Quiz
compus 1
Erstelle ein kostenloses Konto, um dieses Quiz zu beenden
Speichere deinen Fortschritt und sieh dir dein Endergebnis an.
oder mit deiner E-Mail registrieren
Schon ein Konto? Anmelden
Fragen in diesem Quiz (55)
1Funcţiile principale ale sistemului stomatognat sunt:
- Arespiraţia
- Bfonaţia
- Cumectarea bolului alimentar
- Ddeschiderea gurii
- Efizionomia
2În evoluţia ontogenetică de dezvoltare a sistemului stomatognat deosebim următoarele perioade:
- Ade dezvoltare parţială
- Bpostnatală
- Cde dezvoltare în salturi
- Dprenatală
- Ede formare a cavităţii orale
3Arhitectura şi morfologia componentelor sistemului stomatognat sînt influienţate de:
- Afuncţia fizionomică
- Bcaracterul alimentelor
- Cstereotipul actului de masticaţie
- Dcondiţiile mediului înconjurător
- Efuncţia masticatorie
4Dimensiunile medii ale înălţimei coroanelor incisivilor la maxilă după Marseillier sînt:
- Aincisivii centrali- 15,0 mm
- Bincisivii centrali- 10,0 mm
- Cincisivii centrali- 8,0 mm
- Dincisivii laterali- 8,8 mm
- Eincisivii laterali- 7,8 mm
5Dimensiunele medii ale înălţimei coroanelor caninilor la maxilă şi mandibulă după Marseillier sînt:
- Acaninii la maxilă- 9,5 mm
- Bcaninii la maxilă- 9,0 mm
- Ccaninii la maxilă- 8,5 mm
- Dcaninii la mandibulă- 9,5 mm
- Ecaninii la mandibulă- 9,3 mm
6Liniile (traveele) de rezistenţă la mandibulă sunt:
- Aalveolare
- Bmarginale
- Cradiale
- Dcoronoidale
- Ebazilare
7La muşchii mobilizatori ai mandibulei se referă:
- Amuşchii limbii
- Bmuşchii orbiculari ai buzelor
- Cmuşchii coborîtori
- Dmuşchii valului palatin
- Emuşchii propulsori
8Articulaţia temporo-mandibulară este compusă din:
- Acondilii articulari ai mandibulei
- Baripele osului sfenoidal
- Cmuşchiul pterigoidian intern
- Dcapsula articulară
- Emeniscul articular
9Care ligamente ale articulaţiei temporo-mandibulare limitează mişcările de lateralitate a condililor articulari:
- Astilo-mandibular
- Bpterigomandibular
- Cdisco-temporal
- Dsfeno-mandibular
- Edisco-mandibular
10La propulsia mandibulei participă muşchii
- Ageniohioidian
- Bpterigoidian extern dreapta
- Cpterigoidian intern dreapta
- Dpterigoidian extern stînga
- Efascicolul profund al muşchiului maseter
11La mişcarea mandibulei de lateralitate spre dreapta participă muşchii:
- Apterigoidian extern dreapta
- Bpterogoidian extern stînga
- Cridicător al ungiului gurii
- Dtemporal stînga
- Emilohioidieni stînga
12Formele fiziologice ale arcadelor dentare sunt:
- Aasimetrică
- Bsemieliptică
- Ctrapezoidală
- Dhiperbolică
- Eovală
13La ligamentele alveolo-dentare se referă cele:
- Agingivale
- Bverticale
- Cmucosale
- Dapicale
- Eoblice
14Dimensiunele medii ale înălţimei coroanelor primilor molari la maxilă şi mandibulă după Marseillier sînt:
- Aprimul molar la maxilă- 7,5 mm
- Bprimul molar la maxilă- 7,0 mm
- Cprimul molar la mandibulă- 7,7 mm
- Dprimul molar la mandibulă- 7,0 mm
- Eprimul molar la mandibulă- 6,9 mm
15Dinţii frontali de pe hemiarcada stînga au comun:
- Aprezenţa ecuatorului în trimea medie a suprafetei vestibulare
- Bprezenta ecuatorului la unirea treimei cervicale cu treimea medie a suprafeţei vestibulare
- Cforma concavă a suprafeţei vestibulare
- Dprezenţa a două şanţuri pe suprafaţa vestibulară
- Eprezenţa a trei şanţuri pe suprafaţa vestibulară
16Suprafaţa vestibulară a dintelui 3.4 este delimitată de:
- Asuprafaţă linguală
