Quiz
tcpm 1 - 200
Erstelle ein kostenloses Konto, um dieses Quiz zu beenden
Speichere deinen Fortschritt und sieh dir dein Endergebnis an.
oder mit deiner E-Mail registrieren
Schon ein Konto? Anmelden
Fragen in diesem Quiz (200)
1Cîmpul protetic în edentaţia parţială întinsă este prezentat de:
- Avălul palatin
- Bmuşchii orofaciali
- Cmuşchii mobilizatori
- Dfibromucoasa activ mobilă
- Ecrestele alveolare şi bolta palatină
2Valoarea parodontală a unui dinte este determinată de:
- Agradul de implantare
- Bstarea gingiei
- Csituarea dintelui în arcada dentară
- Dgradul de distrucţie coronară
- Eprezenţa sau absenţa antagonistului
3Gradul de stabilizare a protezei parţiale mobilizabile este influenţat de:
- Anumărul dinţilor restanţi
- Bstarea psihică a pacientului
- Cstarea articulaţiei temporo-mandibulare
- Dduritatea produselor alimentare
- Estarea generală a pacientului
4Particularităţile cîmpului protetic în edentaţia parţială întinsă se găseşte în funcţie de:
- Astarea psihică a pacientului
- Bgradul de deschidere a gurii
- Clocalizarea şi întinderea breşelor arcadelor dentare
- Dcaracterul deglutiţiei
- Etipul de ocluzie
5Fibromucoasa sănătoasă a cîmpului protetic edentat parţial cu grosime şi rezilienţă moderată conform clasificării Supple corespunde clasei:
- AI
- BII
- CIII
- DIV
- EV
6Fibromucoasa hipertrofiată, mobilă, flotantă a cîmpului protetic edentat parţial conform clasificării Supple corespunde clasei:
- AI
- BII
- CIII
- DIV
- EV
7Fibromucoasa cîmpului protetic edentat parţial atrofiată, subţire cu un grad de rezilienţă redus conform clasificării Supple corespunde clasei:
- AI
- BII
- CIII
- DIV
- EV
8Conform clasificării Liund zona fibroasă periferică a fibromucoasei cîmpului protetic în edentaţia parţială la maxilă este situată:
- Ape coama apofizei alveolare
- Bîn zona mediană a palatului dur
- Cîn zona rugilor palatine
- Dîn treimea posterioară a bolţii palatine
- Eîn zonele distale ale tuberozităţilor maxilare
9Fibromucoasa subţire şi sensibilă la presiuni în edentaţiile parţiale ale maxilei conform clasificării Liund corespunde zonei:
- Aperiferice a apofizei alveolare
- Brugilor palatine
- Cfibroase mediane
- Dglandulare a bolţii palatine
- Ecoamei apofizei alveolare
10Conform clasificării bazei osoase la maxilă Lejoyeux deosebeşte apofize edentate parţial:
- Aînalte, retentive cu versante extinse, paralele
- Bînalte, neretentive cu versante periforme
- Cînalte, cuboidale
- Dtrapezoidale
- Eascuţite
11Indicaţi varietăţile tuberozităţilor maxilare în edentaţia parţială după Lejoyeux:
- Aretentive
- Basimetrice
- Condulate
- Dtrapezoidale
- Eascuţite
12Lejoyeux împarte tuberculii piriformi în edentaţiile parţiale în:
- Aovoidali
- Bcu valoare protetică negativă
- Ctriunghiulari
- Dcuboidali
- Epiramidali
13Pietrokovski după profil împarte apofizele alveolare în edentaţiile parţiale în:
- Apiramidale
- Bparabolice
- Cplate
- Dascuţite
- Etrapezoidale
14Indicaţi varietatea bolţei palatine în edentaţiile parţiale după Lejoyeux:
- Aextinsă, fără torus palatin
- Bovoidală
- Cpatrată
- Dîngustă
- Ealungită
15Rezilienţa fibromucoasei cîmpului protetic în edentaţiile parţiale după diferiţi autori în diferite zone variază în limitele:
- A10-12 mm
- B8-9 mm
- C7-5 mm
- D4-3 mm
- E2,5-0,4 mm
16Indicaţi elementul component al protezei parţiale mobilizabile cu placă acrilică:
- Aşeile protezei
- Bapofiza protezei
- Ccorpul protezei
- Delementele antibacteriene
- Eelementele antideformante
17Baza protezei parţiale mobilizabile este prezentată de:
- Aelementele de ancorare, menţinere şi stabilizare
- Bdinţii artificiali
- Cconectorul principal
- Dconectorii secundari
- Eapofiza protezei
18Dinţii artificiali în proteza parţială mobilizabilă pot fi confecţionaţi din:
- Aoaselor animalelor
- Bsupergips
- Clemn special
- Daramă
- Eceramică
19La rînd cu elementele mecanice de stabilizare protezele parţiale mobilizabile se menţin pe cîmpul protetic datorită:
- Adinţilor antagonişti
- Bdinţilor artificiali
- Celementelor anatomice morfofuncţionale
- Dcontactelor dento-dentare maximale
- Edinamicii mandibulare reduse
20Croşetele în protezele parţiale mobilizabile acrilice se confecţionează din sîrmă de Wiplă cu diametrul:
- A2-2,5 mm
- B1,5-2,0 mm
- C0,6-0,8 mm
- D0,2-0,4 mm
- Enu are importanţă
21Croşetele din sîrmă de Wiplă sînt alcătuite din următoarele segmente:
- Adentar (braţ)
- Bmandibular
- Cmaxilar
- Danterior
- Eposterior
22Indicaţi limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă:
- Avestibular- fundul de sac în limitele mucoasei pasiv-mobile
- Bvestibular- fundul de sac depăşind limitele mucoasei pasiv-mobile
- Cvestibular-nu agunge cu 1-2 mm la mucoasa pasiv-mobilă
- Dîn zona dinţilor frontali restanţi-pînă la marginea incisivală
- Eîn zona dinţilor frontali restanţi- supracingular
23Indicaţi limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona dinţilor rerstanţi:
- Aîn zona dinţilor laterali restanţi pînă în zona supraecuatorială
- Bîn zona dinţilor laterali restanţi pînă în zona subecuatorială- la colet
- Cîn zona dinţilor frontali restanţi – supracingular
- Dîn zona dinţilor frontali restanţi pînă la marginea incizală
- Eîn zona dinţilor laterali restanţi- pînă la nivelul suprafeţelor ocluzale
24Dimensiunele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice depind de:
- Astarea generală a organismului
- Bstarea arcadei dentare antagoniste
- Ctopografia breşei arcadei dentare
- Dstructura suportului osos
- Etipul de ocluzie
25Limita bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona distală depinde de:
- Aînălţimea coronară a dinţilor restanţi
- Bcaracterul breşei arcadei dentare- terminală sau intercalată
- Cgradul de implantare a dinţilor restanţi
- Dgradul de înclinare a dinţilor restanţi
- Etipul de ocluzie
26Limita distală a protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona liniei Ah va fi:
- Aîn edentaţiile întinse biterminale
- Bîn edentaţiile reduse unilaterale intercalate
