Quiz
tcpm 1 - 200
Create a free account to finish this quiz
Save your progress and see your final score.
Already have an account? Sign in
Questions in this quiz (200)
1Cîmpul protetic în edentaţia parţială întinsă este prezentat de:
- Avălul palatin
- Bmuşchii orofaciali
- Cmuşchii mobilizatori
- Dfibromucoasa activ mobilă
- Ecrestele alveolare şi bolta palatină
2Valoarea parodontală a unui dinte este determinată de:
- Agradul de implantare
- Bstarea gingiei
- Csituarea dintelui în arcada dentară
- Dgradul de distrucţie coronară
- Eprezenţa sau absenţa antagonistului
3Gradul de stabilizare a protezei parţiale mobilizabile este influenţat de:
- Anumărul dinţilor restanţi
- Bstarea psihică a pacientului
- Cstarea articulaţiei temporo-mandibulare
- Dduritatea produselor alimentare
- Estarea generală a pacientului
4Particularităţile cîmpului protetic în edentaţia parţială întinsă se găseşte în funcţie de:
- Astarea psihică a pacientului
- Bgradul de deschidere a gurii
- Clocalizarea şi întinderea breşelor arcadelor dentare
- Dcaracterul deglutiţiei
- Etipul de ocluzie
5Fibromucoasa sănătoasă a cîmpului protetic edentat parţial cu grosime şi rezilienţă moderată conform clasificării Supple corespunde clasei:
- AI
- BII
- CIII
- DIV
- EV
6Fibromucoasa hipertrofiată, mobilă, flotantă a cîmpului protetic edentat parţial conform clasificării Supple corespunde clasei:
- AI
- BII
- CIII
- DIV
- EV
7Fibromucoasa cîmpului protetic edentat parţial atrofiată, subţire cu un grad de rezilienţă redus conform clasificării Supple corespunde clasei:
- AI
- BII
- CIII
- DIV
- EV
8Conform clasificării Liund zona fibroasă periferică a fibromucoasei cîmpului protetic în edentaţia parţială la maxilă este situată:
- Ape coama apofizei alveolare
- Bîn zona mediană a palatului dur
- Cîn zona rugilor palatine
- Dîn treimea posterioară a bolţii palatine
- Eîn zonele distale ale tuberozităţilor maxilare
9Fibromucoasa subţire şi sensibilă la presiuni în edentaţiile parţiale ale maxilei conform clasificării Liund corespunde zonei:
- Aperiferice a apofizei alveolare
- Brugilor palatine
- Cfibroase mediane
- Dglandulare a bolţii palatine
- Ecoamei apofizei alveolare
10Conform clasificării bazei osoase la maxilă Lejoyeux deosebeşte apofize edentate parţial:
- Aînalte, retentive cu versante extinse, paralele
- Bînalte, neretentive cu versante periforme
- Cînalte, cuboidale
- Dtrapezoidale
- Eascuţite
11Indicaţi varietăţile tuberozităţilor maxilare în edentaţia parţială după Lejoyeux:
- Aretentive
- Basimetrice
- Condulate
- Dtrapezoidale
- Eascuţite
12Lejoyeux împarte tuberculii piriformi în edentaţiile parţiale în:
- Aovoidali
- Bcu valoare protetică negativă
- Ctriunghiulari
- Dcuboidali
- Epiramidali
13Pietrokovski după profil împarte apofizele alveolare în edentaţiile parţiale în:
- Apiramidale
- Bparabolice
- Cplate
- Dascuţite
- Etrapezoidale
14Indicaţi varietatea bolţei palatine în edentaţiile parţiale după Lejoyeux:
- Aextinsă, fără torus palatin
- Bovoidală
- Cpatrată
- Dîngustă
- Ealungită
15Rezilienţa fibromucoasei cîmpului protetic în edentaţiile parţiale după diferiţi autori în diferite zone variază în limitele:
- A10-12 mm
- B8-9 mm
- C7-5 mm
- D4-3 mm
- E2,5-0,4 mm
16Indicaţi elementul component al protezei parţiale mobilizabile cu placă acrilică:
- Aşeile protezei
- Bapofiza protezei
- Ccorpul protezei
- Delementele antibacteriene
- Eelementele antideformante
17Baza protezei parţiale mobilizabile este prezentată de:
- Aelementele de ancorare, menţinere şi stabilizare
- Bdinţii artificiali
- Cconectorul principal
- Dconectorii secundari
- Eapofiza protezei
18Dinţii artificiali în proteza parţială mobilizabilă pot fi confecţionaţi din:
- Aoaselor animalelor
- Bsupergips
- Clemn special
- Daramă
- Eceramică
19La rînd cu elementele mecanice de stabilizare protezele parţiale mobilizabile se menţin pe cîmpul protetic datorită:
- Adinţilor antagonişti
- Bdinţilor artificiali
- Celementelor anatomice morfofuncţionale
- Dcontactelor dento-dentare maximale
- Edinamicii mandibulare reduse
20Croşetele în protezele parţiale mobilizabile acrilice se confecţionează din sîrmă de Wiplă cu diametrul:
- A2-2,5 mm
- B1,5-2,0 mm
- C0,6-0,8 mm
- D0,2-0,4 mm
- Enu are importanţă
21Croşetele din sîrmă de Wiplă sînt alcătuite din următoarele segmente:
- Adentar (braţ)
- Bmandibular
- Cmaxilar
- Danterior
- Eposterior
22Indicaţi limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă:
- Avestibular- fundul de sac în limitele mucoasei pasiv-mobile
- Bvestibular- fundul de sac depăşind limitele mucoasei pasiv-mobile
- Cvestibular-nu agunge cu 1-2 mm la mucoasa pasiv-mobilă
- Dîn zona dinţilor frontali restanţi-pînă la marginea incisivală
- Eîn zona dinţilor frontali restanţi- supracingular
23Indicaţi limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona dinţilor rerstanţi:
- Aîn zona dinţilor laterali restanţi pînă în zona supraecuatorială
- Bîn zona dinţilor laterali restanţi pînă în zona subecuatorială- la colet
- Cîn zona dinţilor frontali restanţi – supracingular
- Dîn zona dinţilor frontali restanţi pînă la marginea incizală
- Eîn zona dinţilor laterali restanţi- pînă la nivelul suprafeţelor ocluzale
24Dimensiunele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice depind de:
- Astarea generală a organismului
- Bstarea arcadei dentare antagoniste
- Ctopografia breşei arcadei dentare
- Dstructura suportului osos
- Etipul de ocluzie
25Limita bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona distală depinde de:
- Aînălţimea coronară a dinţilor restanţi
- Bcaracterul breşei arcadei dentare- terminală sau intercalată
- Cgradul de implantare a dinţilor restanţi
- Dgradul de înclinare a dinţilor restanţi
- Etipul de ocluzie
26Limita distală a protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona liniei Ah va fi:
- Aîn edentaţiile întinse biterminale
- Bîn edentaţiile reduse unilaterale intercalate
- Cîn edentaţiile medii intercalate bilaterale
