Quiz
Examen nefrologie partea 2
Create a free account to finish this quiz
Save your progress and see your final score.
Already have an account? Sign in
Questions in this quiz (199)
1În câte stadii se clasifică boala cronică renală după clasificarea KDOQI:
- A2
- B3
- C4
- D5
- E6
2Care este motivul principal ce NU ne permite să determinăm cu exactitate incidența și prevalența bolii cronice renale în stadiile inițiale?
- ALipsa studiilor epidemiologice
- BLipsa semnelor și simptomelor la pacienții cu boala cronică renală în stadiile timpurii
- CLipsa unei definiții clare a boala cronică renală
- DDin motivul că boala cronică renală este o boală tranzitorie
- EDin motivul că determinarea creatininei și ureei serice este o investigație de laborator laborioasă și mult prea scumpă
3Cel mai nefavorabil factor de progresie a bolii cronice renale este:
- APruritul
- BHematuria
- CProteinuria
- DBacteriuria
- EUricosuria
4Prezența cărui semn este cel mai informativ în diferențierea bolii cronice renale cu injuria renală acută?
- AProteinuria
- BAmbii rinichi de dimensiuni mici
- CHipocalciemia
- DHipernatriurie
- EHematuria
5Două cele mai frecvente cauze care duc la dezvoltarea bolii cronice renale terminale sunt:
- AAlergiile și diabetul
- BInfecțiile și diabetul
- CDiabetul și hipertensiunea arterială
- DInfecțiile și hipertensiunea arterială
- ENefrolitiaza și hipertensiunea arterială
6Cauza exclusiv genetică care duce la dezvoltarea bolii cronice renale terminale este:
- ADiabetul zaharat
- BPielonefrita cronică
- CBoala polichistică renală autozomal dominantă
- DChisturile renale simple
- EHipertensiunea arterială
7Cauza principală de deces la pacienții cu boala cronică renală terminală sunt:
- AComplicațiile cardiovasculare
- BAnemia
- CInsuficiența hepatică
- DUremia
- ESepsis
8Ce stadiu de boala cronică renală conform clasificării KDOQI va avea un bărbat cu rata filtrării glomerulare de 23 ml/min/1.73m2:
- A1
- B2
- C3
- D4
- E5
9Pacientul cu boala cronică renală stadiul 4 sau 5 poate necesita administrarea de eritropoietină pentru managementul:
- AAnemiei
- BNeutropeniei
- CPancitopeniei
- DTrombocitopeniei
- EHipoproteinemiei
10Care categorie de medicamente reduc frecvența complicațiilor cardiace, rezistența vasculară periferică și secreția de renină:
- ADiuretice
- Bβ-blocante
- Cα1-blocante
- DBlocanții canalelor de calciu
- EInhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
11Proteinuria este un factor de risc pentru progresia boala cronică renală:
- ACare poate fi modificat
- BCare nu poate fi modificat
- CProteinuria nu este factor de risc pentru boala cronică renală
- DProteinuria apare doar în boala cronică renală stadiul 5
- EProteinuria are un factor pronostic favorabil
12Pentru a calcula rata filtrării glomerulare prin diferite formule în practica clinică cotidiană este nevoie de a cunoaște următorul indice biochimic:
- ACreatinina serică
- BUreea serică
- CProteina generală
- DPotasiul seric
- ESodiul seric
13Hiperkaliemia, acidoza, hiperlipidemia, hiperuricemia și malnutriția în boala cronică renală sunt consecința:
- AHematuriei
- BOliguriei
- CUremiei
- DHipertensiunii arteriale
- EInsuficienței hepatice
14La pacienții cu boala cronică renală avansată, în hemoleucograma, cel mai des se determină:
- AAnemie normocromă normocitară
- BAnemia macrocitară
- CAnemia normocromă microcitară
- DAnemia hipocromă microcitară
- ENivelul hemoglobinei în limitele normei
15La care valori trebuie redusă tensiunea arterială pentru a obține efect
nefroprotector:- ATensiunea arterială sistolică sub 120 mmHg, în caz dacă este bine tolerată
- BTensiunea arterială diastolică peste 90 mmHg
- CTensiunea arterială sistolică sub 120 mmHg, chiar dacă nu este bine tolerată
- DTensiunea arterială sistolică peste 140 mmHg, dacă este bine tolerată
- ETensiunea arterială sistolică sub 90 mmHg
16Prin ce mecanism se consideră că inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reduc proteinuria:
- ADilatarea arteriolei eferente cu scăderea presiunii intraglomerulare
- BScăderea hipertensiunii arteriale sistolice
- CScăderea hipertensiunii arteriale diastolice
- DMicșorarea reabsorției Na în tubii colectori
- EInhibarea directă a reninei
17Rata filtrării glomerulară poate fi calculată după clearance-ul?
- APotasiului
- BColesterolului
- CGlucozei
- DCreatinină
- EBilirubinei
18Care dieta se va recomanda pacientului cu hipertensiune arterială și rata filtrării glomerulare <15 ml/min/1.73m2?
- ADieta fără particularități
- BDietă hipocalorică
- CDietă hiposodată
- DDietă săracă în grăsimi și hipocalorică
- EDietă hiposodată, hipokalemică și hipoproteică
19Pacienții cu care maladii vor reprezenta majoritatea în departamentul de dializă pe plan mondial?
- ABolile polichistice renale
- BGlomerulonefrita cronică
- CHipertensiunea
- DDiabetul zaharat
- EUropatia obstructivă
20În ce stadiu al bolii cronice renale după KDOQI este necesar de a iniția pregătirea pacientului pentru dializă:
- A1
- B2
- C3
- D4
- E5
21Pe ce cale se recomandă de a administra preparatele de fier la pacienții cu boala cronică renală complicată cu anemie fierodeficitară ?