- Cîn edentaţiile medii intercalate bilaterale
- Dîn edentaţiile întinse frontale
- Eîn edentaţiile unilaterale medii intercalate
27Indicaţi limita bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona dinţilor restanţi:
- Ala coletul dinţilor frontali
- Bsupracingular în zona dinţilor frontali
- Csubecuatorial în zona dinţilor laterali
- Dla coletul dinţilor laterali
- Ela dorinţa medicului
28Indicaţi limitele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona tuberculilor piriformi:
- Aîi ocoleşte lingual
- Bîi ocoleşte vestibular
- Cajung pînă la marginea lor mezială
- Dnu ajung la limita lor mezială
- Eîi acoperă în funcţi de valoarea lor protetică
29Baza protezei parţiale mobilizabile acrilice are o grosime de:
- A0,5 mm
- B1,0 mm
- C1,5 mm
- D2,0 mm
- E2,5 mm
30Baza protezei parţiale mobilizabile acrilice poate fi confecţionată din:
- Acimenturi ionomerice
- Bacrilate termopolimerizabile elastice
- Cmateriale siliconice
- Daliajele Cr-Co
- Eceramică
31Protezele parţiale mobilizabile acrilice cu placă sînt indicate:
- Acînd sînt contraindicate punţile dentare
- Bla prezenta migrărilor dentare
- Cla absenţa dinţilor de minte
- Dîn ocluzia deschisă
- Ela prezenţa durerilor articulare
32Protezele parţiale mobilizabile acrilice cu placă pot fi confecţionate:
- Anumai în edentaţiile terminale bilaterale
- Bnumai în edentaţiile terminale unilaterale
- Cnumai în edentaţiile frontale
- Dnumai în edentaţiile intercalate
- Eîn orice tip de edentaţie parţială
33Răscroirea bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă depinde de:
- Araportul coroană clinică- rădăcină clinică a dinţilor restanţi
- Btipul de ocluzie
- Cvîrsta
- Dmărimea breşelor arcadei dentare şi topografia lor
- Estarea dinţilor antagonişti
34Dezavantajele protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
- Anu sînt fizionomice
- Bau un suport muco-osos
- Cderiglează respiraţia nazală
- Dnu restabilesc întocmai dimensiunea verticală de ocluzie
- Eprovoacă apariţia galvanozei în cavitatea orală
35La confecţioanarea protezei parţiale mobilizabile acrilice în prezenţa ocluziei instabile se v-a determina:
- Aspaţiul fiziologic de inocluzie
- Bdimensiunea verticală de ocluzie
- Cdimensiunea verticală de postură mandibulară
- Dpoziţia neutră a mandibulei faţă de maxilă
- Enumărul de perechi a dinţilor antagonişti
36La fixarea şi stabilizarea protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă cea mai favorabilă linie croşetară este:
- Asagitală
- Bdiagonală
- Ctransversală
- Dtangenţială
- Edreaptă
37Indicaţi cea mai raţională linie croşetară în proteza parţială mobilizabilă acrilică la mandibulă:
- Adiagonală
- Bsagitală
- Cdreaptă
- Dtangenţială
- Etransversală
38La fixarea protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă cea mai favorabilă linie croşetară este:
- Atangenţială
- Bdiagonală
- Cdreaptă
- Dsagitală
- Eîn suprafaţă
39După legile biomecanice în proteza parţială mobilizabilă acrilică linia croşetară trebiue să treacă:
- Ala marginea protezei
- Bîn zona anterioară a protezei
- Cîn zona posterioară a protezei
- Dprin mijlocul bazei protezei
- Eîn zona laterală a protezei
40În timpul funcţiei forţa verticală realizată pe dinţii artificiali ai protezei parţiale mobilizabile acrilice în apropierea primului premolar din dreapta în edentaţia de cl. I Kennedy la maxilă v-a conduce la:
- Adeplasarea protezei anterior
- Bdeplasarea protezei posterior
- Cînfundarea protezei mai exagerat în zona aplicării forţei şi mai puţin distal
- Dînfundarea protezei bilateral de acelaş grad
- Edeplasarea dinţilor restanţi vertical
41În timpul funcţiei forţa verticală realizată pe dinţii artificiali în zona distală a protezei parţiale mobilizabile acrilice în edentaţia parţială cl. I Kennedy limitată de canini va conduce la:
- Aînfundarea protezei uniform pe tot cîmpul protetic
- Bînfundarea protezei uniform în zona anterioară
- Cînfundarea protezei în zona medie
- Dînfundarea protezei distal din partea opusă a locului de aplicare a forţei
- Edezlipirea bazei proteze în zona anterioară
42Desprinderea protezei parţiale mobilizabile acrilice în plan vertical poate fi influienţată de acţiunea:
- Aalimentelor lipicioase
- Badeziunii
- Caerului atmosferic în timpul respiraţiei
- Delasticităţii braţelor croşetelor
- Egreutatea protezei la mandibulă
43Ce factori se opun deplasării protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
- Abridele gingivo-alveolare
- Bpresiunea atmosferică
- Cacţiunea musculară din zona periferică a protezelor
- Dmaterialul din care este confecţioantă baza protezei
- Eelementele de retenţie anatomică
44Ce factori se opun deplasării laterale a protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
- Aapofizele alveolare cu valoarea protetică negativă
- Bapofizele alveolare cu un mare grad de atrofie
- Cmontarea dinţilor artificiali strict pe centrul apofizei alveolare
- Dmontarea dinţilor artificiali spre oral
- Emontarea dinţilor artificiali spre vestibular
45Examenul clinic subiectiv a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse începe cu:
- Adeterminarea gradului de deschidere a gurii
- Bdeterminarea gradului de mobilitate a dinţilor restanţi
- Cpalparea
- Dmotivaţia
- Esondarea
46Examenul clinic obiectiv a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse începe cu:
- Amotivaţia
- Banamneza actualei maladii
- Canamneza vieţii
- Ddeterminarea profesiei
- Eexamenul exobucal
47În scopul micşorării influenţii factorilor nocivi ce acţionează asupra parodontului dinţilor restanţi la utilizarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice se recomandă:
- Arăscroirea parodontală a conectorului principal
- Brăscroirea plăcii palatinale în zona torusului palatinal
- Crăscroirea plăcii palatinale în zona liniei Ah
- Dalegerea corectă a acrilatului pentru confecţionarea protezei
- Erespectarea etapelor clinice
48Ce se întreprinde în scopul micşorării influienţii factorilor nocivi ce acţionează asupra parodontului dinţilor restanţi la utilizarea protezelor parţiale mobilizabile:
- Arăscroirea plăcii palatinale în zona torusului palatinal
- Brăscroirea plăcii palatinale în zona liniei Ah
- Calegerea corectă a acrilatului pentru confecţionarea protezei
- Drespectarea etapelor clinice
- Efolierea dinţilor şi a paradontului marginal pe modelul de lucru
49La fixarea şi stabilizarea protezelor parţiale mobilizabile în edentaţiile subtotale se utilizează:
- Adinţi artificiali din acrilat
- Bdinţi artificiali din porţelan
- Cdinţi artificiali metalici
- Dcroşete mucosale Kemeny
- Eacrilat incolor pentru baza protezei
50La fixarea şi stabilizarea protezelor parţiale moblizabile în edentaţiile subtotale se utilizează următoarele sisteme excepţionale:
- Asistemul croşetar
- Bsistemul telescopat
- Cadeziunea
- Dretenţia anatomică
- Esucciunea funcţională
51Proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice are scopul de a verifica:
- Agradul de fixare a protezei
- Bgrosimea bazei
- Cduritatea bazei
- Dprecizitatea determinării ocluziei centrice
- Eprecizitatea modelului
52La proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice se v-a verifica precizitatea determinării:
- Agrosimei bazei protezei
- Bculorii bazei protezei
- Cpoziţiei neutre a mandibulei faţă de maxilă
- Delasticităţii croşetelor
- Egradului de fixare a protezei
53Indicaţi semnele de majorare a dimensiunii verticale de ocluzie la proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice în ocluzia instabilă :
- Agradul de deschidere a gurii este limitat
- Beste absenţa contactului dintre dinţii antagonişti restanţi
- Csimptomul spatulei este negativ
- Dactul de deglutiţie nu este dereglat
- Eproba fonetică este pozitivă
54La proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice în ocluzia centrică s-a observat în zona frontală un raport de prognaţie, iar în zona dinţilor laterali contact cuspidian. Care este cauza:
- Anu s-a determinat corect dimensiunea verticală de ocluzie
- Bla determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată posterior
- Cla determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată anterior
- Dla determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată spre stînga
- Ela determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată spre dreapta
55Verificarea prezenţei contactului dintre arcadele dentare la proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice se efectuază:
- Aprin mişcări mandibulare antero-posterioare
- Bprin actul de deglutiţie
- Cprin proba spatulei
- Dprin mişcările funcţionale de lateralitate
- Eprin actul de mastiacţie
56În edentaţia subtotală a ambilor maxilare la proba machetelor protezelor parţiale mobilizabile acrilice spaţiul fiziologic de inocluzie v-a fi:
- A0,5 – 1,0 mm
- B1,0 – 1,5 mm
- C4,0 – 5,0 mm
- D2,0 – 3,0 mm
- Emia mult de 5,0 mm
57La verificarea dimensiunii verticale de ocluzie la proba machetelor protezelor parţiale mobilizabile acrilice se va utiliza metoda:
- Adirectă
- Belectronică
- Canatomică
- Danatomo-fiziologică
- Etridimensională
58Din ce motive proteza parţială moblilizabilă acrilică, ca regulă, imediat după confecţionare nu inseră la cîmpul protetic:
- Alimitele protezei sînt lărgite
- Blimitele protezei sînt micşorate
- Cabsenţa paralelismului suprafeţelor proximale a dinţilor limitrofi breşelor
- Dincorect a fost determinată dimensiunea verticală de ocluzie
- Eincorect a fost determinată poziţia neutră a mandibulei
59Prezenţa ocluziei inverse în zona dinţilor frontali şi contactul cuspidian în zona dinţilor laterali observat la proba machetelor protezelor parţiale mobilizabile acrilice sunt condiţionate de:
- Amajorarea dimensiunii verticale de ocluzie
- Bmicşorarea dimensiunii verticale de ocluzie
- Cla determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată anterior
- Dla determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată posterior
- Ela determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată spre stînga sau dreapta
60Din ce motiv este obligatorie corecţia ocluzală în protezele parţiale mobilizabile acrilice:
- Adinţii sînt montaţi în ocluzor
- Bdinţii sînt montaţi în afara simulatoarelor
- Cdinţii sînt montaţi “la ochi”
- Ddinţii au fost montaţi fără utilizarea bormaşinei
- Edinţii sînt montaţi incorect
61La armarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice se utilizează:
- Amateriale siliconice
- Bmateriale termoplastice
- Cplase metalice
- Dacrilat elastic
- Eacrilat autopolimerizabil
62Protezele parţiale mobilizabile acrilice pot avea suport:
- Arigid
- Bmuco - osos
- Celastic
- Dparţial
- Esemielastic
63Conectorul principal în protezele parţiale moblizabile scheletate este prezentat şi de:
- Ainele
- Bcapse
- Cgutiere
- Ddisjunctoare
- Ecroşet continuu
64În proteza parţial moblizabilă scheletată şeile protezei pot fi:
- Arigide
- Bmetalice incluse în acrilat
- Csuspendate
- Delastice
- Etangenţiale
65Destinaţia conectorului principal în protezele parţiale mobilizabile scheletate este:
- Afixarea dinţilor artificiali
- Bunirea elementelor dentare cu şeile protezei
- Cunirea şeilor protezei
- Dfixarea elementelor de ancorare şi stabilizare
- Emicşorarea dimensiunilor bazei protezei
66Indicaţi avantajele şeilor metalice incluse în acrilat în protezele parţiale mobilizabile scheletate:
- Anu traumează fibromucoasa
- Bsunt fizionomice
- Csunt fiziologice
- Dpermit corecţia şi rebazarea
- Esunt igienice
67Lăţimea barei – ca conector principal în protezele parţiale mobilizabile scheletate la mandibulă este de:
- A3,0 mm
- B8,0 mm
- Cl0,5 mm
- D1,0 mm
- E0,4
68Lăţimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de plăcuţă la maxillă este de:
- A4,0 mm
- B5,0 mm
- C6,0 mm
- D8,0 mm
- Emai mult de 10 mm
69Grosimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de plăcuţă la maxilă este de:
- A0,2-0,3 mm
- B0,4-0,5 mm
- C0,6-0,7 mm
- D0,8-1,0 mm
- E1,5-2,0 mm
70Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de plăcuţă la maxilă este plasat:
- Aîn zona palatinală posterioară
- Bpe versantele interne a apofizelor alveolare
- Cîn zona torusului palatinal
- Dîn zona liniei Ah
- Eîn orice zonă
71Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de bară la mandibulă este plasat:
- Ala 3-4 mm de festonul gingival şi cu 2 mm de la nivelul fundului de sac lingual
- Bla 1-2 mm de festonul gingival şi cu 0,5-1 mm de la nivelul fundului de sac lingual
- Cîn zona coletului dinţilor restanţi
- Dîn zona ecuatorială a dinţilor laterali
- Enu are importanţă locul plasării
72Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de bară la mandibulă trebuie să aibă formă:
- Apatrată
- Bondulată
- Csemiovală
- Dtrapezoidală
- Etriunghiulară
73Indicaţi forma de bară linguală în proteza parţială mobilizabilă scheletată:
- Arotundă
- Bîn şa
- Condulată
- Dtriunghulară
- Eîn semişa
74În protezele parţiale mobilizabile scheletate cu sprijin dento-paradontal rigid conectorul principal la maxilă prezentat de plăcuţe are următorul raport cu mucoasa:
- Aeste distanţat cu 0,5 mm
- Beste distanţat cu 0,8 mm
- Ceste distanţat cu 1,0 mm
- Deste distanţat cu 1,2 mm
- Eare contact cu mucoasa
75Pentru prevenirea înfundării în fibromucoasă a conectorului principal prezentat de bară în proteza parţială mobilizabilă scheletată la mandibulă el este distanţat de la mucoasă în dependenţă de:
- Alăţime
- Bgrosime
- Cmaterialul din care este confecţionat
- Dgradul de rezilienţă a fibromucoasei
- Egradul de atrofie a apofizelor alveolare
76Conectorul principal în protezele parţiale mobilizabile scheletate prezentat de plăcuţe dento-mucosole se realizează:
- Aîn contact cu suprafaţa orală a dinţilor supracingular sau supraecuatorial
- Bla o distanţă de 0,2-0,3 mm de la mucoasă
- Cla o distanţă de 0,4 mm de la mucoasă
- Dla o distanţă de 3-4 mm de la mucoasă
- Ese realizează la dorinţă
77Destinaţia conectorilor secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată este:
- Aunirea şeilor protezei
- Bunirea elementelor dentare cu porţiunile mucosale ale protezei
- Cunirea cu dinţii antagonişti
- Docolirea formaţiunilor anatomice
- Eocolirea frenurilor buzelor şi a limbii
78Conectorii secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată se plasează:
- Ape suprafeţele ocluzale ale dinţilor
- Bpe versantele interne ale proceselor alveolare
- Cpe versantele externe ale proceselor alveolare
- Dpe feţele proximale ale dinţilor ancoră
- Epe centrul apofizelor alveolare
79În funcţie de starea parodontului dinţilor restanţi şi gradul de rezilienţă a fibromucoasei conectorii secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată pot fi:
- Apunctiformi
- Bsecţionaţi
- Clabili
- Dsubţiri
- Egroşi
80În protezele parţiale mobilizabile scheletate elementele de ancorare, fixare şi stabilizare sunt prezentate de:
- Adiferite tipuri de croşete
- Barcuri intermaxilare
- Cmagniţi
- Dimplante
- Epivoţi radiculari
81Croşetele utilizate în protezele parţiale mobilizabile scheletate pot fi confecţionate prin:
- Apresare
- Bsudare
- Cturnare
- Dcoacere
- Egalvanoplastie
82După numărul dinţilor pe care se aplică, Rîndaşu deosebeşte croşete:
- Acirculare
- Bbidentare
- Cmucosale
- Ddento-alveolare
- Eparţiale
83În protezele parţiale mobilizabile scheletate se utilizează următoarele tipuri de croşete:
- AAckers
- BKemeny
- CGavrilov
- DKopeikin
- EDolder
84În protezele parţiale mobilizabile scheletate se utilizează următoarele sisteme speciale de fixare şi stabilizare:
- Aculisele
- Bcroşetele Roach
- Ccroşetele Ney
- Dpintenii ocluzali
- Ecroşetele Kemeny
85Pintenul ocluzal în croşetul tip Ackers trebuie să aibă grosime de
- A0,5-0,8 mm
- B1-1,5 mm
- C2,0 mm
- D2,5 mm
- Enu are importanţă
86Croşetul Bonwill are următoarele braţe:
- Adouă retentive, două opozante, două ocluzale
- Bdouă retentive, două opozante, unul ocluzal
- Cdouă retentive, unul opozant, două ocluzale
- Ddouă retentive, trei opozante, unul ocluzal
- Enumai unul retentiv, unul opozant şi unul ocluzal
87Croşetul inelar Jackson este indicat în edentaţiile parţiale Kennedy:
- Acl I
- Bcl II
- Ccl III
- Dcl IV
- Ecl V
88Protezele parţiale mobilizabile scheletate sînt indicate cînd pe cîmpul protetic avem următorul număr de dinţi restanţi cu parodontul sănătos:
- A1 dinte
- B2 dinţi situaţi alături
- C3 dinţi situaţi alături
- D2 dinţi situaţi în zona frontală şi 1 dinte situat în zona laterală
- E5-6 dinţi situaţi în zona frontală
89În edentaţia frontală de cl. IV Kennedy cînd breşa arcadei dentare este limitată de primii premolari elementele de ancorare a protezei parţiale mobilizabile scheletate v-or fi plasate:
- Ape primii premolari bilateral
- Bpa ambii premolari bilateral
- Cpe ambii premolari unilateral
- Dpe toţi dinţii laterali
- Enu are importanţă numărul dinţilor ancoră
90Indicaţi axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate după Gavrilov:
- Astrict vertical
- Bliber
- Ccu eforturi
- Dîntrerupt
- Eîn zigzag
91Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate poate fi:
- Amucosal
- Bmuco-osos
- Cvertical posterior
- Dpînă la colet
- Epînă la ecuator
92Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate este:
- Adirecţia de aplicare şi înlăturare a protezei
- Bîntroducerea protezei în cavitatea bucală
- Caplicarea protezei pe model
- Dstudierea protezei în paralelograf
- Estudierea protezei vizual
93Ce prezintă axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate:
- Acalea de aplicare şi înlăturare a protezei fără obstacole de pe cîmpul protetic
- Bcalea de aplicare şi înlăturare a protezei cu puţine obstacole de pe cîmpul protetic
- Ccalea de aplicare şi înlăturare a protezei fără obstacole considerabile de pe cîmpul protetic
- Dcalea relativă de aplicare a protezei pe cîmpul protetic
- Ecalea relativă de înlăturare a protezei de pe cîmpul protetic
94Indicaţi metoda de determinare a axului de inserţie se dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate:
- Afiziologică