- Bsuprafaţă proximală mediană
- Csuprafaţă proximală distală
- Dsuprafaţă cervicală
- Esuprafaţă ocluzală
17Semnele de diferenţiere a incisivului superior central din dreapta de cel din stînga sînt:
- Aunghiul mezial e egal cu 900 la dintele 1.1
- Bunghiul mezial e egal cu 900 la dintele 2.1
- Cunghiurile distale la ambii incisivi sînt obtuze
- Dunghiurile meziale la ambii incisivi sînt obtuze
- Eunghiurile meziale şi distale sînt egale
18Pe suprafaţa orală a incisivilor superiori avem următoarele elemente:
- Aşanţuri transversale
- Bcreste marginale
- Ctrei lobi egali
- Ddoi lobi egali
- Etuberculul dentar
19Molarul doi superior are pe suprafaţa ocluzală:
- Acinci cuspizi
- Btrei cuspizi
- Cdoi cuspizi vestibulari
- Ddoi cuspizi palatinali
- Edoi cuspizi supranumerari
20Dimensiunele medii ale înălţimei coroanelor primilor premolari la maxilă şi mandibulă după Marseillier sînt:
- Aprimii premolari la maxilă- 8,0 mm
- Bprimii premolari la maxilă- 7,5 mm
- Cprimii premolari la mandibulă- 8,0 mm
- Dprimii premolari la mandibulă- 7,5 mm
- Eprimii premolari la mandibulă- 7,0 mm
21Pe suprafaţa ocluzală a molarilor inferiori permanenţi sînt următoarele elemente:
- Acîte trei cuspizi
- Bcîte doi cuspizi
- Ccîte două creste marginale
- Dcîte două margini incisivale
- Efosete centrale şi fosete marginale
22Ce ocluzii sînt considerate fiziologice:
- Aadîncă
- Bîncrucişată
- Cdeschisă
- Ddreaptă
- Eortognată
23Semnele ocluziei centrice sunt:
- Aparadontale
- Bmusculare
- Cdentare
- Dlinguale
- Earticulare
24Ocluzii fiziologice sînt:
- Aprogenia
- Bdescisă
- Cprognatia
- Dbiprognată
- Eopistognată
25Ocluzii patologice sînt:
- Aprogenia
- Bprognatia
- Cadîncă
- Dortognatică
- Ebiprognatică
26Ce relaţii sănt prezente între arcadele dentare în mişcarea de lateralitate:
- Aprezenţa contactelor cuspizilor omogeni pe partea lucrătoare
- Bprezenţa contactelor cuspizilor omogeni pe partea de balans
- Cprezenţa contactelor cuspizilor neomogeni pe partea de balans
- Dspaţiul de inocluzie pe partea lucrătoare
- Erelaţii de ocluzie centrice
27Consecutivitatea fazelor actului de masticaţie după Gysi sînt:
- Aînchiderea gurii
- Bdeschiderea gurii
- Cpropulsia mandibulei pînă la contactul dintre arcadele dentare “cap la cap”
- Dmişcarea mandibulei de lateralitate
- Erespiraţia
28În evoluţia postnatală a sistemului stomatognat deosebim următoarele perioade:
- Ade morfogeneză de până la 1 an
- Bde morfogeneză de până la 3 ani
- Cde morfogeneză de până la 7 ani
- Dde morfogeneză de până la 16 ani
- Ede modelare de la 16 ani până la vârste înaintate
29Sistemul stomatognat se dezvoltă şi se formează sub influenţa de dirijare a următorilor factori:
- Afiziologici
- Bbiologici
- Cgenetici
- Dneuroendocrini
- Efuncţional
30La maxilă stâlpii de rezistenţă sînt sistematizaţi în:
- Averticali
- Boblici
- Ctangenţiali
- Dorizontali
- Ecu un caracter mixt
31La nivelul palatului dur Benninghoff împarte stîlpii de rezistenţă în:
- Atransversali
- Bverticali
- Coblici
- Dposterio - anteriori
- Elaterali
32Comparând corticala maxilei şi a mandibulei ne convingem:
- Acorticala la ambele maxilare este de aceeaşi grosime
- Bcorticala la maxilă este mai groasă
- Ccorticala la mandibulă este mai groasă
- Dcorticala la mandibulă este mai subţire
- Ecorticala la maxilă este mai subţire