- APer os
- BIntravenos
- CIntraarterial
- DSubcutanat
- ESublingual
22Cauza principală a anemiei la pacienții cu boala cronică renală este:
- ASinteza unei cantități mici de eritropoietina
- BSinteza de anticorpi contra eritropoietinei
- CSinteza de anticorpi contra receptorilor eritropoietinei de pe celulele progenitoare a eritrocitelor
- DSinteza unei eritropoietină defectă
- ERăspunsul inadecvat al celulelor progenitoare a eritrocitelor la eritropoietină
23În ce stadiu a bolii cronice renale după KDOQI trebuie de inițiat tratamentul cu hemodializă cronică:
- AStadiul 1 KDOQI
- BStadiul 2 KDOQI
- CStadiul 3 KDOQI
- DStadiul 4 KDOQI
- EStadiul 5 KDOQI
24Care clasificare se utilizează pentru stadializarea boala cronică renală:
- ANYHA
- BKDOQI
- CRIFLE
- DAKIN
- EMogensen
25Care este cea mai eficientă metodă de substituție a funcției renale
- AHemodializa
- BDializa peritoneală
- CHemoabsorbția
- DTransplantul renal
- EPlasmafereza
26Termenul de uremie desemnează în general:
- AConcentrația ureei în plasmă
- BConcentrația ureei în sânge
- CCreșterea creatininei în sînge
- DSindromul clinic care rezultă din pierderea marcată a funcției renale
- ECreșterea acidului uric în sânge
27Cauza principală a anemiei la pacienții cu boala cronică renală este:
- ADiminuarea sintezei de eritropoietină
- BPrezența inhibitorilor eritropoietinei
- CHemoliza
- DPierderile sangvine gastro-intestinale
- EDeficitul de acid folic și de vitamina B12
28Afectarea funcțiilor de excreție, reabsorbție și secreție a rinichilor în cadrul bolii cronice renale duce la:
- AHiperpotasemia
- BHipopotasemie
- CHipofosfatemie
- DHiperglicemia
- EDeshidratare
29Hiperpotasemia severă, cu schimbări pe ECG, se tratează prin:
- AEnalapril
- BDietă
- CCaptopril
- DEritropoietină
- EHemodializă
30Furosemid se poate de administrat la care dintre pacienții cu boala cronică renală:
- APacienții deshidratați
- BPacienții cu anurie
- CPacienții cu diureză restantă, >500 ml/zi
- DPacienții hipovolemici
- EPacienții cu hipersensibilitate la furosemid
31Dereglarea metabolismului fosfocalcic la pacienții cu boala cronică renală se datorează:
- APierderea proteinelor serice în urină
- BHidroxilarea insuficientă a vitaminei D3
- CHiperparatiroidismului primar
- DOsteodistrofiei renale
- EHiperpotasemiei
32Scăderea ratei filtrării glomerulare se consideră fiziologică:
- ALa persoanele în etate
- BÎn timpul sarcinii
- CDupă efort fizic intens
- DDupă consumarea excesivă de lichide
- EÎn perioada caniculară
33Selectați afirmația FALSĂ referitor la hemodializa efectuată la pacienții cu boala cronică renală stadiul 5 KDOQI:
- ASe efectuează de obicei 3 pe săptămână
- BSe efectuează, de obicei, în condiții casnice
- CEste necesar de a avea abord vascular
- DPacienții trebuie pregătiți înainte de a iniția hemodializa cronică
- ETransplantul renal este mai eficient decât hemodializa
34La ce valori ai ratei filtrării glomerulare trebuie inițiate metodele de substituție renale:
- A<60 ml/min/1,73 m2
- B>120 ml/min/1,73 m2
- C<15 ml/min/1,73 m2
- D<30 ml/min/1,73 m2
- E>15 ml/min/1,73 m2
35Ce preparate se administrează ca terapie hipolipemiantă în boala cronică renală:
- AStatine
- BInhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
- CSartane
- DChelatori de fosfor
- ELaxative
36Cea mai nocivă toxină în boala cronică renală este:
- AGuanidina
- BCreatinina
- CBilirubina
- DUreea
- ECystatina C
37Pentru a stabili diagnosticul de boala cronică renală este nevoie de una din următoarele circumstanțe:
- AScăderea ratei de filtrare glomerulară <60 ml/min/1.73m2
- BPrezența unei leziuni renale demonstrată prin modificări morfopatologice, imagistice sau de laborator (proteinurie)
- CPacientul trebuie să aibă peste 70 de ani
- DSă se determine ureea serică crescută
- EPacientul este supus unei metode cronice de suplinire a funcției renale
38Boala cronică renală terminală este stabilită atunci când:
- ARata filtrării glomerulare este < 15 ml/min/1.73 m2
- BRata filtrării glomerulare este 20-25 ml/min/1.73 m2
- CRata filtrării glomerulare este 30-35 ml/min/1.73 m2
- DPacientul este supus dializei peritoneale cronice
- EPacientul este supus hemodializei cronice
39Care sunt contraindicațiile pentru a efectua transplant renal:
- AHipertensiunea
- BInfecția HIV
- CCancer cu metastaze
- DVârsta >50 ani
- EMaladii severe care nu se vor îmbunătăți după transplantul renal
40Într-o sarcină fiziologică, care din următoarele schimbări renale se pot întâlni?
- ACreșterea rata filtrării glomerulare
- BCreșterea dimensiunilor renale
- CScăderea fluxului sanguin renal
- DInfecții ale tractului urinar mai rare
- EProteinuria până la 500 mg/zi și glicozuria
41Factorii de risc modificabili pentru progresia bolii cronice de rinichi sunt:
- ASexul și greutatea mică la naștere
- BFactorii genetici
- CProteinuria
- DHipertensiunea arterială
- EGlicemia și greutatea corporală
42Factori de risc nemodificabili în progresia bolii cronice de rinichi sunt:
- ASexul
- BFactorii genetici
- CProteinuria
- DGlicemia
- EVârsta
43Pentru estimarea rata filtrării glomerulare în practica clinică se utilizează:
- AFormula MDRD (Modification of Diet in Renal Disease)
- BFormula Cockcroft-Gault
- CFormula CKD-EPI (Chronic Kidney Disease Epidemiology Collaboration)
- DEstimarea indexului masei corporale
- EMăsurarea eliminării prin urină a inulinei
44Managementul bolii cronice renale terminale se face prin:
- ADializă peritoneală
- BHemodializă
- CTransplant renal
- DAdministrarea de hormoni glucorticoizi
- EAdministrarea de insulină
45Care sunt caracteristicele bolii cronice renale:
- ACreșterea creatinei serice
- BScăderea ureei serice
- CDiminuarea potasiului seric
- DAnemia
- ECreșterea potasiului seric
46Pentru managementul anemiei în boala cronică renală se efectuează:
- AAdministrarea Eritropoietinei
- BAdministrarea fierului intravenos
- CAdministrarea inhibitorilor enzimelor de conversie
- DAdministrarea potasiului per os
- EAdministrarea inhibitorilor direcți ai reninei
47Care sunt semnele hiperkaliemiei pe ECG
- AComplexul QRS lărgit
- BUnda T înaltă
- CCreșterea intervalului PR
- DTahicardie supraventriculară
- EDevierea axei cardiace spre stânga
48Pentru a încetini progresarea bolii cronice renale este important de a:
- AControla hipertensiunea arterială
- BMicșora proteinuria
- CReducere aportului alimentar de proteine
- DAdministra soluție fiziologică parenteral
- EAdministra antiinflamatorii nesteroidiene
49Care din următoarele grupe de medicamente sunt considerate nefroprotectoare:
- AInhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
- BBlocanții receptorilor angiotensinei II
- CBlocanții canalelor de calciu dihidropiridinici (ca Amlodpina, Nifedipina)
- DAlfa-blocanți
- EBlocanții canalele de calciu non-dihidropiridinici (ca verapamil, diltiazem)
50Care din următoarele medicamente sunt considerate de prima linie pentru controlul hipertensiunii arteriale la pacienții cu boala cronică renală asociată cu proteinurie:
- AInhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
- BBlocanții receptorilor angiontensinei II
- CBlocanții canalelor de calciu dihidropiridinici (ca Amlodipina, Nifedipina)
- DDiuretice ca monoterapie
- EAgoniștii α2 adrenergici – clonidina
51Din ce cauze inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sunt considerați nefroprotectori
- AReduc presiunea intraglomerulară prin vasoconstricției arteriolei eferente
- BReduc proteinuria
- CScad valorile tensiunii arteriale
- DReduc hematuria
- EMăresc presiunea intraglomerulară
52Până la ce nivel se recomandă de a reduce aportul de proteine la un pacient cu boala cronică renală?