- Bde deretminare a înclinării posibile a dinţilor ancoră
- Cde determinare a gradului de exprimare a ecuatorului dinţilor
- Dde autodeterminare
- Ede determinare a înclinării medii a axelor dinţilor stîlpi
95Tijele retentivometre sînt piese anexe la paralelograf cu dimensiuni:
- Areglabile
- Bdemontabile
- C0,75 mm
- D1,0 mm
- E1,5 mm
96Destinaţia retentivometrelor la studiul modelelor în paralelograf este determinarea:
- Aaxului de inserţie a protezei scheletate
- Baxului de dezinserţie a protezei scheletate
- Czonelor retentive a dinţilor stîlpi
- Dlăcaşilor pentru pintenii ocluzali
- Epoziţiei modelelor
97Determinarea ecuatorului protetic se efectuază cu tija:
- Adetectoare
- Brăzuşă
- Cretentivometrică
- Dportcreion
- Esuplimentară
98Unirea rigidă a elementelor dentare în proteza parţială moblizabilă scheletată cu şeile protezei este indicată în edentaţiile parţiale Kennedy cu parodontul dinţilor restanţi:
- Acl. I, parodont sănătos
- Bcl. II, parodont sănătos
- Ccl. III, parodont sănătos
- Dcl. IV, parodont dificitar
- Ecl. V, parodont dificitar
99Rezolvarea protetică a unei edentaţii cl. I Kennedy se va efectua cu:
- Apunţi dentare acrilice
- Bpunţi dentare metalo-ceramice
- Cproteze parţiale moblizabile scheletate
- Dpunţi dentare mobilizabile
- Epunţi dentare demontabile
100Repartizarea echilibrată a presiunilor între dinţii ancoră şi elementele mucosale în protezele parţiale mobilizabile scheletate este dificilă deoarece după Korber rezelienţa fibromucoasei este de :
- A10 ori mai mare decît a peridonţiului
- B10 ori mai mică decît a peridonţiului
- C3 ori mai mare decît a peridonţiului
- D3 ori mai mică decît a peridonţiului
- Esînt egale
101Disjunctoarele de forţe sînt dispozitive ale protezei parţiale mobilizabile scheletate indicate în edentaţiile parţiale:
- Amedii intercalate
- Bunidentare laterale intercalate
- Cterminale unilaterale
- Dbidentare intercalate
- Eunidentare frontale
102Disjunctoarele de forţe permit şeilor protezei parţiale mobilizabile scheletate mişcări:
- Averticale
- Brotative
- Cde basculare
- Dtransversale
- Eposterioare
103Culisele ca sistem special de fixare a protezelor parţiale moblizabile scheletate sînt alcătuite din:
- Anumai matrice
- Bnumai patrice
- Cmatrice şi patrice
- Dinele
- Ebenzi supracingulare
104Sistemul Dolder-Rumpel de fixare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate poate fi:
- Arigid
- Bpunctiform
- Cfizico-chimic
- Doptic
- Echimic
105Reeşind din biomecanica protezelor parţiale mobilizabile scheletate în edentaţiile terminale la aplicarea forţei la mijlocul şeii presiunele pe cîmpul protetic se vor repartiza:
- Aegal între dinţii ancoră şi fibromucoasă
- B1/4 din forţe se vor repartiza pe dinţii ancoră şi 3/4 pe fibromucoasă
- C1/4 din forţe se vor repartiza pe fibromucoasă şi 3/4 pe dinţii ancoră
- D1/3 din forţe se va repartiza pe dinţii ancoră şi 1/8 pe fibromucoasă
- E1/3 din forţe se va repartiza pe fibromucoasă şi 1/8 pe dinţii ancoră
106La orientarea descendentă a apofizelor alveolare după Elbrecht forţele funcţionale vor deplasa proteza parţială mobilizabilă scheletată:
- Aanterior
- Bvertical
- Cspre stînga
- Dspre dreapta
- Eposterior
107La orientarea ascendentă a apofizelor alveolare după Elbrecht forţele funcţionale vor deplasa proteza parţială mobilizabilă scheletată:
- Avertical
- Bposterior
- Canterior
- Dspre stînga
- Espre dreapta
108Cea mai favorabilă orientare a apofizelor alveolare după Elbrecht din punct de vedere a biomecanicii protezelor parţiale mobilizabile scheletate este:
- Aorizontală
- Bdescendentă
- Cascendentă
- Dconcavă
- Etoate varietăţile
109Reducerea presiunelor asupra şeilor terminale în proteza parţială mobilizabilă scheletată se va efectua prin:
- Afolosirea alimentelor moi
- Bmicşorarea suprafeţelor ocluzale a dinţilor
- Crecomandarea unei diete speciale
- Dutilizarea dinţilor din porţelan
- Eutilizarea dinţilor metalici
110În edentaţiile laterale intercalate sînt indicate protezele parţiale mobilizabile scheletate cu suport:
- Amoale
- Bmuco-osos
- Cmixt
- Dintermitent
- Eredus
111La prezenţa dinţilor restanţi cu paradontul afectat în edentaţiile laterale intercalate sînt indicate protezele parţiale mobilizabile scheletate cu suport:
- Amixt
- Bdento-parodontal
- Cintermitent
- Drigid
- Eparţial
112Croşetul continuu utilizat în edentaţiile cl. I Kennedy este şi un element:
- Afiziologic
- Bantibascular
- Cantivibrator
- Dantiinflamator
- Eantialergic
113Croşetul continuu în edentităţiile cl. I Kennedy este plasat în zona dinţilor frontali inferiori:
- Agingival
- Bla colet
- Csupracingular
- Dîn apropierea marginelor incisivale
- Esupraocluzal
114Croşetul continuu în edentităţiile cl. IV Kennedy este plasat la mandibulă în zona dinţilor laterali:
- Agingival
- Bsubecuatorial
- Cîn zona ecuatorului
- Dsupraecuatorial
- Esupraocluzal
115Croşetul în T în protezele parţiale mobilizabile scheletate cu conector secundar prelungit este indicat pe dinţii:
- Afrontali cu parodont sănătos
- Bfrontali cu parodont dificitar
- Cposteriori cu parodont sănătos
- Dposteriori cu parodont dificitar
- Etoţi dinţii indiferent de startea parodontului
116Croşetul în T cu conector secundar prelungit reduce influenţa negativă a forţelor funcţionale în proteza parţială mobilizabilă scheletată asupra:
- Afibromucoasei
- Bsubstratului osos
- Cdinţilor stîlpi
- Ddinţilor antagonişti
- Ebolţii palatine
117Sistemul croşetar Roach include croşetele în formă de litere:
- AC, L,U
- BB, D
- CM, N
- DA, K, P
- EE, Z
118Braţul retenţiv a croşetelor divizate Roach este plasat în următoarea zonă a dintelui stîlp:
- Acoletului
- Becuatorului
- Csupraecuatorială
- Dsubecuatorială
- Eocluzală
119Braţul elastic al croşetului Ackers va fi cu atît mai lung cu cît zona de retenţie va fi:
- Abine exprimată
- Bslab pronunţată
- Csituată supraecuatorial
- Dsituată în apropierea suprafeţei ocluzale
- Esituată ecuatorial