- Dîn edentaţiile întinse frontale
- Eîn edentaţiile unilaterale medii intercalate
27Indicaţi limita bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona dinţilor restanţi:
- Ala coletul dinţilor frontali
- Bsupracingular în zona dinţilor frontali
- Csubecuatorial în zona dinţilor laterali
- Dla coletul dinţilor laterali
- Ela dorinţa medicului
28Indicaţi limitele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona tuberculilor piriformi:
- Aîi ocoleşte lingual
- Bîi ocoleşte vestibular
- Cajung pînă la marginea lor mezială
- Dnu ajung la limita lor mezială
- Eîi acoperă în funcţi de valoarea lor protetică
29Baza protezei parţiale mobilizabile acrilice are o grosime de:
- A0,5 mm
- B1,0 mm
- C1,5 mm
- D2,0 mm
- E2,5 mm
30Baza protezei parţiale mobilizabile acrilice poate fi confecţionată din:
- Acimenturi ionomerice
- Bacrilate termopolimerizabile elastice
- Cmateriale siliconice
- Daliajele Cr-Co
- Eceramică
31Protezele parţiale mobilizabile acrilice cu placă sînt indicate:
- Acînd sînt contraindicate punţile dentare
- Bla prezenta migrărilor dentare
- Cla absenţa dinţilor de minte
- Dîn ocluzia deschisă
- Ela prezenţa durerilor articulare
32Protezele parţiale mobilizabile acrilice cu placă pot fi confecţionate:
- Anumai în edentaţiile terminale bilaterale
- Bnumai în edentaţiile terminale unilaterale
- Cnumai în edentaţiile frontale
- Dnumai în edentaţiile intercalate
- Eîn orice tip de edentaţie parţială
33Răscroirea bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă depinde de:
- Araportul coroană clinică- rădăcină clinică a dinţilor restanţi
- Btipul de ocluzie
- Cvîrsta
- Dmărimea breşelor arcadei dentare şi topografia lor
- Estarea dinţilor antagonişti
34Dezavantajele protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
- Anu sînt fizionomice
- Bau un suport muco-osos
- Cderiglează respiraţia nazală
- Dnu restabilesc întocmai dimensiunea verticală de ocluzie
- Eprovoacă apariţia galvanozei în cavitatea orală
35La confecţioanarea protezei parţiale mobilizabile acrilice în prezenţa ocluziei instabile se v-a determina:
- Aspaţiul fiziologic de inocluzie
- Bdimensiunea verticală de ocluzie
- Cdimensiunea verticală de postură mandibulară
- Dpoziţia neutră a mandibulei faţă de maxilă
- Enumărul de perechi a dinţilor antagonişti
36La fixarea şi stabilizarea protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă cea mai favorabilă linie croşetară este:
- Asagitală
- Bdiagonală
- Ctransversală
- Dtangenţială
- Edreaptă
37Indicaţi cea mai raţională linie croşetară în proteza parţială mobilizabilă acrilică la mandibulă:
- Adiagonală
- Bsagitală
- Cdreaptă
- Dtangenţială
- Etransversală
38La fixarea protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă cea mai favorabilă linie croşetară este:
- Atangenţială
- Bdiagonală
- Cdreaptă
- Dsagitală
- Eîn suprafaţă
39După legile biomecanice în proteza parţială mobilizabilă acrilică linia croşetară trebiue să treacă:
- Ala marginea protezei
- Bîn zona anterioară a protezei
- Cîn zona posterioară a protezei
- Dprin mijlocul bazei protezei
- Eîn zona laterală a protezei
40În timpul funcţiei forţa verticală realizată pe dinţii artificiali ai protezei parţiale mobilizabile acrilice în apropierea primului premolar din dreapta în edentaţia de cl. I Kennedy la maxilă v-a conduce la:
- Adeplasarea protezei anterior
- Bdeplasarea protezei posterior
- Cînfundarea protezei mai exagerat în zona aplicării forţei şi mai puţin distal
- Dînfundarea protezei bilateral de acelaş grad
- Edeplasarea dinţilor restanţi vertical
41În timpul funcţiei forţa verticală realizată pe dinţii artificiali în zona distală a protezei parţiale mobilizabile acrilice în edentaţia parţială cl. I Kennedy limitată de canini va conduce la:
- Aînfundarea protezei uniform pe tot cîmpul protetic
- Bînfundarea protezei uniform în zona anterioară
- Cînfundarea protezei în zona medie
- Dînfundarea protezei distal din partea opusă a locului de aplicare a forţei
- Edezlipirea bazei proteze în zona anterioară
42Desprinderea protezei parţiale mobilizabile acrilice în plan vertical poate fi influienţată de acţiunea:
- Aalimentelor lipicioase
- Badeziunii
- Caerului atmosferic în timpul respiraţiei
- Delasticităţii braţelor croşetelor
- Egreutatea protezei la mandibulă
43Ce factori se opun deplasării protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
- Abridele gingivo-alveolare
- Bpresiunea atmosferică
- Cacţiunea musculară din zona periferică a protezelor
- Dmaterialul din care este confecţioantă baza protezei
- Eelementele de retenţie anatomică
44Ce factori se opun deplasării laterale a protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
- Aapofizele alveolare cu valoarea protetică negativă
- Bapofizele alveolare cu un mare grad de atrofie
- Cmontarea dinţilor artificiali strict pe centrul apofizei alveolare
- Dmontarea dinţilor artificiali spre oral
- Emontarea dinţilor artificiali spre vestibular
45Examenul clinic subiectiv a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse începe cu:
- Adeterminarea gradului de deschidere a gurii
- Bdeterminarea gradului de mobilitate a dinţilor restanţi
- Cpalparea
- Dmotivaţia
- Esondarea
46Examenul clinic obiectiv a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse începe cu:
- Amotivaţia
- Banamneza actualei maladii
- Canamneza vieţii
- Ddeterminarea profesiei
- Eexamenul exobucal
47În scopul micşorării influenţii factorilor nocivi ce acţionează asupra parodontului dinţilor restanţi la utilizarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice se recomandă:
- Arăscroirea parodontală a conectorului principal
- Brăscroirea plăcii palatinale în zona torusului palatinal
- Crăscroirea plăcii palatinale în zona liniei Ah
- Dalegerea corectă a acrilatului pentru confecţionarea protezei
- Erespectarea etapelor clinice
48Ce se întreprinde în scopul micşorării influienţii factorilor nocivi ce acţionează asupra parodontului dinţilor restanţi la utilizarea protezelor parţiale mobilizabile:
- Arăscroirea plăcii palatinale în zona torusului palatinal
- Brăscroirea plăcii palatinale în zona liniei Ah
- Calegerea corectă a acrilatului pentru confecţionarea protezei
- Drespectarea etapelor clinice
- Efolierea dinţilor şi a paradontului marginal pe modelul de lucru
49La fixarea şi stabilizarea protezelor parţiale mobilizabile în edentaţiile subtotale se utilizează:
- Adinţi artificiali din acrilat
- Bdinţi artificiali din porţelan
- Cdinţi artificiali metalici
- Dcroşete mucosale Kemeny
- Eacrilat incolor pentru baza protezei
50La fixarea şi stabilizarea protezelor parţiale moblizabile în edentaţiile subtotale se utilizează următoarele sisteme excepţionale:
- Asistemul croşetar
- Bsistemul telescopat
- Cadeziunea
- Dretenţia anatomică
- Esucciunea funcţională
51Proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice are scopul de a verifica:
- Agradul de fixare a protezei
- Bgrosimea bazei
- Cduritatea bazei
- Dprecizitatea determinării ocluziei centrice
- Eprecizitatea modelului
52La proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice se v-a verifica precizitatea determinării:
- Agrosimei bazei protezei
- Bculorii bazei protezei
- Cpoziţiei neutre a mandibulei faţă de maxilă
- Delasticităţii croşetelor
- Egradului de fixare a protezei
53Indicaţi semnele de majorare a dimensiunii verticale de ocluzie la proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice în ocluzia instabilă :
- Agradul de deschidere a gurii este limitat
- Beste absenţa contactului dintre dinţii antagonişti restanţi
- Csimptomul spatulei este negativ
- Dactul de deglutiţie nu este dereglat
- Eproba fonetică este pozitivă
54La proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice în ocluzia centrică s-a observat în zona frontală un raport de prognaţie, iar în zona dinţilor laterali contact cuspidian. Care este cauza:
- Anu s-a determinat corect dimensiunea verticală de ocluzie
- Bla determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată posterior
- Cla determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată anterior
- Dla determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată spre stînga
- Ela determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată spre dreapta
55Verificarea prezenţei contactului dintre arcadele dentare la proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice se efectuază:
- Aprin mişcări mandibulare antero-posterioare
- Bprin actul de deglutiţie
- Cprin proba spatulei
- Dprin mişcările funcţionale de lateralitate
- Eprin actul de mastiacţie
56În edentaţia subtotală a ambilor maxilare la proba machetelor protezelor parţiale mobilizabile acrilice spaţiul fiziologic de inocluzie v-a fi:
- A0,5 – 1,0 mm
- B1,0 – 1,5 mm
- C4,0 – 5,0 mm
- D2,0 – 3,0 mm
- Emia mult de 5,0 mm
57La verificarea dimensiunii verticale de ocluzie la proba machetelor protezelor parţiale mobilizabile acrilice se va utiliza metoda:
- Adirectă
- Belectronică
- Canatomică
- Danatomo-fiziologică
- Etridimensională
58Din ce motive proteza parţială moblilizabilă acrilică, ca regulă, imediat după confecţionare nu inseră la cîmpul protetic:
- Alimitele protezei sînt lărgite
- Blimitele protezei sînt micşorate
- Cabsenţa paralelismului suprafeţelor proximale a dinţilor limitrofi breşelor
- Dincorect a fost determinată dimensiunea verticală de ocluzie
- Eincorect a fost determinată poziţia neutră a mandibulei
59Prezenţa ocluziei inverse în zona dinţilor frontali şi contactul cuspidian în zona dinţilor laterali observat la proba machetelor protezelor parţiale mobilizabile acrilice sunt condiţionate de:
- Amajorarea dimensiunii verticale de ocluzie
- Bmicşorarea dimensiunii verticale de ocluzie
- Cla determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată anterior
- Dla determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată posterior
- Ela determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată spre stînga sau dreapta
60Din ce motiv este obligatorie corecţia ocluzală în protezele parţiale mobilizabile acrilice:
- Adinţii sînt montaţi în ocluzor
- Bdinţii sînt montaţi în afara simulatoarelor
- Cdinţii sînt montaţi “la ochi”
- Ddinţii au fost montaţi fără utilizarea bormaşinei
- Edinţii sînt montaţi incorect
61La armarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice se utilizează:
- Amateriale siliconice
- Bmateriale termoplastice
- Cplase metalice
- Dacrilat elastic
- Eacrilat autopolimerizabil
62Protezele parţiale mobilizabile acrilice pot avea suport:
- Arigid
- Bmuco - osos
- Celastic
- Dparţial
- Esemielastic
63Conectorul principal în protezele parţiale moblizabile scheletate este prezentat şi de:
- Ainele
- Bcapse
- Cgutiere
- Ddisjunctoare
- Ecroşet continuu
64În proteza parţial moblizabilă scheletată şeile protezei pot fi:
- Arigide
- Bmetalice incluse în acrilat
- Csuspendate
- Delastice
- Etangenţiale
65Destinaţia conectorului principal în protezele parţiale mobilizabile scheletate este:
- Afixarea dinţilor artificiali
- Bunirea elementelor dentare cu şeile protezei
- Cunirea şeilor protezei
- Dfixarea elementelor de ancorare şi stabilizare
- Emicşorarea dimensiunilor bazei protezei
66Indicaţi avantajele şeilor metalice incluse în acrilat în protezele parţiale mobilizabile scheletate:
- Anu traumează fibromucoasa
- Bsunt fizionomice
- Csunt fiziologice
- Dpermit corecţia şi rebazarea
- Esunt igienice
67Lăţimea barei – ca conector principal în protezele parţiale mobilizabile scheletate la mandibulă este de:
- A3,0 mm
- B8,0 mm
- Cl0,5 mm
- D1,0 mm
- E0,4
68Lăţimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de plăcuţă la maxillă este de:
- A4,0 mm
- B5,0 mm
- C6,0 mm
- D8,0 mm
- Emai mult de 10 mm
69Grosimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de plăcuţă la maxilă este de:
- A0,2-0,3 mm
- B0,4-0,5 mm
- C0,6-0,7 mm
- D0,8-1,0 mm
- E1,5-2,0 mm
70Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de plăcuţă la maxilă este plasat:
- Aîn zona palatinală posterioară
- Bpe versantele interne a apofizelor alveolare
- Cîn zona torusului palatinal
- Dîn zona liniei Ah
- Eîn orice zonă
71Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de bară la mandibulă este plasat:
- Ala 3-4 mm de festonul gingival şi cu 2 mm de la nivelul fundului de sac lingual
- Bla 1-2 mm de festonul gingival şi cu 0,5-1 mm de la nivelul fundului de sac lingual
- Cîn zona coletului dinţilor restanţi
- Dîn zona ecuatorială a dinţilor laterali
- Enu are importanţă locul plasării
72Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de bară la mandibulă trebuie să aibă formă:
- Apatrată
- Bondulată
- Csemiovală
- Dtrapezoidală
- Etriunghiulară
73Indicaţi forma de bară linguală în proteza parţială mobilizabilă scheletată:
- Arotundă
- Bîn şa
- Condulată
- Dtriunghulară
- Eîn semişa
74În protezele parţiale mobilizabile scheletate cu sprijin dento-paradontal rigid conectorul principal la maxilă prezentat de plăcuţe are următorul raport cu mucoasa:
- Aeste distanţat cu 0,5 mm
- Beste distanţat cu 0,8 mm
- Ceste distanţat cu 1,0 mm
- Deste distanţat cu 1,2 mm
- Eare contact cu mucoasa
75Pentru prevenirea înfundării în fibromucoasă a conectorului principal prezentat de bară în proteza parţială mobilizabilă scheletată la mandibulă el este distanţat de la mucoasă în dependenţă de:
- Alăţime
- Bgrosime
- Cmaterialul din care este confecţionat
- Dgradul de rezilienţă a fibromucoasei
- Egradul de atrofie a apofizelor alveolare
76Conectorul principal în protezele parţiale mobilizabile scheletate prezentat de plăcuţe dento-mucosole se realizează:
- Aîn contact cu suprafaţa orală a dinţilor supracingular sau supraecuatorial
- Bla o distanţă de 0,2-0,3 mm de la mucoasă
- Cla o distanţă de 0,4 mm de la mucoasă
- Dla o distanţă de 3-4 mm de la mucoasă
- Ese realizează la dorinţă
77Destinaţia conectorilor secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată este:
- Aunirea şeilor protezei
- Bunirea elementelor dentare cu porţiunile mucosale ale protezei
- Cunirea cu dinţii antagonişti
- Docolirea formaţiunilor anatomice
- Eocolirea frenurilor buzelor şi a limbii
78Conectorii secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată se plasează:
- Ape suprafeţele ocluzale ale dinţilor
- Bpe versantele interne ale proceselor alveolare
- Cpe versantele externe ale proceselor alveolare
- Dpe feţele proximale ale dinţilor ancoră
- Epe centrul apofizelor alveolare
79În funcţie de starea parodontului dinţilor restanţi şi gradul de rezilienţă a fibromucoasei conectorii secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată pot fi:
- Apunctiformi
- Bsecţionaţi
- Clabili
- Dsubţiri
- Egroşi
80În protezele parţiale mobilizabile scheletate elementele de ancorare, fixare şi stabilizare sunt prezentate de:
- Adiferite tipuri de croşete
- Barcuri intermaxilare
- Cmagniţi
- Dimplante
- Epivoţi radiculari
81Croşetele utilizate în protezele parţiale mobilizabile scheletate pot fi confecţionate prin:
- Apresare
- Bsudare
- Cturnare
- Dcoacere
- Egalvanoplastie
82După numărul dinţilor pe care se aplică, Rîndaşu deosebeşte croşete:
- Acirculare
- Bbidentare
- Cmucosale
- Ddento-alveolare
- Eparţiale
83În protezele parţiale mobilizabile scheletate se utilizează următoarele tipuri de croşete:
- AAckers
- BKemeny
- CGavrilov
- DKopeikin
- EDolder
84În protezele parţiale mobilizabile scheletate se utilizează următoarele sisteme speciale de fixare şi stabilizare:
- Aculisele
- Bcroşetele Roach
- Ccroşetele Ney
- Dpintenii ocluzali
- Ecroşetele Kemeny
85Pintenul ocluzal în croşetul tip Ackers trebuie să aibă grosime de
- A0,5-0,8 mm
- B1-1,5 mm
- C2,0 mm
- D2,5 mm
- Enu are importanţă
86Croşetul Bonwill are următoarele braţe:
- Adouă retentive, două opozante, două ocluzale
- Bdouă retentive, două opozante, unul ocluzal
- Cdouă retentive, unul opozant, două ocluzale
- Ddouă retentive, trei opozante, unul ocluzal
- Enumai unul retentiv, unul opozant şi unul ocluzal
87Croşetul inelar Jackson este indicat în edentaţiile parţiale Kennedy:
- Acl I
- Bcl II
- Ccl III
- Dcl IV
- Ecl V
88Protezele parţiale mobilizabile scheletate sînt indicate cînd pe cîmpul protetic avem următorul număr de dinţi restanţi cu parodontul sănătos:
- A1 dinte
- B2 dinţi situaţi alături
- C3 dinţi situaţi alături
- D2 dinţi situaţi în zona frontală şi 1 dinte situat în zona laterală
- E5-6 dinţi situaţi în zona frontală
89În edentaţia frontală de cl. IV Kennedy cînd breşa arcadei dentare este limitată de primii premolari elementele de ancorare a protezei parţiale mobilizabile scheletate v-or fi plasate:
- Ape primii premolari bilateral
- Bpa ambii premolari bilateral
- Cpe ambii premolari unilateral
- Dpe toţi dinţii laterali
- Enu are importanţă numărul dinţilor ancoră
90Indicaţi axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate după Gavrilov:
- Astrict vertical
- Bliber
- Ccu eforturi
- Dîntrerupt
- Eîn zigzag
91Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate poate fi:
- Amucosal
- Bmuco-osos
- Cvertical posterior
- Dpînă la colet
- Epînă la ecuator
92Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate este:
- Adirecţia de aplicare şi înlăturare a protezei
- Bîntroducerea protezei în cavitatea bucală
- Caplicarea protezei pe model
- Dstudierea protezei în paralelograf
- Estudierea protezei vizual
93Ce prezintă axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate:
- Acalea de aplicare şi înlăturare a protezei fără obstacole de pe cîmpul protetic
- Bcalea de aplicare şi înlăturare a protezei cu puţine obstacole de pe cîmpul protetic
- Ccalea de aplicare şi înlăturare a protezei fără obstacole considerabile de pe cîmpul protetic
- Dcalea relativă de aplicare a protezei pe cîmpul protetic
- Ecalea relativă de înlăturare a protezei de pe cîmpul protetic
94Indicaţi metoda de determinare a axului de inserţie se dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate:
- Afiziologică