- ALa 0,8 g/kgc/zi + pierderile urinare
- BNu se recomandă de a reduce aportul de proteine la pacienții cu boala cronică renală și malnutriție severă
- CLa 1,5 g/kgc/zi + pierderile urinare
- DLa 2,0 g/kgc/zi + pierderile urinare
- ELa 3,0 g/kgc/zi + pierderile urinare
53De ce se recomandă de a restricționa aportul de NaCl în boala cronică renală?
- APentru a optimiza efectul anti-proteinuric al inhibitorilor enzimei de conversie
a angiontensinei, sartanelor și al blocanților canalelor de calciu nondihidropiridinici - BPentru a controla tensiunea arterială
- CPentru a reduce absorbția de glucoză în tubii proximali
- DPentru a optimiza procesul de eritropoieză
- EPentru a reduce albuminuria
- APentru a optimiza efectul anti-proteinuric al inhibitorilor enzimei de conversie
54Pentru tratamentul anemiei în boala cronică renală se utilizează:
- ADarbapoietina-α
- BC.E.R.A. – Continuous Erythropoietin Receptor Activator
- CEritropoietina recombinată umană (rHuEpo)
- DChelatorii de fosfor
- EInhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
55Care din următoarele măsuri se recomandă pentru încetinirea progresiei bolii cronice renale:
- AControlul tensiunii arteriale
- BRestricția aportului de NaCl
- CAbandonarea fumatului
- DTerapie antiinflamatorie
- ETerapie cu corticosteroizi
56Care sunt recomandările principale pentru încetinirea progresiei bolii cronice renale:
- AControlul tensiunii arteriale
- BTratamentul cu inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
- CReducerea proteinuriei
- DTerapie cu allopurinol
- ETerapie cu antiinflamatoare nesteroidiene
57Care sunt consecințele metabolice ale uremiei:
- AInsulinemie bazala crescută cu tendință la hipoglicemie;
- BScăderea toleranței la glucoză şi hiperglicemii spontane prin rezistență
crescută a țesuturilor la acțiunea insulinei; - CNecesitatea dozelor mai mari de insulină
- DHiperlipoproteinemie
- ECreșterea acidului uric în urină
58Care sunt manifestările respiratorii cele mai frecvente în boala cronică renală sunt:
- ADispnee acidotică Kussmaul
- BRespirație Cheyne-Stokes;
- CPleurezie uremică
- DBronhospasm
- EBronhopneumopatia cronica obstructiva
59Care sunt manifestările cardiovasculare cele mai frecvente în boala cronică renală:
- ACardiomiopatia uremică
- BTulburările de ritm şi de conducere
- CHipertensiunea arterială
- DMiocardita
- ESindromul Wolff–Parkinson–White
60Care sunt manifestările hematologice cele mai frecvente în boala cronică renală:
- AAnemie normocromă
- BSindrom hemoragipar cauzat de disfuncția trombocitelor
- CTrombocitopenia în boala cronică renală terminală
- DLeucopenia
- EEozinofilie
61Care sunt manifestările metabolismului mineral și osos cele mai frecvente în boala cronică renală:
- AOsteita fibroasă, manifestare a hiperparatiroidismului
- BOsteomalacia, manifestare a mineralizării defecte
- COsteogeneza imperfectă
- DOsteopenia sau osteoporoza
- ECifoza sau lordoza, ca urmare a depozitării ureei în discul intervertebral
62Care sunt manifestările neurologice cele mai frecvente în boala cronică renală:
- AEncefalopatia uremică
- BNeuropatie periferică
- CSindromul Ekbom sau sindromul picioarelor neliniștite
- DMiastenia gravis
- ESindromul Guillain-Barré
63Care sunt manifestările gastrointestinale cele mai frecvente în boala cronică renală:
- AHalena uremică (amoniacală)
- BGastrita uremică cu anorexie, dureri epigastrice, vărsături cu miros amoniacal
- CUlcer peptic datorită creșterii gastrinemiei
- DSindromul Mallory-Weiss
- EAcalazie
64Care sunt manifestările dermatologice cele mai frecvente în boala cronică renală:
- APrurit uremic
- BChiciură uremică
- CCalficilaxis sau arteriolopatia uremică calcifiantă
- DAcnee vulgară
- EDermatomicoze
65Care din următoarele puncte sunt caracteristice pentru un pacient cu boala cronică renală la examenul paraclinic:
- ACreatinina crescută
- BUreea crescută
- CAnemia normocromă
- DRata filtrării glomerulare crescută
- EHipokaliemie
66Care tulburări electrolitice pot fi depistate la un pacient cu boala cronică renală?
- AHipo- sau hipernatremie
- BHiperkaliemie
- CHipokaliemie
- DHipofosfatemie
- EHiperfosfatemie
67Ce efecte adverse pot avea inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei?
- ATuse
- BHipotensiune
- CHiperkaliemia
- DAnemia fierodeficitară
- EPancitopenie
68Din ce motiv la pacienții cu boala cronică renală se depistează un nivel scăzut de fier?
- AHemoragii oculte gastrointestinale
- BHemoragii iatrogene cauzate de dializă
- CHemoptizie
- DHematurii
- EHematemeza
69Care sunt cauzele mai frecvente ale anemiei la pacienții cu boala cronică renală?
- ADeficitul de fier
- BDeficitul de vitamina B12
- CDeficitul de acid folic
- DProteinurie
- EHematuria
70Pentru corectarea metabolismului mineral la pacienții cu boala cronică renală se utilizează:
- ARestricția dietetică de fosfați
- BChelatori intestinali de fosfați
- CAntihipertensive
- DAnalogi de vitamina D (ex. Calcitriol, alfacalcidol)
- EDarbepoetina-α
71Care din următoarele preparate sunt chelatori intestinali de fosfați
- ASărurile de calciu
- BSărurile de aluminiu
- CSevelamer
- DStatinele
- ESartanele
72Care din următoarele puncte se includ în pregătirea pacientului pentru hemodializă cronică:
- ACrearea abordului vascular
- BConsiliere psihologică
- CModificarea dietei pentru o balanță corectă a proteinelor, caloriilor, vitaminelor și mineralelor
- DCorecția hiperkaliemiei
- EReducerea fosfatemiei
73Abordul vascular pentru hemodializă se poate face prin:
- AFistula arteriovenoasă
- BGrefă arteriovenoasă
- CCateter venos central
- DCateter Nelaton
- ECateter Foley
74Se poate stabili diagnosticul de boală cronică renală atunci când se depistează:
- AScăderea ratei de filtrare glomerulară (rata filtrării glomerulare) sub 60 ml/min/1.73m2 suprafață corporală, persistentă (mai mult de 3 luni), cu sau fără leziune renală
- BPrezența unei leziuni renale mai mult de 3 luni demonstrată prin modificări morfopatologice
- CPrezența markerilor de leziune (albuminurie/proteinurie, sediment urinar
patologic sau modificări renale decelabile imagistic). - DScăderea ratei de filtrare glomerulară (rata filtrării glomerulare) sub 90 ml/min/1.73m2 suprafață corporală, persistentă (mai mult de 3 luni), cu sau fără leziune renală
- EMalformația congenitală fără dereglarea funcției renale
75Care grupe de pacienți au risc crescut de apariție a bolii cronice renale?