120Proba scheletului protezei parţiale mobilizabile scheletate are ca scop verificarea:
- Aaxului de inserţie şi dezinserţie
- Bdurităţii
- Celasticităţii
- Dcalităţilor anticorozive
- Ecalităţilor antimicrobiene
121Proba machetei protezei parţiale mobilizabile scheletate se va efectua:
- Anumai pe model
- Bnumai intraoral
- Cîn comum cu medicul chirurg
- Dîn comun cu fizioterapeutul
- Epe model şi intraoral
122Indicaţi avantajele protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
- Asînt fiziologice
- Bnu conduc la suprasolicitarea dinţilor stîlpi
- Cpot fi utilizate în orice tip de edentaţie parţială
- Duşor se supun reparaţiilor
- Eau o tehnică simplă de confecţionare
123Indicaţi dezavantajele protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
- Acer o fidelă amprentare
- Bnu cer determinarea ocluziei centrice
- Cau indicaţii limitate
- Dnu necesită sterilizare specială
- Eau suport mixt
124Indicaţi etapele clinice de confecţionare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
- Arealizarea modelului
- Bduplicarea modelului
- Cmontarea dinţilor
- Damprentarea difinitivă
- Eparalelografia modelelor
125Rebazarea protezelor parţiale mobilizabile se efectuază cu:
- Aacrilate autopolimerizabile
- Bmateriale alginate
- Cceramică
- Dfibre poliamidice
- Eplase metalice
126Edentaţia parţială se caracterizează cu:
- Aabsenţa dinţilor de minte la maxilă
- Babsenţa dinţilor de minte la mandibulă
- Cabsenţa dinţilor de minte la ambele maxilare
- Dabsenţa de la 1 pînă la 13 (15) dinţi pe una din arcadele dentare
- Eabsenţa coroanelor dinţilor frontali la maxilă lezate de caria dentară
127Din factorii etiologici ce duc la apariţia edentaţiei parţiale fac parte
- Afiziologici
- Bpost-natali
- Cde dereglare a respiraţiei nazale
- Dde dereglare a deglutiţiei
- Ede dereglare gustativă
128Gradul de deschidere a gurii în condiţii de normă la examenul pacienţilor edentaţi parţial este egal cu:
- A1,0-2,0 cm
- B3,0-3,5 cm
- C4,0-6,0 cm
- D7,0-10 cm
- Emai mult de 10 cm
129Examenul endobucal al pacienţilor cu edentaţii parţiale începe cu studiul:
- Aarcadelor dentare
- Bdinţilor
- Cocluziei
- Dapofizelor alveolare
- Egradul de deschidere a gurii
130Ce sisitem de notare a dinţilor este cel prezentat prin simbolul 4 2:
- Aanglo-sacson
- Bamerican
- Cinternaţional
- Dfrancez
- Erusesc
131Ce sistem de notare a dinţilor este prezentat de simbolul 1:
- Ainternaţional
- Banglo-sacson
- Crusesc
- Daritmetic
- Eaşa notare a dinţilor nu există
132Examenul clinic al apofizelor alveolare în edentaţiile parţiale întinse se va efectua prin:
- Ainspecţie şi palpare
- Bradiografie simplă
- Ctomografie
- Dsondare
- Eauscultaţie
133Fibromucoasa imobilă a cîmpului protetic în edentaţiile parţiale întinse la maxilă acoperă:
- Abuza superioară
- Bobrajii
- Cpalatul moale
- Dprocesele alveolare edentate
- Eaşa tip de fibromucoasă nu există
134Gradul de rezilienţă a fibromucoasei cîmpului protetic în edentaţiile parţiale întinse se va determina:
- Avizual
- Bprin palpare degitală şi instrumentală
- Ccu stomatoscopul
- Dcu oglinda stomatologică
- Ecu gnatodinamometrul
135Înregistrarea contactelor dento-dentare statice şi dinamice la examenul relaţiei şi raportului de ocluzie centrică la pacienţii cu edentaţii parţiale se va efectua cu:
- Aplăcuţe de ceară ramolită
- Bcreionul chimic
- Cvizual
- Dstomatoscopul
- Egnatodinamometrul
136Examenul clinic obiectiv a articulaţiei temporo-mandibulară la pacienţi cu edentaţii parţiale întinse include:
- Aacuzele
- Banamneza actualei maladii
- Cpalparea şi auscultaţia
- Dproba fonetică
- Edeterminarea dimensiunii verticale de ocluzie
137Examenul clinic obiectiv a muşchilor zonei maxilo-faciale la pacienţi cu edentaţii parţiale întinse include:
- Amasajul
- Bun complex de exerciţii
- Cdeterminarea dimensiunii verticale de ocluzie
- Dinspecţia şi palparea
- Eactul de deglutiţie
138La palparea intraorală a muşchiului pterigoidian median la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse policele degetului sînt plimbate spre:
- Azona posterioară a tuberozităţii maxilare
- Bunghiul mandibulei
- Czona vestibulară a premolarilor mandibulari
- Dzona orală a premolarilor mandibulari
- Ezona posterioară a planşeului bucal
139Indicaţi metoda de examinare radiografică a articulaţiei temporo-mandibulare la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse:
- Ateleradiografia
- Belectroradiografia
- Cradiografia panoramică
- Dtomografia
- Eradiografia intraorală
140Electroodontometria dinţilor sănătoşi la pacienţii cu edentaţii parţiale ne indică:
- A2-6 mka
- B10-15 mka
- C20-25 mka
- D0,1-0,2 mka
- E0,3-0,5 mka
141Indicaţi indicii eficienţei masticatorii a primilor molari după Agapov la pacienţii edentaţi parţial:
- A2
- B3
- C4
- D5
- E6
142La absenţa premolarilor inferiori din stînga pierderea eficienţei masticatorii după Agapov va fi egală cu:
- A10%
- B12%
- C16%
- D18%
- E20%
143La absenţa la maxilă a caninului, premolarilor şi primului molar din stînga pierderea eficienţei masticatorii după Agapov va fi egală cu:
- A20%
- B25%
- C30%
- D34%
- E44%
144Ca coeficient condiţional egal cu 1 a rezistenţei funcţionale a parodontului după Kurleandski au fost apreciaţi dinţii:
- Aincisivii inferiori şi cei laterali superiori
- Bincisivii centrali superiori
- Ccaninii superiori
- Dcaninii inferiori
- Epremolarii
145La rezorbţia parodontului cu 1/2 rezistenţa funcţională a dintelui respectiv scade cu:
- A25%
- B50%
- C75%
- D100%
- Enu scade deoarece se mobilizează forţele de rezervă
146La rezorbţia parodontului cu 3/4 rezistenţa funcţională a dintelui respectiv scade cu:
- A15%
- B50%
- C75%
- D25%
- E100%
147La baza calculului gradului de pierdere a eficienţei masticatorii după Rubinov pacientul va efectua actul de masticaţie a 800 mg a miezului de nucă timp de:
- Apînă la actul de deglutiţie
- B50 sec
- C40 sec
- D18 sec
- E14 sec
148Pentru a determina eficienţa masticatorie a pacienţilor edentaţi parţial după Rubinov 800 mg miez de nucă se va mesteca:
- Apînă la actul de deglutiţie
- B50 sec
- C40 sec
- D18 sec
- E4 sec
149Indicaţi metodele paraclinice de examinare a stării funcţionale a muşchilor zonei maxilo-faciale în edentaţiile parţiale întinse:
- Agnatodinamometria
- Bfagodinamometria
- Cmiotonometria
- Dparalelometria
- Eparadontometria
150Tabloul clinic în edentaţia parţială întinsă este în dependenţă de:
- Acaracterul alimentelor
- Btipul de respiraţie (nazală, orală)
- Cregimul zilei de lucru
- Dstarea generală a organismului
- Estarea tractului digestiv
151În caz de pierdere a dimensiunii verticale de ocluzie la examenul exobucal a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse se va observa:
- Amicşorarea treimei inferioare a feţei
- Bmajorarea unghiurilor mandibulei
- Cmicşorarea unghiurilor mandibulei
- Drespiraţie orală
- Erespiraţie mixtă
152Suprasolicitarea funcţională a dinţilor restanţi în edentaţiile parţiale întinse clinic se manifestă prin:
- Amodificări de culoare a dinţilor
- Bprezenţa zgomotului ocluzal
- Csalivaţie abundentă
- Dxerostomie
- Eabraziunea intensivă a reliefului ocluzal
153Clasificarea edentaţiei parţiale Kennedy – Applegate la rînd cu criteriul topografic a edentaţiei include şi elemente de :
- Afiziologie şi terapie
- Bordin estetic
- Cnormalizare a dimensiunii verticale de ocluzie
- Dnormalizare a dimensiunii verticale de postură mandibulară
- Enormalizarea actului de deglutiţie
154Clasa III Kennedy a edentaţiei parţiale se caracterizează cu prezenţa breşei arcadei dentare:
- Aunilaterală terminală
- Bbilateral terminală
- Cunilateral intercalate
- Dfrontale
- Elezarea totală a coroanelor premolarilor
155Suprafeţele vestibulară şi orală ale coroanei dintelui, pe care se aplică elementele de menţinere a protezei mobilizabile trebue să fie:
- Aabrupte
- Bconvexe
- Cconcave
- Dplane
- Esemiovale
156Zona cuprinsă între ecuatorul dintelui şi colet numită şi zona retentivă este destinată pentru aplicarea următorului segment croşetar:
- Abraţului elastic
- Bbraţului rigid
- Cbraţului opozant
- Dapofizei croşetului
- Ecorpului croşetei
157Zona cuprinsă între ecuatorul dintelui şi marginea ocluzală (incisivală) numită şi zona neretentivă este destinată pentru aplicarea următorului segment croşetar:
- Aconectorului secundar
- Bapofizei croşetei
- Ccorpului croşetei
- Dbraţului rigid
- Epintenului ocluzal
158Ecuatorul anatomic al dintelui nu corespunde cu ecuatorul protetic datorită:
- Aabraziunei intensive a reliefului ocluzal
- Bafecţiunilor carioase netratate
- Cafecţiunilor carioase tratate incorect
- Dpoziţiei înclinate de implantare a dintelui
- Emigrării verticale a dinţilor
159Valoarea parodontală a dinţilor restanţi în edentaţiile parţiale este dependentă de:
- Agradul de înclinare coronară
- Bgradul de implantare radiculară
- Cstarea organului pulpar
- Dtipul de ocluzie
- Estereotipul actului de masticaţie
160Croşetul inelar Jackson în protezele parţiale mobilizabile este indicat în edentaţiile Kennedy clasa:
- AI
- BII
- CIII
- DIV
- EV
161Croşetul mucoalveolar în protezele parţiale mobilizabile este indicat cînd apofiza alveolară:
- Aare un profil retentiv
- Bare o valoare protetică retentivă
- Care valoare nesatisfăcătoare
- Deste triunghiulară
- Eeste acoperită de fibromucoasă flotantă
162Planul protetic în zona frontală a arcadelor dentare, necesar de a fi determinat în edentaţiile parţiale extinse, este:
- Aparalel liniei trago – nazale
- Bîntr-un plan cu linia interincisivală
- Cparalel liniei bipupilare
- Dîntrun plan cu linia mediană a feţei
- Eparalel liniei subnazale
163Landa susţine că distanţa dintre planul Camper şi cel protetic necesar de a fi determinat în edentaţiile parţiale întinse este egală cu:
- A15 mm
- B18 mm
- C20 mm
- D26 mm
- E29 mm
164După adapatrea şablonului cu bordurile de ocluzie la maxilă în a treia situaţie clinică la determinarea relaţiilor intermaxilare centrice se determină:
- Arelieful oral al bordurii de ocluzie la mandibulă
- Bdirecţia bordurii de ocluzie la mandibulă în zonele laterale
- Cdimensiunea verticală de ocluzie
- Dtipul de ocluzie
- Elinia croşetară optimală
165Proteza parţială mobilizabilă acrilică cu croşete simple de menţinere transmite forţele funcţionale asupra suportului:
- Adental
- Bparodontal
- Cdento-parodontal
- Dmuco-osos
- Emixt
166Numărul dinţilor restanţi şi repartizarea lor topografică în edentaţiile parţiale întinse influenţează:
- Apoziţia ecuatorului anatomic
- Bsituarea zonelor retentive
- Ctipul de ocluzie
- Dstabilizarea protezei
- Estarea fibromucoasei cîmpului protetic
167Tuberculii piriformi în edentaţiile parţiale terminale sunt situaţi:
- Aîn zona vălului palatin
- Bretroincisival la maxilă
- Cretroincisival la mandibulă
- Dîn zona retromolară la mandibulă
- Eîn zona retroalveolară la mandibulă
168Braţul elastic al croşetei simple în protezele parţiale mobilizabile acrilice fiind situat în zona retentivă a suprafeţei vestibulare o va cuprinde cu:
- A1/3
- B1/4
- C1/2
- D1/5
- Eîn totalitate
169La proba protezei parţiale mobilizabile acrilice prin testul fonetic cînd T se aude ca D atunci dinţii frontali superiori sînt montaţi:
- Astrict vertical
- Bprea vestibular
- Cprea palatinal
- Dîncrucişat cu cei inferiori
- Eîn infraocluzie
170La proba protezei parţiale mobilizabile acrilice prin testul fonetic cînd D se confundă cu T atunci dinţii frontali superiori sunt montaţi:
- Aprea vestibular
- Bîn supraocluzie
- Cîn prognaţie
- Dîn progenie
- Epre palatinal
171Indicaţi dezavantajul protezelor parţiale mobilizabile acrilice cu croşete simple de menţinere:
- Asînt igienice
- Bsînt fizionomice
- Ctransmit forţele funcţionale pe cale mixtă
- Dtransmit forţele funcţionale asupra suportului muco-osos
- Etransmit forţele funcţionale dento-parodontal
172La rebazarea directă a protezei parţiale mobilizabile acrice se va utiliza acrilatele:
- AFtorax
- BSielast
- CEtacril
- DAcronil
- ERedont
173Proteza parţială mobilizabilă scheletată în edentaţiile terminale totdeauna are un suport:
- Amuco-osos
- Bdento-parodontal
- Cmixt
- Dtangenţial
- Epunctiform
174După proba scheletului protezei parţiale mobilizabile scheletate în edentaţiile terminale tehnica modernă de confecţionare prevede amprentarea:
- Afuncţională
- Banatomică
- Cauxiliară
- Ddocumentară
- Eparţială a zonelor edentate
175Indicaţi elementele speciale de fixare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
- Acroşetul Bonwill
- Bcroşetul Ackers
- Ccroşetul Kemeny
- Dculisele
- Ecroşele divizate Roach
176Factorii etiologici ce duc la apariţia edentaţiei parţiale sînt:
- Avîrsta înaintată
- Babraziunea fiziologică
- Cconginetali
- Dpostnatali
- Eacoperire minimă în zona dinţilor frontali
177Tabloul clinic în edentaţiile parţiale este în dependenţă de :
- Astereotipul actului de masticaţie
- Bsex
- Cfactorul etiologic
- Dfactorul fizionomic
- Elocalizarea breşei
178Indicaţi simptoamele exobucale ale edentaţiei parţiale întinse:
- Agură semideschisă
- Bproeminenţa oaselor zigomatice
- Cdeschiderea gurii în zig-zag
- Dprăbuşirea buzei superioare
- Eprabuşirea obrajilor
179Indicaţi simptoamele endobucale ale edentaţiei parţiale întinse:
- Amicşorarea treimei inferioare a feţei
- Bmacroglosia
- Cprezenţa breşelor mari ale arcadelor dentare
- Dmigrări dentare
- Ecoborîrea comisurilor gurii
180După dimensiunile spaţiilor edentate în edentaţiile parţiale deosebim breşe:
- Amici
- Bmedii
- Cmari
- Dexagerate
- Ealarmante
181După lăţimea apofizei alveolare edentate parţial deosebim următoarele varietăţi:
- Aîngust, pînă la 5 mm
- Bmediu, de la 5 mm pînă la 8 mm
- Cascuţit ca lama
- Ddenivelat
- Elat, mai mult de 8 mm
182Indicaţi metodele statice de determinare a eficienţei masticatorii:
- AGavrilov
- BMamloc
- CAgapov
- DOxman
- EKopeikin
183Indicaţi metodele dinamice de determinare a eficienţei masticatorii la pacienţii cu edentaţii parţiale:
- ACristhensen
- BGhelman
- CVustrov
- DRubinov
- EVasiliev
184Examenul clinic subiectiv al pacienţilor cu edentaţii parţiale incude:
- Apalparea
- Bsondarea
- Cmotivaţia
- Danamneza actualei maladii
- Eanamneza vieţii
185Examenul clinic obiectiv a pacienţilor cu edentaţii parţiale include:
- Ainspecţia
- Binterogarea
- Cpalparea
- Daprecierea vîrstei
- Eaprecierea profesiei
186La examenul exobucal prin inspecţie a pacienţilor cu edentaţii parţiale se determină:
- ADereglările de deglutiţie
- Bdereglările fonetice
- Cstarea unghiurilor mandibuliei
- Dstereotipul actului de masticaţie
- Epoziţia buzelor
187Examenul clinic endobucal la pacienţii cu edentaţii parţiale se efectuează:
- Acu fagodinamometrul
- Bprin inspecţie
- Ccu gnatodinamometrul
- Dprin palpare
- Eprin auscultaţie
188Înregistrarea contactelor dento-dentare la examenul pacienţilor cu edentaţii parţiale se efectuează cu:
- Aparalelograful
- Bplăcuţă din ceară ramolită
- Chîrtie de articulare
- Daparatul Larin
- Ecu creionul
189Indicaţi formaţiunile anatomice ale fibromucoasei cîmpului protetic la maxilă necesare de a fi luate în consideraţie la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile:
- Apapila incisivală
- Bpapilele interdentare
- Cplica pterigomandibulară
- Dtuberozităţile maxilare
- Efrenulul buzei superioare
190Indicaţi tipurile de fibromucoasă ale cîmpului protetic la maxilă după gradul de mobilitate:
- Aimobilă
- Bpasiv mobilă
- Cuşor mobilă
- Dpuţin mobilă
- Erigidă
191Indicaţi metodele clinice de examinare a articulaţiei temporo-mandibulare la pacienţii cu edentaţii parţiale:
- Ainspecţie
- Bpercuţie
- Causcultaţie
- Dpalparea
- Esondarea
192Examenul clinic a muşchilor sistemului stomatognat la pacienţi cu edentaţii parţiale include:
- Ainspecţia
- Bdeterminarea forţei musculare
- Cpalparea
- Delectromiografia
- Emiotonometria
193Gnatosonia este metoda de studiu a zgomotelor la pacienţii cu edentaţii parţiale produse de:
- Acontacte dento-dentare premature
- Bcontactele dintre dinţi şi produsele alimentare
- Cforţa de incizie a alimentelor
- Dduritatea alimentelor
- Eafecţiunile articulaţiei tempro-mandibulare
194Gnatofonia ca metodă complimentară a examenului pacienţilor cu edentaţii parţiale se utilizează la:
- Adiagnosticul dereglărilor funcţiei fonetice
- Bdiagnosticul funcţiei gustative
- Cdeterminarea calităţii reabilitării fonetice
- Ddeterminarea calităţii materialelor utilizate
- Edeterminarea fisurilor în baza protezei
195După structura morfologică şi funcţională, elementele cîmpului protetic în edentaţiile parţiale întinse sînt clasificate în:
- Adinţi restanţi cu parodontul lor
- Blimba cu muşchii ei
- Cplanşeul bucal cu muşchii săi
- Dfibromucoasa şi oasele maxilarelor
- Epalatul moale şi muşchii săi
196Numărul dinţilor restanţi şi repartizarea lor topografică în edentaţiile parţiale întinse au rol important:
- Abiologic
- Bmecanic
- Cfizic
- Dfuncţional
- Ebiofizic
197Indicaţi factorii ce influienţiază valoarea parodontală a dinţilor restanţi în edentaţiile parţiale întinse:
- Agradul de implantare a dintelui
- Braportul coroană rădăcină
- Cstructura ţesuturilor dure
- Dstarea organului pulpar
- Emorfologia radiculară
198Modificările poziţiei dinţilor în edentaţiile parţiale depind de:
- Acaracterul alimentelor
- Bprofesia pacientului
- Ctimpul ce sa scurs de la extracţia dinţilor absenţi
- Dtipul ocluziei
- Estructura ţesutului osos a proceselor alveoalare
199Aspectele variate ale bazei osoase ale cîmpului protetic în edentaţiile parţiale depind de:
- Astereotipul actului de masticaţie
- Bactivitatea funcţională a muşchilor mobilizatori a mandibulei
- Cetiologia edentaţiei
- Dstarea generală a organismului
- Estructura fibromucoasei procesului alveolar
200Pietrokovski deosebeşte următoarele forme ale apofizelor alveolare edentate parţial:
- Atriunghiulare
- Bhexagonale
- Cpatrate
- Dtrapezoidale
- Eparabolice
Informationen
- Beschreibung
- Quiz am tcpm 1 - 200, erstellt von L1 Fn am 25/06/2022.
- Autor
- L1 Fn
- Sprache
- English
- Aufrufe
- 406
- Bewertung
- Noch keine Bewertungen Bewerte dieses Quiz