150-200A (Hematologie)

Description

Quiz on 150-200A (Hematologie), created by Aurica Hantea on 12/06/2022.
Aurica Hantea
Quiz by Aurica Hantea, updated 8 months ago
Aurica Hantea
Created by Aurica Hantea almost 2 years ago
101
0

Resource summary

Question 1

Question
151. Forma de gravitate medie în hemofilie se dezvoltă dacă nivelul factorilor antihemofilici (VIII sau IX) constituie:
Answer
  • A. De la 2 până la 5%
  • B. Mai mult de 5%
  • C. De la 0 până la 1%
  • D. De la 1 până la 2%
  • E. De la 5 până la 7%

Question 2

Question
S 152. La baza dezvoltării manifestărilor clinice ale bolii Rendu-Osler se află:
Answer
  • A. Micşorarea numărului de trombocite
  • B. Deficit al factorului VIII de coagulare
  • C. Conţinutul insuficient sau lipsa fibrelor de colagen în ţesutul conjunctiv pericapilar de sprijin
  • D. Dereglarea testului de autocoagulare
  • E. Mărirea timpului protrombinei

Question 3

Question
S 153. Maladia Rendu-Osler se manifestă prin:
Answer
  • A. Peteşii
  • B. Echimoze
  • C. Hematoame
  • D. Hemartroze
  • E. Prezenţa în diferite zone anatomice ale organismului a teleangiectaziilor

Question 4

Question
154. În analiza sângelui periferic în maladia Rendu-Osler sunt posibile următoarele modificări:
Answer
  • A. Trombocitopenie
  • B. Anemie fierodeficitară posthemoragică
  • C. Leucopenie
  • D. Limfocitoză
  • E. Monocitoză

Question 5

Question
S 155. Prioritate în tratamentul hemoragiilor nazale în maladia Rendu-Osler are:
Answer
  • A. Electrocoagularea zonelor de teleangiectazie
  • B. Masa trombocitară
  • C. Crioplasma
  • D. Folosirea tamponului îmbibat cu soluţie de adrenalină 0,1%, trombină şi acid aminocapronic 5%
  • E. Tamponadă obişnuită

Question 6

Question
156. Teleanjiectazia hemoragică ereditară (boala Rendu-Osler) este o maladie cu dereglarea:
Answer
  • A. Hemostazei primare vasculo-trombocitare
  • B. Hemostazei secundare
  • C. Hemostazei primare şi secundare
  • D. Mecanismului extrinsec de coagulare a sângelui
  • E. Mecanismului intrinsec de coagulare a sângelui

Question 7

Question
S 157. Timpul de sângerare caracteristic pentru maladia Rendu-Osler este:
Answer
  • A. De tip hematom
  • B. De tip peteşial-echimatos
  • C. De tip echimatos-hematom
  • D. De tip angiomatos la pacienţii cu teleangiectazii prin hemoragii locale
  • E. De tip purpură vasculară

Question 8

Question
S 158. Cauza anemiei hemolitice ereditare microsferocitare este:
Answer
  • A. Dereglarea structurii lipidelor membranei eritrocitare
  • B. Dereglarea structurii spectrinei membranei eritrocitare
  • C. Dereglarea enzimelor intraeritrocitari
  • D. Prezenţa anticorpilor antieritrocitari
  • E. Distrucţia mecanică

Question 9

Question
159. În cazurile de anemie hemolitică ereditară microsferocitară distrucţia sporită a eritrocitelor are loc în:
Answer
  • A. Ficat
  • B. Măduva oaselor
  • C. Splină
  • D. Intravascular
  • E. În toate cele enumerate

Question 10

Question
160. În tabloul clinic al anemiei hemolitice ereditare microsferocitare este caracteristic:
Answer
  • A. Hepatomegalia
  • B. Splenomegalia
  • C. Limfadenopatia
  • D. Sindromul hemoragic
  • E. Sindromul neurologic

Question 11

Question
S 161. La baza diagnosticului diferenţial al anemiilor hemolitice de alte
Answer
  • A. Sindromul anemic
  • B. Sindromul sideropenic
  • C. Sindromul neurologic
  • D. Sindromul hemolitic
  • E. Sindromul gastrointestinal

Question 12

Question
162. La studierea morfologică a eritrocitelor în microsferocitoza ereditară se observă:
Answer
  • A. Eritrocite “de tras în ţintă”
  • B. Microsferocite
  • C. Hipocromie
  • D. Ovalocite
  • E. Stomatocite