- APacienții cu diabet zaharat
- BPacienții hipertensiune arterială
- CPacienții cu unele boli sistemice ca LES
- DPacienții cu istoric familial de injurie renală acută
- EPacienții cu spondilită seronegativă
76Care sunt metodele de screening la pacienții cu boala cronică renală?
- ADeterminarea ureea şi creatinina serică
- BEstimarea ratei de filtrare glomerulară
- CUltrasonografia renală
- DEstimarea eritropoietinei serice
- EMăsurarea hemoglobinei A1C
77Pentru un diagnostic corect al bolii cronice renale este necesar de a:
- AIdentifica nefropatia de bază
- BDetermina stadiul bolii cronice renale după clasificarea KDOQI
- CDetermina hormonilor tiroidieni
- DEfectua radiografia craniului
- EEfectua ultrasonografia rinichilor
78Care din următoarele manifestări se pot întâlni mai frecvent la pacienții cu boala cronică renală stadiul 3 KDOQI:
- AHipertensiune renală (de regulă, 50-60%)
- BScăderea absorbţiei calciului
- CReducerea excreţiei fosfatului
- DScăderea parathormonului în ser
- ECreșterea fierului seric
79Care din următoarele manifestări se pot întâlni mai frecvent la pacienții cu boala cronică renală stadiul 5 KDOQI nedializați:
- AAlungirea complexului QRS pe ECG
- BUndele T înalte pe ECG
- CRetenţie hidro-salină
- DEritrocitoza
- EParaproteinemia
80Care sunt obiectivele tratamentului în boala cronică renală:
- AÎncetinirea ratei de progresie a bolii cronice renale;
- BProfilaxia / terapia complicațiilor;
- CPregătirea pacientului pentru terapia de substituție a funcțiilor renale la pacienții cu boala cronică renală stadiul 3 KDOQI
- DPregătirea pacientului pentru terapia de substituție a funcțiilor renale la pacienții cu boala cronică renală stadiul 2 KDOQI
- EPlasarea pacientului cu boala cronică renală stadiul 4 sau 5 KDOQI în lista de așteptare pentru transplant renal
81Tulburările hematologice tipice din boala cronică renală sunt:
- ADiateza hemoragica
- BAnemia microcitara indusă de aluminiu
- CLeucocitoza
- DLeucopenia
- EAnemia normocitară
82Tratamentul hipervolemiei la pacienții edematoşi cu boala cronică renală se face prin:
- AAdministrarea de diuretice la cei nedializaţi
- BRestricția aportului de sare şi apă
- CCreșterea aportului de apă între dialize
- DAdministrarea de diuretice concomitent cu creșterea aportului de apă
- ELa pacienții dializaţi hiperhidrataţi se face ultrafiltrare
83Complicațiile acute ale hemodializei sunt:
- ATromboza fistulei arterio-venoase
- BConvulsiile
- CMalnutriția
- DCrampe musculare
- EHipotensiunea arterială
84Următoarele afirmații în legătură cu dializa peritoneală sunt adevărate:
- APoate fi efectuată la domiciliu
- BEste cea mai răspândită formă de dializă
- CSe efectuează de 4-6 ori pe zi, în fiecare zi
- DEste superioară transplantului renal
- EMetoda nu se utilizează la pacienții cu aderențe abdominale post chirurgicale
85Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate:
- AÎn boala cronică renală rinichii sunt de obicei de dimensiuni normale
- BÎn insuficiența renală acută rinichii se pot depista întotdeauna modificări de dimensiuni și structura la examen ultrasonografic
- CAnemia este frecventă în boala cronică renală
- DÎn insuficiența renală acută apar modificări severe de osteodistrofie renală
- EÎn boala cronică renală hipertensiunea arterială este frecventă
86Tratamentul hipertensiunii arteriale din boala cronică renală se recomandă de a se realiza cu:
- ABlocanții receptorilor a angiontensinei II
- BBeta-blocante
- CBlocante ale canalelor de calciu dihidropiridinici
- DInhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei II
- EDieta normosodată
87Boala cronică renală cu rinichi de dimensiuni normale sau măriți se poate întâlni în:
- AGlomerulonefrita cronică
- BPielonefrita cronică
- CBoala polichistică renală
- DDiabet zaharat
- EAmiloidoză
88Alegeți manifestările clinice si biologice declanșate de creșterea ureei sanguine în boala cronică renală:
- AAnorexia
- BDeteriorarea funcției trombocitelor
- CVoma
- DHipocalcemia
- EDiureza crescută
89Alegeți care din tulburările neuromusculare se pot depista la un pacient cu boala cronică renală stadiul 5 KDOQI dializat:
- AMiastenia gravis
- BLetargia
- CMiocloniile
- DCrampele musculare
- ESindromul picioarelor neliniștite sau sindromul Ekbom (Restless legs syndrome)
90Corectarea anemiei din boala cronică renală se face prin:
- AAdministrarea orala de eritropoietină recombinată
- BCorectarea carențelor de fier
- CControlul intensiv al glicemiei
- DAdministrarea de eritropoietină subcutanat
- ECorectarea carențelor de acid folic
91Care sunt funcțiile rinichiului:
- AReglarea volemiei
- BInactivarea vitaminei D
- CEpurarea plasmatică a toxinelor
- DReglarea electrolitică
- ESinteza eritrocitelor
92Carența de eritropoietină în boala cronică renală se caracterizează prin:
- AAnemie normocromă
- BAnemie hipocromă
- CAnemie normocitară
- DAnemie microcitară
- EAnemie megaloblastică
93Dializa peritoneală se caracterizează prin:
- ANecesitatea formării fistulă arterio-venoasa
- BTrebuie efectuată continuu
- CSe efectuează doar într-un centru specializat
- DEste mai bine tolerată hemodinamic
- ESe poate efectua la pacienții care nu au abord vascular
94Care sunt regulile de nefroprotecție:
- ARegim alimentar hiperproteic
- BControlul proteinuriei < 0.5g/24h
- CControlul presiunii arteriale <130/90 mmHg
- DAdministrarea preparatelor antiinflamatoare nesteroidiene
- EEvitarea medicamentelor nefrotoxice
95Pentru tratamentul hipertensiunii arteriale în boala renală cronică se utilizează:
- ABlocanți ai receptorilor de angiotensină
- BInhitori ai enzimei de conversie
- CImunomodulatoare
- DDiuretice
- ECorticosteroizi
96Terapiile de substituție a funcției renale cuprind:
- ADializa peritoneală
- BTratamentul cu eritropoietină recombinată
- CHemodializa
- DTransplantul renal
- ETratamentul tulburărilor metabolismului fosfo-calcic
97Controlul presiunii arteriale și a proteinuriei în boala cronică renală se face:
- ADe preferat prin inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sau blocanții receptorilor angiontensinei II
- BNu se asociază niciodată inhibitorii enzimei de conversie cu blocanții receptorilor angiontensinei II
- CSe utilizează un diuretic tiazidic dacă rata filtrării glomerulare <30 ml/min/1.73 m2
- DSe utilizează furosemid dacă rata filtrării glomerulare 15-30 ml/min/1.73 m2
- ESe asociază un regim alimentar fără sare
98Proteinuria poate fi considerată fiziologică în următoarele cauze:
- AProteinuria ortostatică
- BProteinuria în febră
- CProteinuria după alergarea unui maraton
- DProteinuria din nefropatiile glomerulare
- EProteinuria din mielom multiplu
99Indicații absolute pentru dializă în boala cronică renală sunt:
- AHiperhidratare care nu poate fi controlată cu medicamente
- BHiperpotasemie care nu poate fi controlată cu medicamente
- CSemne neurologice ale uremiei
- DEnterocolita uremică
- EAnemie renală severă
100A
- AA
- BAB
101Glomerulonefrita acută este o patologie renală cu afectarea preponderentă a:
- AInterstițiului
- BTubilor
- CGlomerulelor
- DÎntreg sistemului reno-urinar
- EArteriolelor eferente
102Glomerulonefrita acută reprezintă afectarea glomerulilor renali predominant prin următorul mecanism:
- AComplexe imune
- BAutoimun
- CBacterial
- DViral
- EToxic direct
103Factorul etiologic de bază al glomerulonefritei acute este:
- AEscherichia coli
- BPneumococul
- CStafilococul auriu
- DStreptococul β-hemolitic grup A
- EKlebsiella
104Peste cît timp după suportarea infecției streptococice se dezvoltă glomerulonefrita acută?
