subțire
- Bcolon
- Capendice
- Desofag
- Estomac
185CM Cele mai frecvente tumori intestinale sunt:
- Acarcinomul scuamos
- Badenocarcinomul
- Ccarcinomul adenoscuamos????
- Dcarcinomul nediferențiat cu celule mari
- Ecarcinomul nediferențiat cu celule mici
186CM Tumorile intestinale se complică cu:
- Ahemoragie
- Bplasmoragie
- Cperforație
- Ddiseminare neuronală
- Eperitonită
187CS Cauza colitei ulceroase, în cele mai multe cazuri este
- Apsihosomatică
- Bvirală
- Cautoimună
- Dbacteriană
- Enedeterminată
188CM Care dintre următoarele condiții se asociază cu un risc crescut de dezvoltare a cancerului esofagian:
- Aesofagita herpetică
- Besofagita candidozică
- Cfumatul????
- Dsindromul Mallory-Weiss
- Eesofagul Barrett
189CS Eroziunile gastrice se dezvoltă în următoarele stări patologice, cu excepția:
- Aarsuri extinse
- Balcoolism cronic
- Ctraumatisme craniocerebrale
- Dșoc ireversibil
- Eanemie pernicioasă
190CS Care dintre următoarele patologii intestinale se asociază cu artrita si uveita:
- Aboala Crohn
- Bcolită pseudomembranoasă
- Centerocolita tuberculoasă cu micobacteria avium intracelulară
- Dcolită CMV (citomegalovirală)
- Eenterita holerică
191CS Cea mai frecventă complicație a ulcerului duodenal este:
- Ahemoragia
- Btransformarea malignă
- Cperforația
- Dperitonită
- Eobstrucția
192CM Anemia pernicioasă se asociază cu:
- Ahipersecreția gastrică
- Badenocarcinomul gastric
- Cgastrita hipertrofică
- Danticorpi anti-celule parietale
- Eanticorpi anti-factor intrinsec
193CS Polipoza adenomatoasă familială se caracterizează prin următoarele, cu excepția:
- Amultiple adenoame tubulare
- Bmoștenire autozomal dominantă
- Cpolipii colonici sunt prezenți la nastere
- Dincidență ridicată de malignizare
- Emultiple adenoame viloase
194CS Carcinomul cavității orale mai frecvent este:
- Ascuamos
- Bbazal celular
- Ccu celule de tranziție
- Dameloblastic
- Eodontogen
195CS Ulcerațiile acute gastrice sunt cauzate de următoarele condiții, cu excepția
- Aarsuri extinse
- Baccidente vasculare cerebrale
- Cterapia cu corticosteroizi
- Dconsumul excesiv de alcool
- Eacalazia esofagului
196CS Anemia asociată cu carcinomul gastric este de obicei cauzată de:
- Apierderea prelungită de sânge
- Bmetastaze osoase
- Cmetastaze la nivelul intestinului subțire
- Dmetastaze hepatice
- Edeficit de vitamina B12
197CS Toate condițiile următoare sunt asociate cu dezvoltarea carcinomului scuamos esofagian, cu excepția
- Aalcoolismul
- Besofagita de reflux
- Cesofagita cronică
- Dacalazia
- Efumatul
198CM Toate din următoarele caracteristici patologice sunt caracteristice pentru
carcinomul scuamos esofagian, cu excepția:- Aglande bine diferențiate
- Bapare în zone ale mucoase metaplastice denumite esofagul Barrett
- Csimptome clinice apar, de obicei, numai în cazul în care tumora a avansat dincolo de punctul de rezecție curativă
- Dapare mai ales în combinație cu varicele esofagiene
- Emetastazele timpurii la distanță sunt frecvente, în timp ce răspândirea în ganglionii limfatici regionali este rară
199CS Toate afirmațiile sunt adevărate referitor la leiomioamele gastrice, cu excepția:
- Asunt mai frecvente decât adenocarcinoamele gastrice
- Bpot cauza eroziuni și hemoragii în cazul în care sunt mai mari de 2 cm
- Csunt de obicei benigne
- Dpot prezenta diferite tablouri histologice
- Ecriteriile histologice de malignitate includ frecvența mitotică
200CS Toate afirmațiile referitor la carcinomul gastric sunt adevărate, cu excepția
- Aratele de incidență a carcinomului gastric, prezintă diferențe geografice importante
- Bprognosticul în carcinomul gastric este asociat de stadiul bolii
- Cabsența secreției de acid după stimulare cu pentagastrină este corelată cu carcinomul gastric
- Dpersoanele cu grupa de sange O
- Emulte tumori sunt producătoare de mucină
Informações
- Descrição
- Quiz sobre morfopat tot 1 sem 2, criado por Cosa Nostra em 12-03-2023.
- Autor
- Cosa Nostra
- Idioma
- English
- Visualizações
- 445
- Etiquetas
- Avaliação
- Ainda sem avaliações Avalie este quiz