Question 13

Question
S 163. La studierea morfologică a eritrocitelor în ovalocitoza ereditară se observă:
Answer
  • A. Microsferocite
  • B. Stomatocite
  • C. Ovalocite mai puţine de 10%
  • D. Ovalocite mai mult de 25%
  • E. Eritrocite “de tras în ţintă”

Question 14

Question
164. Metoda eficace de tratament în microsferocitoza ereditară este:
Answer
  • A. Cu corticosteroizi
  • B. Radioterapia
  • C. Splenectomia
  • D. Chimioterapia
  • E. Administrarea imunodepresantelor

Question 15

Question
165. Metoda de bază pentru confirmarea definitivă a diagnosticului de talasemie este:
Answer
  • A. Testul Coombs direct
  • B. Măsurarea diametrului eritrocitelor
  • C. Electroforeza hemoglobinei
  • D. Testul Ham
  • E. Proba cu zaharoză

Question 16

Question
166. Pentru tabloul clinic în talasemie este corectă afirmaţia:
Answer
  • A. Se depistează splenomegalie
  • B. Se depistează mărirea ganglionilor limfatici
  • C. Este caracteristic sindromul hemoragic
  • D. Apar complicaţii infecţioase
  • E. Este caracteristic sindromul neurologic

Question 17

Question
167. Diagnosticul de anemie hemolitică autoimună se confirmă prin:
Answer
  • A. Testul Ham
  • B. Electroforeza hemoglobinei
  • C. Proba cu zaharoză
  • D. Testul Coombs indirect
  • E. Testul Coombs direct

Question 18

Question
S 168. La studierea morfologică a eritrocitelor în stomatocitoza ereditară se observă:
Answer
  • A. Ovalocite
  • B. Microsferocite
  • C. Stomatocite
  • D. Acantocite
  • E. Eritrocite “de tras în ţintă”

Question 19

Question
169. Pentru talasemie sunt caracteristice:
Answer
  • A. Microsferocite
  • B. Ovalocite
  • C. Acantocite
  • D. Stomatocite
  • E. Eritrocite “de tras în ţintă”

Question 20

Question
170. Cauza anemiei renale este:
Answer
  • A. Micşorarea de producere a eritropoetinei de către ficat
  • B. Majorarea de producere a eritropoetinei de către aparatul juxtaglomerular al rinichilor
  • C. Micşorarea de producere a eritropoetinei de către aparatul juxtaglomerular al rinichilor
  • D. Micşorarea de producere a eritropoetinei de către plămâni
  • E. Micşorarea de producere a eritropoetinei de către splină

Question 21

Question
171. Metoda de bază pentru confirmarea definitivă a diagnosticului de hemoglobinurie paroxistică nocturnă este:
Answer
  • A. Testul Ham
  • B. Testul Coombs direct
  • C. Testul Coombs indirect
  • D. Electroforeza hemoglobinei
  • E. Determinarea diametrului mediu a eritrocitelor

Question 22

Question
S 172. Metoda eficace de tratament în ovalocitoza ereditară este:
Answer
  • A. Chimioterapia
  • B. Radioterapia
  • C. Administrarea imunodepresantelor
  • D. Corticosteroizi
  • E. Splenectomia

Question 23

Question
173. În cazurile de anemie hemolitică ereditară ovalocitară distrucţia sporită a eritrocitelor are loc în:
Answer
  • A. Splină
  • B. Ficat
  • C. Măduva osoasă
  • D. Intravascular
  • E. În toate cele enumerate

Question 24

Question
S 174. Metoda de bază pentru confirmarea definitivă a diagnosticului de drepanocitoză ereditară este:
Answer
  • A. Testul Coombs direct
  • B. Electroforeza hemoglobinei
  • C. Determinarea diametrului mediu a eritrocitelor
  • D. Testul Ham
  • E. Proba cu zaharoză

Question 25

Question
175. La pacienţii cu hemoglobinuria paroxistică nocturnă în timpul crizelor hemolitice pot apărea:
Answer
  • A. Complicaţii infecţioase
  • B. Limfadenopatie
  • C. Complicaţii vasculare trombotice
  • D. Complicaţii autoimune
  • E. Toate cele enumerate

Question 26

Question
176. În tabloul clinic al anemiei hemolitice autoimune este caracteristic:
Answer
  • A. Sindromul sideropenic
  • B. Sindromul gastrointestinal
  • C. Sindromul hemoragic
  • D. Sindromul hemolitic
  • E. Sindromul neurologic