- A2-3 zile
- B4-6 zile
- C1-2 săptămîni
- D1 lună
- E1,5-2 luni
105Cauza de bază a edemelor în glomerulonefrita acută este:
- AMajorarea secreției de vasopresină
- BCreșterea activității sistemului renină-angiotensină-aldosteron
- CCreșterea activității sistemului calicreinic
- DReducerea presiunii oncotice a plasmei
- ERetenția primară a sodiului, ca rezultat al modificărilor inflamatorii în
glomeruli
106Cauza de bază a hipertensiunii arteriale din cadrul glomerulonefritei acute este:
- AHipersimpaticotonia
- BRetenția acută a sodiului și a apei, cu creșterea volumului sangvin circulant
- CHiperaldosteronism
- DHipercorticism
- EScăderea activității mecanismelor depresorii
107Durerea în regiunea lombară în cadrul glomerulonefritei acute este provocată de:
- AInflamație bacteriană
- BProteinurie
- CHiperstenurie
- DExtensia capsulei renale
- EHematurie
108Veriga patogenetică de bază a glomerulonefritei rapid progresive este:
- AAntigenul este reprezentat de structurile streptococului
- BAntigenul este prezentat pe membrana bazală glomerulară
- CActivarea sistemului complementului
- DActivarea mediatorilor inflamatori
- EAfectarea membranei bazale glomerulare de către fermenții lizozomali
109Semnul morfologic de bază al glomerulonefritei rapid progresive este:
- AProliferarea mezangiului
- BDepozite de complexe antigen exogen – anticorp
- CProliferare endocapilară
- DProliferare extracapilară cu formarea “semilunelor” în capsula glomerulară
- EEdem interstițial, fibroză
110Semnul morfologic al glomerulonefritei mezangioproliferative este:
- AProliferare endocapilară
- BProliferare extracapilară
- CÎngroșarea membranei bazale
- DProliferare mezangială
- ENeovascularizare glomerulară
111Cel mai important indicator al nefropatiei IgA este:
- AProteinuria
- BCilindruria
- CMacrohematuria recidivantă
- DLimfocituria
- EHipostenuria
112Care grup de preparate contribuie la micșorarea hipertensiunii intraglomerulare în glomerulonefrită cronică?
- Aα-adrenoblocanți
- Bβ-adrenoblocanți
- CInhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
- DAntagoniștii canalelor de calciu
- EAntiagregantele
113Ce grup de medicamente reprezintă tratamentul de bază, destinat pentru cuparea edemelor în glomerulonefrita acută?
- AAntagoniștii aldosteronului
- BAntiagregantele
- CNatriureticele
- DInhibitorii de carboanhidrază
- EAnticoagulantele
114Nefroza lipoidă (glomerulonefrita cu modificări minimale) se manifestă prin:
- ASindrom hipertensiv
- BHematurie recidivantă
- CSindrom nefrotic
- DSindrom nefritic
- ELeucociturie
115În hematuria provocată de boala Berger, în imunogramă, cea mai frecventă modificare este:
- AHipocomplementemie
- BCreșterea titrului IgG
- CCreșterea titrului IgM
- DCreșterea titrului IgA
- ECreșterea titrului IgD
116Care dintre modificările urinare este caracteristică pentru glomerulonefrita acută?
- AIzostenurie
- BHematurie
- CCilindri leucocitari
- DLeucociturie neutrofila
- ELimfociturie
117În care variantă morfologică a glomerulonefritei cronice NU se observă modificarea structurii glomerulilor la microscopia optică?
- AMezangioproliferativă
- BMezangiocapilară
- CMembranoasă
- DCu modificări minimale
- EGlomeruloscleroza focal-segmentară
118Care din următoarele grupe de medicamente au efect nefroprotector
(antiproteinuric)?- ABlocanții receptorilor de angiotensină
- BDiureticele de ansă
- CAntiagregantele
- DAntibioticele
- EKetoanalogi
119Care dintre următoarele nefropatii glomerulare este proliferativă?
- ACu leziuni glomerulare minime (LGM)
- BHialinoza segmentară și focala (HSF)
- CNefropatia cu Ig A
- DGlomerulonefrita extramembranoasa (GEM)
- EGlomeruloscleroza focal-segmentară
120La tratamentul etiologic al glomerulonefritei acute poststreptococice se referă:
- APrednisolon
- BAntibiotice
- CCitostatice
- DDiuretice
- EAntihipertensive
121Terapia patogenetică în glomerulonefrită acută poststreptococică:
- AEste indicată în toate cazurile
- BNu este indicată
- CEste indicată, în dependență de debutul bolii
- DEste indicată, în dependență de gradul proteinuriei
- EEste indicată, dacă este crescut nivelul creatininei
122Care din următoarele grupe de medicamente au efect nefroprotector
(antiproteinuric)?- AInhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
- BDiureticele de ansă
- CAntiagregantele
- DAntibioticele
- EKetoanalogi
123Din punct de vedere etiologic, glomerulonefrita cronică este o maladie:
- APoststreptococică
- BExclusiv alergică
- CExclusiv inflamatorie
- DPolietiologică
- ENeoplastică
124Care măsuri dietetice sunt indicate în glomerulonefrită, însoțită de hipertensiunea arterială și edeme?
- ALimitarea consumului de sare pînă la 1,5 g/zi
- BMajorarea consumului de sare
- CCreșterea cantității de lichid consumat
- DCreșterea consumului de produse bogate în calorii
- ELimitarea consumului produselor bogate în glucide
125Durata tratamentului în glomerulonefrită cronică constituie:
- ACîteva săptămîni
- B2-3 luni
- C6 luni
- DDe la 6 luni pînă la 2 ani
- EToată durata vieții
126Numiți forma morfologică a glomerulonefritei, în care tratamentul cu prednisolon are o perspectivă minimală?