- Bde deretminare a înclinării posibile a dinţilor ancoră
- Cde determinare a gradului de exprimare a ecuatorului dinţilor
- Dde autodeterminare
- Ede determinare a înclinării medii a axelor dinţilor stîlpi
95Tijele retentivometre sînt piese anexe la paralelograf cu dimensiuni:
- Areglabile
- Bdemontabile
- C0,75 mm
- D1,0 mm
- E1,5 mm
96Destinaţia retentivometrelor la studiul modelelor în paralelograf este determinarea:
- Aaxului de inserţie a protezei scheletate
- Baxului de dezinserţie a protezei scheletate
- Czonelor retentive a dinţilor stîlpi
- Dlăcaşilor pentru pintenii ocluzali
- Epoziţiei modelelor
97Determinarea ecuatorului protetic se efectuază cu tija:
- Adetectoare
- Brăzuşă
- Cretentivometrică
- Dportcreion
- Esuplimentară
98Unirea rigidă a elementelor dentare în proteza parţială moblizabilă scheletată cu şeile protezei este indicată în edentaţiile parţiale Kennedy cu parodontul dinţilor restanţi:
- Acl. I, parodont sănătos
- Bcl. II, parodont sănătos
- Ccl. III, parodont sănătos
- Dcl. IV, parodont dificitar
- Ecl. V, parodont dificitar
99Rezolvarea protetică a unei edentaţii cl. I Kennedy se va efectua cu:
- Apunţi dentare acrilice
- Bpunţi dentare metalo-ceramice
- Cproteze parţiale moblizabile scheletate
- Dpunţi dentare mobilizabile
- Epunţi dentare demontabile
100Repartizarea echilibrată a presiunilor între dinţii ancoră şi elementele mucosale în protezele parţiale mobilizabile scheletate este dificilă deoarece după Korber rezelienţa fibromucoasei este de :
- A10 ori mai mare decît a peridonţiului
- B10 ori mai mică decît a peridonţiului
- C3 ori mai mare decît a peridonţiului
- D3 ori mai mică decît a peridonţiului
- Esînt egale
101Disjunctoarele de forţe sînt dispozitive ale protezei parţiale mobilizabile scheletate indicate în edentaţiile parţiale:
- Amedii intercalate
- Bunidentare laterale intercalate
- Cterminale unilaterale
- Dbidentare intercalate
- Eunidentare frontale
102Disjunctoarele de forţe permit şeilor protezei parţiale mobilizabile scheletate mişcări:
- Averticale
- Brotative
- Cde basculare
- Dtransversale
- Eposterioare
103Culisele ca sistem special de fixare a protezelor parţiale moblizabile scheletate sînt alcătuite din:
- Anumai matrice
- Bnumai patrice
- Cmatrice şi patrice
- Dinele
- Ebenzi supracingulare
104Sistemul Dolder-Rumpel de fixare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate poate fi:
- Arigid
- Bpunctiform
- Cfizico-chimic
- Doptic
- Echimic
105Reeşind din biomecanica protezelor parţiale mobilizabile scheletate în edentaţiile terminale la aplicarea forţei la mijlocul şeii presiunele pe cîmpul protetic se vor repartiza:
- Aegal între dinţii ancoră şi fibromucoasă
- B1/4 din forţe se vor repartiza pe dinţii ancoră şi 3/4 pe fibromucoasă
- C1/4 din forţe se vor repartiza pe fibromucoasă şi 3/4 pe dinţii ancoră
- D1/3 din forţe se va repartiza pe dinţii ancoră şi 1/8 pe fibromucoasă
- E1/3 din forţe se va repartiza pe fibromucoasă şi 1/8 pe dinţii ancoră
106La orientarea descendentă a apofizelor alveolare după Elbrecht forţele funcţionale vor deplasa proteza parţială mobilizabilă scheletată:
- Aanterior
- Bvertical
- Cspre stînga
- Dspre dreapta
- Eposterior
107La orientarea ascendentă a apofizelor alveolare după Elbrecht forţele funcţionale vor deplasa proteza parţială mobilizabilă scheletată:
- Avertical
- Bposterior
- Canterior
- Dspre stînga
- Espre dreapta
108Cea mai favorabilă orientare a apofizelor alveolare după Elbrecht din punct de vedere a biomecanicii protezelor parţiale mobilizabile scheletate este:
- Aorizontală
- Bdescendentă
- Cascendentă
- Dconcavă
- Etoate varietăţile
109Reducerea presiunelor asupra şeilor terminale în proteza parţială mobilizabilă scheletată se va efectua prin:
- Afolosirea alimentelor moi
- Bmicşorarea suprafeţelor ocluzale a dinţilor
- Crecomandarea unei diete speciale
- Dutilizarea dinţilor din porţelan
- Eutilizarea dinţilor metalici
110În edentaţiile laterale intercalate sînt indicate protezele parţiale mobilizabile scheletate cu suport:
- Amoale
- Bmuco-osos
- Cmixt
- Dintermitent
- Eredus
111La prezenţa dinţilor restanţi cu paradontul afectat în edentaţiile laterale intercalate sînt indicate protezele parţiale mobilizabile scheletate cu suport:
- Amixt
- Bdento-parodontal
- Cintermitent
- Drigid
- Eparţial
112Croşetul continuu utilizat în edentaţiile cl. I Kennedy este şi un element:
- Afiziologic
- Bantibascular
- Cantivibrator
- Dantiinflamator
- Eantialergic
113Croşetul continuu în edentităţiile cl. I Kennedy este plasat în zona dinţilor frontali inferiori:
- Agingival
- Bla colet
- Csupracingular
- Dîn apropierea marginelor incisivale
- Esupraocluzal
114Croşetul continuu în edentităţiile cl. IV Kennedy este plasat la mandibulă în zona dinţilor laterali:
- Agingival
- Bsubecuatorial
- Cîn zona ecuatorului
- Dsupraecuatorial
- Esupraocluzal
115Croşetul în T în protezele parţiale mobilizabile scheletate cu conector secundar prelungit este indicat pe dinţii:
- Afrontali cu parodont sănătos
- Bfrontali cu parodont dificitar
- Cposteriori cu parodont sănătos
- Dposteriori cu parodont dificitar
- Etoţi dinţii indiferent de startea parodontului
116Croşetul în T cu conector secundar prelungit reduce influenţa negativă a forţelor funcţionale în proteza parţială mobilizabilă scheletată asupra:
- Afibromucoasei
- Bsubstratului osos
- Cdinţilor stîlpi
- Ddinţilor antagonişti
- Ebolţii palatine
117Sistemul croşetar Roach include croşetele în formă de litere:
- AC, L,U
- BB, D
- CM, N
- DA, K, P
- EE, Z
118Braţul retenţiv a croşetelor divizate Roach este plasat în următoarea zonă a dintelui stîlp:
- Acoletului
- Becuatorului
- Csupraecuatorială
- Dsubecuatorială
- Eocluzală
119Braţul elastic al croşetului Ackers va fi cu atît mai lung cu cît zona de retenţie va fi:
- Abine exprimată
- Bslab pronunţată
- Csituată supraecuatorial
- Dsituată în apropierea suprafeţei ocluzale
- Esituată ecuatorial
120Proba scheletului protezei parţiale mobilizabile scheletate are ca scop verificarea:
- Aaxului de inserţie şi dezinserţie
- Bdurităţii
- Celasticităţii
- Dcalităţilor anticorozive
- Ecalităţilor antimicrobiene
121Proba machetei protezei parţiale mobilizabile scheletate se va efectua:
- Anumai pe model
- Bnumai intraoral
- Cîn comum cu medicul chirurg
- Dîn comun cu fizioterapeutul
- Epe model şi intraoral
122Indicaţi avantajele protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
- Asînt fiziologice
- Bnu conduc la suprasolicitarea dinţilor stîlpi
- Cpot fi utilizate în orice tip de edentaţie parţială
- Duşor se supun reparaţiilor
- Eau o tehnică simplă de confecţionare
123Indicaţi dezavantajele protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
- Acer o fidelă amprentare
- Bnu cer determinarea ocluziei centrice
- Cau indicaţii limitate
- Dnu necesită sterilizare specială
- Eau suport mixt
124Indicaţi etapele clinice de confecţionare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
- Arealizarea modelului
- Bduplicarea modelului
- Cmontarea dinţilor
- Damprentarea difinitivă
- Eparalelografia modelelor
125Rebazarea protezelor parţiale mobilizabile se efectuază cu:
- Aacrilate autopolimerizabile
- Bmateriale alginate
- Cceramică
- Dfibre poliamidice
- Eplase metalice
126Edentaţia parţială se caracterizează cu:
- Aabsenţa dinţilor de minte la maxilă
- Babsenţa dinţilor de minte la mandibulă
- Cabsenţa dinţilor de minte la ambele maxilare
- Dabsenţa de la 1 pînă la 13 (15) dinţi pe una din arcadele dentare
- Eabsenţa coroanelor dinţilor frontali la maxilă lezate de caria dentară
127Din factorii etiologici ce duc la apariţia edentaţiei parţiale fac parte
- Afiziologici
- Bpost-natali
- Cde dereglare a respiraţiei nazale
- Dde dereglare a deglutiţiei
- Ede dereglare gustativă
128Gradul de deschidere a gurii în condiţii de normă la examenul pacienţilor edentaţi parţial este egal cu:
- A1,0-2,0 cm
- B3,0-3,5 cm
- C4,0-6,0 cm
- D7,0-10 cm
- Emai mult de 10 cm
129Examenul endobucal al pacienţilor cu edentaţii parţiale începe cu studiul:
- Aarcadelor dentare
- Bdinţilor
- Cocluziei
- Dapofizelor alveolare
- Egradul de deschidere a gurii
130Ce sisitem de notare a dinţilor este cel prezentat prin simbolul 4 2:
- Aanglo-sacson
- Bamerican
- Cinternaţional
- Dfrancez
- Erusesc
131Ce sistem de notare a dinţilor este prezentat de simbolul 1:
- Ainternaţional
- Banglo-sacson
- Crusesc
- Daritmetic
- Eaşa notare a dinţilor nu există
132Examenul clinic al apofizelor alveolare în edentaţiile parţiale întinse se va efectua prin:
- Ainspecţie şi palpare
- Bradiografie simplă
- Ctomografie
- Dsondare
- Eauscultaţie
133Fibromucoasa imobilă a cîmpului protetic în edentaţiile parţiale întinse la maxilă acoperă:
- Abuza superioară
- Bobrajii
- Cpalatul moale
- Dprocesele alveolare edentate
- Eaşa tip de fibromucoasă nu există
134Gradul de rezilienţă a fibromucoasei cîmpului protetic în edentaţiile parţiale întinse se va determina:
- Avizual
- Bprin palpare degitală şi instrumentală
- Ccu stomatoscopul
- Dcu oglinda stomatologică
- Ecu gnatodinamometrul
135Înregistrarea contactelor dento-dentare statice şi dinamice la examenul relaţiei şi raportului de ocluzie centrică la pacienţii cu edentaţii parţiale se va efectua cu:
- Aplăcuţe de ceară ramolită
- Bcreionul chimic
- Cvizual
- Dstomatoscopul
- Egnatodinamometrul
136Examenul clinic obiectiv a articulaţiei temporo-mandibulară la pacienţi cu edentaţii parţiale întinse include:
- Aacuzele
- Banamneza actualei maladii
- Cpalparea şi auscultaţia
- Dproba fonetică
- Edeterminarea dimensiunii verticale de ocluzie
137Examenul clinic obiectiv a muşchilor zonei maxilo-faciale la pacienţi cu edentaţii parţiale întinse include:
- Amasajul
- Bun complex de exerciţii
- Cdeterminarea dimensiunii verticale de ocluzie
- Dinspecţia şi palparea
- Eactul de deglutiţie
138La palparea intraorală a muşchiului pterigoidian median la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse policele degetului sînt plimbate spre:
- Azona posterioară a tuberozităţii maxilare
- Bunghiul mandibulei
- Czona vestibulară a premolarilor mandibulari
- Dzona orală a premolarilor mandibulari
- Ezona posterioară a planşeului bucal
139Indicaţi metoda de examinare radiografică a articulaţiei temporo-mandibulare la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse:
- Ateleradiografia
- Belectroradiografia
- Cradiografia panoramică
- Dtomografia
- Eradiografia intraorală
140Electroodontometria dinţilor sănătoşi la pacienţii cu edentaţii parţiale ne indică:
- A2-6 mka
- B10-15 mka
- C20-25 mka
- D0,1-0,2 mka
- E0,3-0,5 mka
141Indicaţi indicii eficienţei masticatorii a primilor molari după Agapov la pacienţii edentaţi parţial:
- A2
- B3
- C4
- D5
- E6
142La absenţa premolarilor inferiori din stînga pierderea eficienţei masticatorii după Agapov va fi egală cu:
- A10%
- B12%
- C16%
- D18%
- E20%
143La absenţa la maxilă a caninului, premolarilor şi primului molar din stînga pierderea eficienţei masticatorii după Agapov va fi egală cu:
- A20%
- B25%
- C30%
- D34%
- E44%
144Ca coeficient condiţional egal cu 1 a rezistenţei funcţionale a parodontului după Kurleandski au fost apreciaţi dinţii:
- Aincisivii inferiori şi cei laterali superiori
- Bincisivii centrali superiori
- Ccaninii superiori
- Dcaninii inferiori
- Epremolarii
145La rezorbţia parodontului cu 1/2 rezistenţa funcţională a dintelui respectiv scade cu:
- A25%
- B50%
- C75%
- D100%
- Enu scade deoarece se mobilizează forţele de rezervă
146La rezorbţia parodontului cu 3/4 rezistenţa funcţională a dintelui respectiv scade cu:
- A15%
- B50%
- C75%
- D25%
- E100%
147La baza calculului gradului de pierdere a eficienţei masticatorii după Rubinov pacientul va efectua actul de masticaţie a 800 mg a miezului de nucă timp de:
- Apînă la actul de deglutiţie
- B50 sec
- C40 sec
- D18 sec
- E14 sec
148Pentru a determina eficienţa masticatorie a pacienţilor edentaţi parţial după Rubinov 800 mg miez de nucă se va mesteca:
- Apînă la actul de deglutiţie
- B50 sec
- C40 sec
- D18 sec
- E4 sec
149Indicaţi metodele paraclinice de examinare a stării funcţionale a muşchilor zonei maxilo-faciale în edentaţiile parţiale întinse:
- Agnatodinamometria
- Bfagodinamometria
- Cmiotonometria
- Dparalelometria
- Eparadontometria
150Tabloul clinic în edentaţia parţială întinsă este în dependenţă de:
- Acaracterul alimentelor
- Btipul de respiraţie (nazală, orală)
- Cregimul zilei de lucru
- Dstarea generală a organismului
- Estarea tractului digestiv
151În caz de pierdere a dimensiunii verticale de ocluzie la examenul exobucal a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse se va observa:
- Amicşorarea treimei inferioare a feţei
- Bmajorarea unghiurilor mandibulei
- Cmicşorarea unghiurilor mandibulei
- Drespiraţie orală
- Erespiraţie mixtă
152Suprasolicitarea funcţională a dinţilor restanţi în edentaţiile parţiale întinse clinic se manifestă prin:
- Amodificări de culoare a dinţilor
- Bprezenţa zgomotului ocluzal
- Csalivaţie abundentă
- Dxerostomie
- Eabraziunea intensivă a reliefului ocluzal
153Clasificarea edentaţiei parţiale Kennedy – Applegate la rînd cu criteriul topografic a edentaţiei include şi elemente de :
- Afiziologie şi terapie
- Bordin estetic
- Cnormalizare a dimensiunii verticale de ocluzie
- Dnormalizare a dimensiunii verticale de postură mandibulară
- Enormalizarea actului de deglutiţie
154Clasa III Kennedy a edentaţiei parţiale se caracterizează cu prezenţa breşei arcadei dentare:
- Aunilaterală terminală
- Bbilateral terminală
- Cunilateral intercalate
- Dfrontale
- Elezarea totală a coroanelor premolarilor
155Suprafeţele vestibulară şi orală ale coroanei dintelui, pe care se aplică elementele de menţinere a protezei mobilizabile trebue să fie:
- Aabrupte
- Bconvexe
- Cconcave
- Dplane
- Esemiovale
156Zona cuprinsă între ecuatorul dintelui şi colet numită şi zona retentivă este destinată pentru aplicarea următorului segment croşetar:
- Abraţului elastic
- Bbraţului rigid
- Cbraţului opozant
- Dapofizei croşetului
- Ecorpului croşetei
157Zona cuprinsă între ecuatorul dintelui şi marginea ocluzală (incisivală) numită şi zona neretentivă este destinată pentru aplicarea următorului segment croşetar:
- Aconectorului secundar
- Bapofizei croşetei
- Ccorpului croşetei
- Dbraţului rigid
- Epintenului ocluzal
158Ecuatorul anatomic al dintelui nu corespunde cu ecuatorul protetic datorită:
- Aabraziunei intensive a reliefului ocluzal
- Bafecţiunilor carioase netratate
- Cafecţiunilor carioase tratate incorect
- Dpoziţiei înclinate de implantare a dintelui
- Emigrării verticale a dinţilor
159Valoarea parodontală a dinţilor restanţi în edentaţiile parţiale este dependentă de:
- Agradul de înclinare coronară
- Bgradul de implantare radiculară
- Cstarea organului pulpar
- Dtipul de ocluzie
- Estereotipul actului de masticaţie
160Croşetul inelar Jackson în protezele parţiale mobilizabile este indicat în edentaţiile Kennedy clasa:
- AI
- BII
- CIII
- DIV
- EV
161Croşetul mucoalveolar în protezele parţiale mobilizabile este indicat cînd apofiza alveolară:
- Aare un profil retentiv
- Bare o valoare protetică retentivă
- Care valoare nesatisfăcătoare
- Deste triunghiulară
- Eeste acoperită de fibromucoasă flotantă
162Planul protetic în zona frontală a arcadelor dentare, necesar de a fi determinat în edentaţiile parţiale extinse, este:
- Aparalel liniei trago – nazale
- Bîntr-un plan cu linia interincisivală
- Cparalel liniei bipupilare
- Dîntrun plan cu linia mediană a feţei
- Eparalel liniei subnazale
163Landa susţine că distanţa dintre planul Camper şi cel protetic necesar de a fi determinat în edentaţiile parţiale întinse este egală cu:
- A15 mm
- B18 mm
- C20 mm
- D26 mm
- E29 mm
164După adapatrea şablonului cu bordurile de ocluzie la maxilă în a treia situaţie clinică la determinarea relaţiilor intermaxilare centrice se determină:
- Arelieful oral al bordurii de ocluzie la mandibulă
- Bdirecţia bordurii de ocluzie la mandibulă în zonele laterale
- Cdimensiunea verticală de ocluzie
- Dtipul de ocluzie
- Elinia croşetară optimală
165Proteza parţială mobilizabilă acrilică cu croşete simple de menţinere transmite forţele funcţionale asupra suportului:
- Adental
- Bparodontal
- Cdento-parodontal
- Dmuco-osos
- Emixt
166Numărul dinţilor restanţi şi repartizarea lor topografică în edentaţiile parţiale întinse influenţează:
- Apoziţia ecuatorului anatomic
- Bsituarea zonelor retentive
- Ctipul de ocluzie
- Dstabilizarea protezei
- Estarea fibromucoasei cîmpului protetic
167Tuberculii piriformi în edentaţiile parţiale terminale sunt situaţi:
- Aîn zona vălului palatin
- Bretroincisival la maxilă
- Cretroincisival la mandibulă
- Dîn zona retromolară la mandibulă
- Eîn zona retroalveolară la mandibulă
168Braţul elastic al croşetei simple în protezele parţiale mobilizabile acrilice fiind situat în zona retentivă a suprafeţei vestibulare o va cuprinde cu:
- A1/3
- B1/4
- C1/2
- D1/5
- Eîn totalitate
169La proba protezei parţiale mobilizabile acrilice prin testul fonetic cînd T se aude ca D atunci dinţii frontali superiori sînt montaţi:
- Astrict vertical
- Bprea vestibular
- Cprea palatinal
- Dîncrucişat cu cei inferiori
- Eîn infraocluzie
170La proba protezei parţiale mobilizabile acrilice prin testul fonetic cînd D se confundă cu T atunci dinţii frontali superiori sunt montaţi:
- Aprea vestibular
- Bîn supraocluzie
- Cîn prognaţie
- Dîn progenie
- Epre palatinal
171Indicaţi dezavantajul protezelor parţiale mobilizabile acrilice cu croşete simple de menţinere:
- Asînt igienice
- Bsînt fizionomice
- Ctransmit forţele funcţionale pe cale mixtă
- Dtransmit forţele funcţionale asupra suportului muco-osos
- Etransmit forţele funcţionale dento-parodontal
172La rebazarea directă a protezei parţiale mobilizabile acrice se va utiliza acrilatele:
- AFtorax
- BSielast
- CEtacril
- DAcronil
- ERedont
173Proteza parţială mobilizabilă scheletată în edentaţiile terminale totdeauna are un suport:
- Amuco-osos
- Bdento-parodontal
- Cmixt
- Dtangenţial
- Epunctiform
174După proba scheletului protezei parţiale mobilizabile scheletate în edentaţiile terminale tehnica modernă de confecţionare prevede amprentarea:
- Afuncţională
- Banatomică
- Cauxiliară
- Ddocumentară
- Eparţială a zonelor edentate
175Indicaţi elementele speciale de fixare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
- Acroşetul Bonwill
- Bcroşetul Ackers
- Ccroşetul Kemeny
- Dculisele
- Ecroşele divizate Roach
176Factorii etiologici ce duc la apariţia edentaţiei parţiale sînt:
- Avîrsta înaintată
- Babraziunea fiziologică
- Cconginetali
- Dpostnatali
- Eacoperire minimă în zona dinţilor frontali
177Tabloul clinic în edentaţiile parţiale este în dependenţă de :
- Astereotipul actului de masticaţie
- Bsex
- Cfactorul etiologic
- Dfactorul fizionomic
- Elocalizarea breşei
178Indicaţi simptoamele exobucale ale edentaţiei parţiale întinse:
- Agură semideschisă
- Bproeminenţa oaselor zigomatice
- Cdeschiderea gurii în zig-zag
- Dprăbuşirea buzei superioare
- Eprabuşirea obrajilor
179Indicaţi simptoamele endobucale ale edentaţiei parţiale întinse:
- Amicşorarea treimei inferioare a feţei
- Bmacroglosia
- Cprezenţa breşelor mari ale arcadelor dentare
- Dmigrări dentare
- Ecoborîrea comisurilor gurii
180După dimensiunile spaţiilor edentate în edentaţiile parţiale deosebim breşe:
- Amici
- Bmedii
- Cmari
- Dexagerate
- Ealarmante
181După lăţimea apofizei alveolare edentate parţial deosebim următoarele varietăţi:
- Aîngust, pînă la 5 mm
- Bmediu, de la 5 mm pînă la 8 mm
- Cascuţit ca lama
- Ddenivelat
- Elat, mai mult de 8 mm
182Indicaţi metodele statice de determinare a eficienţei masticatorii:
- AGavrilov
- BMamloc
- CAgapov
- DOxman
- EKopeikin
183Indicaţi metodele dinamice de determinare a eficienţei masticatorii la pacienţii cu edentaţii parţiale:
- ACristhensen
- BGhelman
- CVustrov
- DRubinov
- EVasiliev
184Examenul clinic subiectiv al pacienţilor cu edentaţii parţiale incude:
- Apalparea
- Bsondarea
- Cmotivaţia
- Danamneza actualei maladii
- Eanamneza vieţii
185Examenul clinic obiectiv a pacienţilor cu edentaţii parţiale include:
- Ainspecţia
- Binterogarea
- Cpalparea
- Daprecierea vîrstei
- Eaprecierea profesiei
186La examenul exobucal prin inspecţie a pacienţilor cu edentaţii parţiale se determină:
- ADereglările de deglutiţie
- Bdereglările fonetice
- Cstarea unghiurilor mandibuliei
- Dstereotipul actului de masticaţie
- Epoziţia buzelor
187Examenul clinic endobucal la pacienţii cu edentaţii parţiale se efectuează:
- Acu fagodinamometrul
- Bprin inspecţie
- Ccu gnatodinamometrul
- Dprin palpare
- Eprin auscultaţie
188Înregistrarea contactelor dento-dentare la examenul pacienţilor cu edentaţii parţiale se efectuează cu:
- Aparalelograful
- Bplăcuţă din ceară ramolită
- Chîrtie de articulare
- Daparatul Larin
- Ecu creionul
189Indicaţi formaţiunile anatomice ale fibromucoasei cîmpului protetic la maxilă necesare de a fi luate în consideraţie la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile:
- Apapila incisivală
- Bpapilele interdentare
- Cplica pterigomandibulară
- Dtuberozităţile maxilare
- Efrenulul buzei superioare
190Indicaţi tipurile de fibromucoasă ale cîmpului protetic la maxilă după gradul de mobilitate:
- Aimobilă
- Bpasiv mobilă
- Cuşor mobilă
- Dpuţin mobilă
- Erigidă
191Indicaţi metodele clinice de examinare a articulaţiei temporo-mandibulare la pacienţii cu edentaţii parţiale:
- Ainspecţie
- Bpercuţie
- Causcultaţie
- Dpalparea
- Esondarea
192Examenul clinic a muşchilor sistemului stomatognat la pacienţi cu edentaţii parţiale include:
- Ainspecţia
- Bdeterminarea forţei musculare
- Cpalparea
- Delectromiografia
- Emiotonometria
193Gnatosonia este metoda de studiu a zgomotelor la pacienţii cu edentaţii parţiale produse de:
- Acontacte dento-dentare premature
- Bcontactele dintre dinţi şi produsele alimentare
- Cforţa de incizie a alimentelor
- Dduritatea alimentelor
- Eafecţiunile articulaţiei tempro-mandibulare
194Gnatofonia ca metodă complimentară a examenului pacienţilor cu edentaţii parţiale se utilizează la:
- Adiagnosticul dereglărilor funcţiei fonetice
- Bdiagnosticul funcţiei gustative
- Cdeterminarea calităţii reabilitării fonetice
- Ddeterminarea calităţii materialelor utilizate
- Edeterminarea fisurilor în baza protezei
195După structura morfologică şi funcţională, elementele cîmpului protetic în edentaţiile parţiale întinse sînt clasificate în:
- Adinţi restanţi cu parodontul lor
- Blimba cu muşchii ei
- Cplanşeul bucal cu muşchii săi
- Dfibromucoasa şi oasele maxilarelor
- Epalatul moale şi muşchii săi
196Numărul dinţilor restanţi şi repartizarea lor topografică în edentaţiile parţiale întinse au rol important:
- Abiologic
- Bmecanic
- Cfizic
- Dfuncţional
- Ebiofizic
197Indicaţi factorii ce influienţiază valoarea parodontală a dinţilor restanţi în edentaţiile parţiale întinse:
- Agradul de implantare a dintelui
- Braportul coroană rădăcină
- Cstructura ţesuturilor dure
- Dstarea organului pulpar
- Emorfologia radiculară
198Modificările poziţiei dinţilor în edentaţiile parţiale depind de:
- Acaracterul alimentelor
- Bprofesia pacientului
- Ctimpul ce sa scurs de la extracţia dinţilor absenţi
- Dtipul ocluziei
- Estructura ţesutului osos a proceselor alveoalare
199Aspectele variate ale bazei osoase ale cîmpului protetic în edentaţiile parţiale depind de:
- Astereotipul actului de masticaţie
- Bactivitatea funcţională a muşchilor mobilizatori a mandibulei
- Cetiologia edentaţiei
- Dstarea generală a organismului
- Estructura fibromucoasei procesului alveolar
200Pietrokovski deosebeşte următoarele forme ale apofizelor alveolare edentate parţial:
- Atriunghiulare
- Bhexagonale
- Cpatrate
- Dtrapezoidale
- Eparabolice
Information
- Description
- Quiz on tcpm 1 - 200, created by L1 Fn on 25/06/2022.
- Author
- L1 Fn
- Language
- English
- Views
- 406
- Rating
- No ratings yet Rate this quiz