Question 27

Question
S 177. La pacienţii cu hemoliză slab pronunţată unicul simptom, care confirmă distrucţia sporită a eritrocitelor este:
Answer
  • A. Bilirubinemia din contul fracţiei indirecte
  • B. Urobilinuria
  • C. Reticulocitoza
  • D. Majorarea concentraţiei stercobilinogenului
  • E. Scăderea conţinutului haptoglobinei serice

Question 28

Question
S 178. Hemoliza în anemia hemolitică ereditară prin deficitul fermentului glucozo-6-fosfat-dehidrogenazei în eritrocite este provocată de:
Answer
  • A. Procese infecţioase
  • B. Stresuri
  • C. Fixarea pe membrana eritrocitară a unor virusuri
  • D. Efort fizic
  • E. Unele medicamente cu capacitatea oxidativă asupra glutationului

Question 29

Question
S 179. Hemoliza în anemia hemolitică heteroimună este provocată de:
Answer
  • A. Stresuri
  • B. Fixarea pe membrana eritrocitară a unor medicamente sau virusuri cu formarea complexului de tip hapten
  • C. Efort fizic
  • D. Unele medicamente cu capacitatea oxidativă asupra glutationului
  • E. Toate cele enumerate

Question 30

Question
S 180. Leucemia acută se dezvoltă din:
Answer
  • A. Promielocit
  • B. Celula blastică
  • C. Monocit
  • E. Eozinofil
  • D. Mielocit

Question 31

Question
S 181. Afectarea pielei şi ţesuturilor subcutanate se întâlneşte mai frecvent în:
Answer
  • A. Leucemia acută limfoblastică
  • B. Leucemia acută monoblastică
  • C. Leucemia acută mieloblastică
  • D. Eritroleucemia
  • E. Leucemia acută promielocitară

Question 32

Question
S 182. Manifestările clinice ale neuroleucemiei depind de:
Answer
  • A. Varianta leucemiei acute
  • B. Numărul celulelor blastice în măduva osaoasă
  • C. Numărul celulelor blastice în sângele periferic
  • D. Vârsta bolnavului
  • E. Zona afectată a sistemului nervos central şi de gradul de infiltraţie specifică leucemică a sistemului nervos central

Question 33

Question
S 183. Neuroleucemia mai frecvent se dezvoltă în:
Answer
  • A. Leucemia acută limfoblastică la copii
  • B. Leucemia acută mieloblastică
  • C. Leucemia acută monoblastică
  • D. Leucemia acută promielocitară
  • E. Eritromieloză

Question 34

Question
S 184. Pentru diagnosticul neuroleucemiei are importanţă:
Answer
  • A. Numărul celulelor blastice în sângele periferic
  • B. Numărul celulelor blastice în măduva oaselor de 20% şi mai mult
  • C. Reacţia PAS – pozitivă
  • D. Depistarea celulelor blastice în lichidul cefalorahidian
  • E. Varianta limfoblastică a leucemiei acute

Question 35

Question
185. Care din următoarele afirmaţii nu este corectă:
Answer
  • A. Dezvoltarea leucemidelor subcutanate e caracteristică pentru leucemia monoblastică acută
  • B. Leucemia limfoblastică acută se întâlneşte numai la copii
  • C. Leucemia promielocitară acută frecvent se complică cu sindromul CID
  • E. Profilaxia neuroleucemiei e obligatorie în leucemia limfoblastică acută
  • D. În leucemiile acute e posibilă o remisiune îndelungată

Question 36

Question
S 186. În diagnosticul leucemiei acute cea mai mare importanţă are:
Answer
  • A. Depistarea celulelor blastice în sângele periferic
  • B. Prezenţa osalgiilor
  • C. Apariţia semnelor sindromului hemoragic
  • D. Angina necrotică
  • E. Dezvoltarea neuroleucemiei

Question 37

Question
187. Cât timp trebuie de tratat leucemia acută:
Answer
  • A. Până la obţinerea remisiunei complete
  • B. Timp de un an
  • C. Timp de 1,5 ani
  • D. Toată viaţa
  • E. În prezenţa remisiunei clinico-hematologice completă timp de 2-3 ani

Question 38

Question
S 188. În cazurile de osteodistrucţie la bolnavii de mielom multiplu metoda de elecţie în tratament este
Answer
  • A. Monochimioterapie
  • B. Polichimioterapie
  • C. Radioterapie
  • D. Plazmafereza
  • E. Transfuziile de masă eritrocitară

Question 39

Question
S 189. Substratul morfologic al mielomului multiplu este:
Answer
  • A. Celule blastice
  • B. Limfocite mature
  • C. Celulele plasmatice malignizate
  • D. Celulele seriei granulocitare în diferite stadii de maturaţie
  • E. Monocite