- ACu modificări minimale
- BMezangioproliferativă
- CFibroplastică
- DMezangiomembranoasă
- EMembranoasă
127Care este doza inițială adecvată de prednisolon la 1 kg greutate corporală, utilizată în tratamentul bolnavilor cu glomerulonefrită cronică?
- A0,3 – 0,4 mg
- B0,5 – 0,6 mg
- C0,7 – 0,8 mg
- D1 mg
- E2 mg
128La femeile tinere, glomerulonefrita, de cele mai dese ori, poate fi întâlnită în cadrul:
- ADermatomiozitei
- BLupus eritmatos sistemic
- CSclerodermiei sistemice
- DPoliarteriitei nodoase
- EPolimialgiei reumatismale
129Indicații pentru prescrierea glucocorticoizilor în glomerulonefrită cronică sunt:
- ASindromul nefrotic
- BSindromul urinar
- CHipertensiunea arterială
- DInsuficiență renală
- EÎn calitate de tratament profilactic
130În glomerulonefrita acută, este adevărat:
- AÎn perioada inițială majoritatea bolnavilor dezvoltă hipotensiune arterială
- BAdministrarea de indometacină este obligatorie
- CCea mai frecventă formă a bolii este cea de tip nefrotic
- DPoate fi prezent sindromul nefrotic
- ESe asociază permanent cu dureri lombare
131La indicarea indometacinei pentru tratamentul glomerulonefritei cronice, se așteaptă un efect pozitiv în evoluția:
- AHematuriei
- BProteinuriei
- CSindromului nefrotic
- DHipertensiunea arterială
- EEdemelor periferice
132Care este valoarea”țintă” a TA în tratamentul glomerulonefritei cronice?
- A≤160/80 mm Hg;
- B˂130/80 mm Hg;
- C˂110/70 mm Hg;
- D≤120/80 mm Hg;
- E˂120/60 mm Hg;
133La o persoană de 35 de ani, a doua zi după suportarea anginei, au apărut edeme, macrohematurie, a crescut TA. Diagnosticul cel mai probabil este:
- AGlomerulonefrită acută
- BPielonefrită acută
- CGlomerulonefrită cronică, acutizare
- DNefrită apostematoasă
- EAmiloidoză renală
134Proteinuria, Hipertensiunea arterială, în combinație cu eritrociturie și edeme, este caracteristică pentru:
- AGlomerulonefrită acută
- BPielonefrită
- CNefrolitiază
- DCistită
- EAmioidoză renală
135Insuficiența renală în glomerlonefrita subacută se dezvoltă:
- APeste 3-5 săptămâni de la debutul bolii
- BPeste 1 an de la debutul bolii
- CPeste 3 ani de la debutul bolii
- DDin primele zile ale bolii
- EPerioada apariției depinde de gradul Hipertensiunea arterială
136Persistența îndelungată a sindromului urinar în cadrul glomerulonefritei acute ne vorbește, în primul rând, despre:
- ATendința de trecere a glomerulonefritei acute în cea cronică
- BPăstrarea funcției renale
- CDezvoltarea sindromului nefrotic
- DDezvoltarea insuficienței renale cronice
- EEste o situație normală
137Care grupă de vârstă este mai predispusă spre a dezvolta glomerulonefrita acută?
- APînă la 2 ani
- BDe la 2 pînă la 40 de ani
- CPerioada climacterică
- DPerioada de menopauză
- EPerioada pubertară
138Din nefropatiile glomerulare acute primitive fac parte:
- AGlomerulonefrita poststreptococică
- BGlomerulonefrita in poliarteriita nodoasa
- CGlomerulonefrita din LES
- DGlomerulonefrita din infecție cu citomegalovirus
- EGlomerulonefrita cu depozite mezangiale de IgA
139Antibioticul de elecție în tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice este:
- AEritromicina
- BCefazolina
- CImipenem
- DPenicilina
- EGentamicina
140Care grup de diuretice este cel mai indicat în tratamentul simptomatic al edemelor în glomerulonefrită acută?
- ADiureticele economisitoare de K
- BDiureticele tiazidice
- CDiureticele de ansă
- DGrupul diureticelor nu are nici o importanță în eficacitatea tratamentului
- EDiureticele osmotice
141Plasmafereza în tratamentul patogenetic al glomerulonefritei subacute este eficace:
- AÎn varianta pauciimună
- BÎn varianta cu anticorpi anti MBG
- CÎn varianta cu afectarea prin complecși imuni
- DÎn toate variantele glomerulonefritei subacute
- EÎn tratamentul glomerulonefritei subacute la gravide
142Tabloul cel mai caracteristic, depistat la biopsie renală în glomerulonefrită acută, este:
- AGlomerulonefrită mezangioproliferativă
- BEdem interstițial
- CModificări fibro-celulare
- DProliferarea focală a celulelor endoteliale
- EGlomerulonefrită proliferativă endocapilară
143Boala Berger reprezintă:
- AO variantă a amiloidozei familiale
- BO varietate a afectării medicamentoase renale
- CAfectare renală în vasculită sistemică
- DGlomerulonefrită cu depozite de IgA în glomeruli
- EBoală metabolică ereditară cu afectare renală
144Pentru faza acută a glomerulonefritei acute este caracteristic:
- ATahicardie
- BBradicardie
- CExtrasistolie
- DBloc atrio-ventricular
- EFibrilație atrială
145Titrul ASLO în glomerulonefrită acută este crescut maximal:
- AÎn primele 3 săptămâni ale bolii
- BÎn primele 6 luni ale bolii
- CÎn primul an de boală
- DÎn primii doi ani de boală
- EÎn primii trei ani de boală
146Care patologii glomerulare se includ în noțiunea de “glomerulopatie”?
- AToate patologiile care afectează cumva glomerulul renal
- BPatologiile care nu prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie
- CPatologiile care prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie
- DAfectarea glomerulară de cauză infecțioasă
- EAfectarea glomerulară de cauză autoimună
147Care patologii glomerulare se includ în noțiunea de “glomerulonefrită”?
- AToate patologiile care afectează cumva glomerulul renal
- BPatologiile care nu prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie
- CPatologiile care prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie
- DAfectarea glomerulară de cauză infecțioasă
- EAfectarea glomerulară de cauză autoimună
148Proliferarea epitelială sub formă de “semilune”, depistată la puncția-biopsie renală, este un semn patognomonic pentru:
- AGlomerulonefrita acută poststreptococică
- BGlomerulonefrita rapid progresivă
- CGlomerulonefrita mezangioproliferativă
- DGlomeruloscleroza focal-segmentară
- EGlomerulopatia cu leziuni minime
149Care din următoarele grupe de medicamente are efect nefroprotector
(antiproteinuric)?- ABlocanții canalelor de calciu (nedihidropiridine)
- BDiureticele de ansa
- CAntiagregantele
- DAntibioticele
- EKetoanalogi
150Despre tendința de trecere a glomerulonefritei acute în nefrită cronică ne vorbește:
- APersistența sindromului urinar
- BReducerea funcției renale
- CApariția sindromului nefrotic
- DMacrohematuria
- EHipertensiune din primele zile ale bolii
151Modificările urinare clasice, caracteristice glomerulonefritei acute, sunt:
- AHiperstenurie
- BHematurie
- CProteinurie subnefrotică
- DCilindrurie
- EBacteriurie
152Principiile de tratament al glomerulonefritei acute poststreptococice includ:
- ARegim la pat, limitarea consumului de sodiu și lichide
- BTratamentul factorului etiologic (infecția streptococică)
- CTerapia simptomatică a edemelor și hipertensiunii arteriale
- DÎn toate cazurile – tratament patogenetic cu prednisolon
- ETratament antirecidivant cu medicamente nefroprotectoare
153Manifestările clinice mai frecvente ale glomerulonefritei rapid progresive sunt:
- ADebut fulminant cu edeme refractare, oligurie
- BHipertensiune arterială malignă
- CÎn debutul bolii, posibil insuficiență renală acută, cu trecere treptată în boală
cronică renală - DHipertensiunea, de obicei, nu este caracteristică
- EDebutul acut cu oligurie sau anurie, dar pronostic bun de însănătoșire
154Verigile patogenetice de bază, ce duc la proteinurie glomerulară sunt:
- AMicșorarea sarcinii negative a membranei bazale glomerulare
- BAlterarea membranei bazale glomerulare de către fermenții lizozomali
- CHipertensiune glomerulară
- DReducerea presiunii oncotice a plasmei
- EHipoperfuzia glomerulilor renali
155Anticoagulantele în tratamentul glomerulonefritei exercită efectul lor pozitiv prin:
- AInhibarea hipercoagularea intraglomerulară
- BRestabilirea sarcina negativă a membranei bazale glomerulare
- CEfect diuretic, natriuretic
- DRestabilesc numărul trombocitelor, trombocitoza fiind toxică pentru
glomerulul renal - EReduc hipercomplementemia, prevenind afectarea imună a glomerulului
156În hematuria provocată de boala Berger, în imunogramă se pot întâlni următoarele modificări:
- AHipocomplementemie
- BCreșterea titrului IgG
- CCreșterea titrului IgM
- DCreșterea titrului IgA
- ECreșterea titrului IgE
157Particularități ale glomerulonefritei cronice cu modificări minimale sunt următoarele:
- ASe manifestă prin sindrom nefrotic
- BLipsa modificărilor în glomeruli la microscopie optică
- CEfect bun de la terapia corticosteroidă
- DMai frecvent se întîlnește la copii
- EEvoluția nefavorabilă a bolii
158Forme neproliferative de glomerulopatii sunt:
- ANefropatia membranoasă
- BGlomerulopatia cu modificări minimale
- CGlomeruloscleroza focal-segmentară
- DNefropatia cu IgA
- EGlomerulonefrita membranoproliferativă
159Triada clasică a simptomelor glomerulonefritei acute include:
- AEdeme
- BDispnee
- CHipertensiune arterială
- DHematurie
- EPalpitații
160Care modificări imunologice pot fi observate în glomerulonefrita poststreptococică?
- ATitru înalt de anticorpi contra antigenului streptococului
- BCreșterea titrului autoanticorpilor renali
- CPrezența anticorpilor antinucleari
- DHipocomplementemie
- EHipercomplementemie
161Care sunt complicațiile glomerulonefritei acute?
- AInsuficiența renale acute
- BHemoragie renală masivă
- CEclampsie
- DSindrom tromboembolic
- EInsuficiența ventriculară stînga
162Care este scopul administrării anticoagulantelor și dezagregantelor în
glomerulonefrită cronică?- AProfilaxia trombozei coronariene
- BProfilaxia sindromului tromboembolic
- CAcțiunea asupra proceselor locale ale coagulării intravasculare intraglomerulare
- DProfilaxia trombozei arterei renale
- EMajorarea perfuziei glomerulilor ischemiați
163Care variante ale nefropatiilor glomerulare cronice se manifestă frecvent prin sindrom nefrotic?
- AMezangioproliferativă
- BMezangiocapilară
- CMembranoasă
- DCu modificări minimale
- EFibroplastică
164Care dintre următoarele criterii permit diferențierea glomerulonefritei cronice de cea acută?
- APrezența manifestărilor dizurice
- BHipertrofia marcată a ventriculului stîng
- CReducerea dimensiunilor renale
- DLeucociturie marcată
- EMicșorarea tensiunii arteriale
165Care dintre următoarele criterii, caracteristice glomerulonefritei cronice, permit diferențierea ei de pielonefrită cronică?
- AFebră cu frisoane
- BAsimetria afectării renale
- CSimetria afectării renale
- DProteinurie marcată în combinație cu hematurie și cilindrurie
- ELeucociturie marcată, bacteriurie
166Indicații pentru prescrierea corticosteroizilor în glomerulonefrită cronică sunt:
- AActivitatea înaltă a procesului inflamator
- BSindrom nefrotic fără hipertensiune și hematurie
- CProteinurie izolată
- DHematurie izolată
- ESindrom hipertensiv
167Indicații pentru prescrierea citostaticelor în glomerulonefrită cronică sunt:
- AForme corticorezistente ale sindromului nefrotic
- BFormele corticodependente ale nefritei
- CHematurie marcată
- DProteinurie izolată
- EInsuficiență renală terminală
168Manifestările glomerulonefritei rapid progresive se caracterizează prin:
- AInsuficiență renală rapid progresivă
- BInsuficiență renală lent progresivă
- CLeucociturie
- DHematurie microscopică
- EUneori hematurie macroscopică
169Manifestările glomerulonefritei rapid progresive mai frecvent este caracterizat prin:
- AProteinurie glomerulară, de obicei, moderată
- BProteinurie, de obicei, masivă
- CHematurie microscopică masivă
- DInsuficiență renală rapid progresivă
- EInsuficiență renală lent progresivă
170Nefropatiile glomerulare proliferative sunt:
- ANefropatia cu Ig A
- BNefropatia din lupus eritematos sistemic
- CGlomerulonefrita membranoproliferativă
- DGlomerulonefrita membranoasă
- ENefropatia din vasculite ANCA
171Indicații pentru prescrierea citostaticelor în glomerulonefrită cronică sunt:
- AForme corticodependente ale sindromului nefrotic
- BFormele corticorezistente ale nefritei
- CHematurie marcată
- DProteinurie izolată
- EInsuficiență renală terminală
172La bolnavii care primesc tratament cu citostatice în glomerulonefrită cronică, este necesar de a supraveghea:
- ACreatinina serică
- BLeucocitele sângelui periferic
- CColesterolul
- DECG
- EStarea mediilor transparente oculare
173Corticosteroizii, în tratamentul glomerulonefritei cronice, influențează asupra următoarelor verigi patogenetice:
- AInhibă sinteza anticorpilor
- BInhibă procesele inflamatorii
- CBlochează activarea complementului
- DReduc permeabilitatea membranei bazale glomerulare
- EReduc hipercoagularea
174În tratamentul glomerulonefritei cronice se folosesc:
- AGlucocorticosteroizi
- BHeparină
- CAntiagregante
- DPenicilina
- ECitostatice
175Glomerulonefrita se poate manifesta prin:
- ASindrom nefritic acut
- BSindrom nefrotic
- CAnomalii urinare asimptomatice
- DSindrom nefritic cronic
- EEritem nodos
176Care dintre afirmațiile de mai jos, referitoare la glomerulonefrită acută
poststreptococică, sunt corecte?- AHipertensiunea nu este caracteristică în debutul bolii
- BEncefalopatia este mai frecventă la copii
- CEvoluția atipică a bolii se întâlnește mai des la bătrâni
- DLa bătrâni, în tabloul clinic pot predomina simptomele insuficienței cardiace congestive
- ESindromul nefrotic se întâlnește frecvent
177Care sunt factorii de prognostic nefavorabil în evoluția glomerulonefritei rapid progresive?