Question 40

Question
190. Pentru confirmarea definitivă a diagnosticului de mielom multiplu are importanţă:
Answer
  • A. Analiza generală a sângelui
  • B. Radiografia oaselor
  • C. Analiza generală a urinei
  • D. Analiza biochimică a sângelui
  • E. Punctatul sternal cu depistarea celulelor mielomice în măduva oaselor

Question 41

Question
191. Care afirmaţie este incorectă referitor la mielomul multiplu:
Answer
  • A. Dureri în oase
  • B. Slăbiciune, vertijii, e posibilă somnolenţă
  • C. Sindromul hemoragic e obligator
  • D. E posibilă dezvoltarea tumorii în regiunea oaselor
  • E. Sunt posibile fracturi compresive ale vertebrelor

Question 42

Question
S 192. Pentru inhibarea factorului activator al celulelor osteoclastice în scopul micşorării osteolizei se foloseşte:
Answer
  • A. Ciclofosfan
  • B. Melfalan
  • C. Radioterapie
  • D. Prednizolon doze mici (15-20 mg)
  • E. Plasmafereza

Question 43

Question
193. În scopul micşorării hipercalciemiei se foloseşte:
Answer
  • A. Bonefos
  • B. Ciclofosfan
  • C. Melfalan
  • D. Vincristin
  • E. Plasmafereza

Question 44

Question
S 194. Care celulă hematopoietică se afectează primar în eritremie:
Answer
  • A. Celula blastică
  • B. Celula stem
  • C. Celula predecesoare mielopoiezei
  • D. Eritroblast
  • E. Eritrocit

Question 45

Question
195. Substratul morfologic al tumorii în eritremiei este:
Answer
  • A. Hiperplazia a două rânduri de elemente hematopoietice
  • B. Hiperplazia a trei rânduri de elemente hematopoietice, preponderant eritroid
  • C. Infiltrarea blastică a măduvei oaselor
  • D. Lipsa proliferării eritrocitare
  • E. Lipsa proliferării megacariocitare

Question 46

Question
196. Sindromul clinic principal al eritremiei este:
Answer
  • A. Sindromul neurologic
  • B. Sindromul infecţios
  • C. Limfadenopatie
  • D. Sindromul pletoric
  • E. Sindromul sideropenic

Question 47

Question
S 197. Care din afirmaţii referitor la eritremie este corectă:
Answer
  • A. Debut brusc şi evoluţie accelerată
  • B. Îmbolnăviri frecvente ale persoanelor de vârstă tânără
  • C. Sunt caracteristice complicaţii infecţioase frecvente
  • D. E posibilă mărirea ganglionilor limfatici periferici
  • E. Confirmarea diagnosticului e posibilă numai după examinarea histologică a măduvei oaselor prin metoda trepanobiopsiei

Question 48

Question
198. Pentru diagnosticul eritremiei la trepanobiopsie trebuie să se depisteze:
Answer
  • A. Fibroză
  • B. Panmieloză
  • C. Scăderea numărului elementelor hematopoietice în măduva oaselor
  • D. Substituirea măduvei oaselor cu ţesut adipos
  • E. Substituirea măduvei oaselor cu metastaze canceroase

Question 49

Question
S 199. Cauza pruritului cutanat în eritremie este:
Answer
  • A. Reacţia alergică
  • B. Afectarea specifică a pielii
  • C. Dezvoltarea complicaţiilor infecţioase
  • D. Sindromul hemolitic
  • E. Producerea mai sporită a histaminei de către bazofile şi mastocite

Question 50

Question
S 200. Confirmarea definitivă a diagnosticului de eritremie e posibilă prin:
Answer
  • A. Biopsia ganglionului limfatic
  • B. Examinarea măduvei oaselor prin puncţia sternală
  • C. Depistarea vitezei de sedimentare a hematiilor mare
  • D. Examinarea măduvei oaselor prin trepanobiopsie
  • E. Tomografia computerizată
Show full summary Hide full summary

Similar

Study Plan
mlanders
Cognitive Psychology Key Terms
Veleka Georgieva
AQA GCSE Physics Unit 2.1
Matthew T
Atomic Structure
Jenni
Key word flashcards
I M Wilson
History- Religion and medicine
gemma.bell
GCSE REVISION TIMETABLE
neharaniga
“The knower’s perspective is essential in the pursuit of knowledge.” To what extent do you agree with this statement?
Lucia Rocha Mejia
EXAM 2 - CLASSIFICATIONS /SUBSIDIARIES
kristinephil558
Preparing for ACT Math section
Don Ferris
Study tips/hacks
Sarah Biswas