- ASemilune în mai mult de 60% din glomeruli
- BProteinurie marcată
- CFibroză interstițială pronunțată și atrofia tubilor
- DGlomeruloscleroză și semilune fibroase
- EPoliurie
178Care afirmații, referitoare la glomerulonefrita IgA sunt corecte?
- ALa majoritatea bolnavilor se dezvoltă sindrom nefrotic
- BCea mai frecventă manifestare clinică este hematuria asimptomatică
- CMai frecvent se îmbolnăvesc bărbații și copiii
- DExistă o legătură strânsă cu infecțiile respiratorii
- EPatognomonică este prezența depozitelor de IgA în mezangiul glomerular
179Care manifestări NU SUNT caracteristice pentru glomerulonefrită acută?
- ADureri persistente în regiunea lombară
- BFebră cu frisoane
- CMacrohematurie
- DAlergie la medicamente
- EEvoluție ciclică
180Care din următoarele maladii se asociază cu glomerulonefrită?
- ALupus eritematos sistemic
- BIgA vasculita
- CEndocardită infecțioasă
- DMielom multiplu
- EInfecția streptococică
181Care simptome sunt caracteristice pentru glomerulonefrite?
- AHipertensiunea arterială
- BDureri în regiunea lombară
- CModificarea urinei
- DEdeme
- EDizurie
182În tratamentul patogenetic al glomerulonefritei cronice se utilizează:
- AGlucocorticoizi
- BAntiinflamatoarele nesteroidiene
- CCitostatice
- DAnticoagulante
- EAntibiotice
183Indicații pentru puls-terapia în nefrologie cu metilprednisolon sunt:
- AGradul înalt de activitate a procesului inflamator
- BNefrita rapid progresivă
- CCriza de rejet a transplantului
- DHipertensiunea arterială severă din cadrul glomerulonefritei cronice
- EAnuria mai mult de 48 ore
184Surse ale producerii citokinelor inflamatorii în cadrul glomerulonefritelor sunt:
- ACelulele mezangiale
- BLeucocitele mononucleare
- CTrombocitele
- DLeucocitele polinucleare
- ECelulele măduvei osoase
185Care dintre următorii factori exercită o acțiune toxică nemijlocită asupra tubilor și interstițiului renal în cadrul glomerulonefritei?
- AProteinuria
- BEritrocituria
- CTransferinuria
- DHipoperfuzia tubilor renali
- EInfecția căilor urinare
186Dereglările hemodinamice din cadrul glomerulonefritei acute sunt condiționate de:
- AHipervolemie
- BRetenția de sodiu și apă
- CHiperreninemie
- DCreșterea concentrației de prostaglandine
- ESpasm vascular
187Rolul de bază în patogenia hipertensiunii arteriale din cadrul glomerulonefritei acute îl joacă:
- ARetenția de sodiu și apă
- BCreșterea volumului sangvin circulant
- CConstricția arterelor renale (mecanism vasorenal)
- DHipercatecolaminemie
- ECreșterea nivelului de cortizol în sânge
188În tratamentul glomerulonefritei cronice:
- APreferabil este metilprednisolonul
- BCitostaticele se utilizează în toate cazurile
- CCitostaticele deseori înrăutățesc funcția renală
- DMetodele extracorporale de detoxifiere joacă un rol adjuvant
- ECorticosteroizii se utilizează în toate cazurile
189Care manifestări caracteristice ale glomerulonefritei cronice permit diferențierea acesteia de Hipertensiunea arterială esențială?
- ACreșterea TA, care precedă apariția sindromului urinar
- BSindromul urinar, care precedă apariția hipertensiunii arteriale
- CDezvoltarea frecventă a complicațiilor vasculare (ictus, infarct)
- DCrize hipertensive rare
- EModificări pronunțate ale fundului ocular
190Din punct de vedere evolutiv, patologiile glomerulare se clasifică în următoarele grupuri:
- APrimitive
- BAcute
- CRapid progresive
- DIdiopatice
- ECronice
191Care din următoarele cauze pot provoca nefropatiile glomerulare acute secundare?
- AHepatita virală B
- BMalaria
- CToxoplasmoza
- DDepozitarea mezangială de IgA
- EStreptococul β-hemolitic
192Glomerulonefrita acută poststreptococică:
- ASe dezvoltă mai des la bărbați
- BSe dezvoltă mai des la femei
- CNu există prevalență de gen
- DEste cea mai frecventă formă de glomerulonefrită acută postinfecțioasă
- EAgentul patogen este Streptococcus pneumoniae
193Care sunt indicațiile pentru efectuarea puncției-biopsie renale în cadrul
glomerulonefritei acute poststreptococice?- AGlomerulonefrită acută cu oligurie sau anurie
- BPersistența hipertensiunii arteriale peste 4 săptămânii
- CGlomerulonefrită acută primar depistată
- DPersistența sindromului nefrotic peste 4 săptămâni
- EToate cazurile de glomerulonefrită acută la copii
194Din punct de vedere patogenetic, există următoarele grupuri de glomerulonefrită rapid progresivă (GNRP):
- Acu anticorpi anti mezangiu
- Bcu anticorpi anti membrană bazală glomerulară
- Cprin complecși imuni
- Dcu anticorpi anti podocitari
- Epauciimună
195Ce trăsături imunologice sunt mai caracteristice pentru glomerulonefrita subacută?
- AHipocomplementemie
- BComplement seric normal
- CHipercomplementemie
- DPrezența anticorpilor anti membrano-glomerulară
- ENivelul IgA, IgG rămâne, de obicei, normal
196În tratamentul patogenetic imunosupresor al glomerulonefritei cronice se folosesc:
- APrednisolonul
- BCiclofosfamida
- CMetilprednisolonul
- DAtorvastatina
- EAzatioprina
197Dieta în tratamentul glomerulonefritele cronice cu sindrom nefrotic impur trebuie să fie:
- AHiposodată
- BHipolipidică
- CHipoglucidică
- DHiperproteică
- EHipercalorică
198Clasificarea morfopatologică a glomerulopatiilor primitive include următoarele forme:
- AGlomerulopatia cu leziuni minime
- BGlomeruloscleroza focal-segmentară
- CGlomerulopatia membranoasă
- DGlomerulopatia tubulo-interstițială
- EGlomerulopatia membrano-proliferativă
199Manifestările clinice ale facies nephritica sunt:
- AEdem facial
- BAcrocianoză
- CErupții hemoragice pe față
- DPaliditatea pielii
- ETurgescența venelor jugulare
Information
- Description
- Quiz on Examen nefrologie partea 2, created by Dan Croitoru on 17/12/2021.
- Author
- Dan Croitoru
- Language
- English
- Views
- 312
- Rating
- No ratings yet Rate this quiz