33În morfologia funcţională a mandibulei după verticala interincisivă deosebim următoarele forme de menton:
- Amenton neutru
- Bmenton ondulat
- Cmenton pozitiv
- Dmenton negativ
- Ementon triunghiular
34La mandibulă presiunile venite de la nivelul paradonţiului se transmit pe următoarele căi:
- Aliniile de rezistenţă transversale
- Bliniile de rezistenţă anterioare
- Cliniile de rezistenţă posterioară
- Dliniile de rezistenţă verticale
- Eprocesele mastoidiene
35Meniscul articulaţiei temporo-mandibulare împarte spaţiul articular în:
- Acavitatea menisco – temporală (anterior-superioară)
- Bcavitatea menisco – tuberculară
- Ccavitatea menisco – condeliană (inferior-posterioară)
- Dcavitatea menisco – posterioară
- Ecavitatea menisco - mediană
36Formele frecvente ale tuberculului articulat a articulaţiei temporo-mandibulare sunt:
- Arotungită
- Bplată
- Cmediu pronunţat
- Dovală
- Eabruptă
37Predominarea funcţională a muşchiului maseter conduce la instalarea steriotipului actului masticator:
- Atocător
- Bfrecător
- Cunilateral
- Dbilateral
- Emixt
38Muşchii pterigoidiani interni participă la formarea steriotipului actului masticator:
- Atocător
- Bfrecător
- Cunilateral
- Dbilateral
- Emixt
39Cele mai armonioase forme ale arcadelor dentare la maxilă şi mandibulă sînt:
- Atrapezoidală la mandibulă
- Bpatrată la maxilă
- Csemielipsă la maxilă
- Delipsoidă la mandibulă
- Eparabolică la mandibulă
40Unitatea de sistem a arcadelor dentare este asigurată de:
- Apunctele de contact interdentare
- Bdinamica mandibulară
- Capofizele alveolare
- Dligamentele interdentare
- Earticulaţia teomporo-mandibulară
41Fiecare os maxilar este format dintr-un corp si patru apofize:
- Afrontala
- Bnazala
- Calveolara
- Dpalatinala
- Emalara (zigomatică)
42Meniscul prezinta urmatoarele fete articulare:
- Afata superioara cu relief convex-concav
- Bfata mediana cu relief convex
- Cfata inferioara prezinta un relief concav
- Dfata laterala cu reliefare convexa
- Efata bazala cu reliefare concava
43ATM prezinta urmatoarele grupuri musculare:
- Amușchii vălului palatului
- Bmușchii orofaciali
- Cmușchii gîtului
- Dmușchii limbii
- Emobilizatori ai mandibulei
44Rolul dintilor:
- Adeglutitie
- Bmasticator
- Ccinetic
- Drezonator
- Emorfostructural
45La varsta de 21 luni(2 ani) erup:
- Acaninii superiori
- Bmolarul doi temporar
- Cprimul molar
- Dincisivii centrali inferiori
- Ecaninii inferiori
46In jurul varstei de 10 ani erup:
- Ala mandibula al doilea premolar
- Bla maxilar al doilea premolar
- Cla maxilar caninul
- Dla mandibula primul premolar
- Ela mandibula molarul doi
47Daca insertia gingiei este la nivelul coletului dintelui:
- Acoroana anatomica este egala cu cea clinica
- Bcoroana clinica este mai mare
- Ccoroana anatomica este mai mare
- Decuatorul devine mult mai vizibil
- Ecoroana clinica este egala cu cea anatomica
48Tipuri de ecuator:
- Aecuator anatomic
- Becuator apical
- Cecuator radicular
- Decuatorul de malpozitie
- Eecuatorul protetic
49Adamantina acoperă:
- ARădăcina dintelui
- BCoroana dintelui
- CDentina
- DCimentul
- EDentina în partea coronară
50Fisurile smalţiare au formă de:
- ALitera U
- BLitera V
- CEprubetă
- DColbă
- EClopot
51Mai receptive la carie sunt fisurile din smalţ în formă de:
- AClopot
- BColbă
- CEprubetă
- DLitera V
- ELitera U
52Lungimea prismei smalţiare este de:
- A4-6 mkm
- B7-8 mkm
- CIdentică cu grosimea adamantinei
- DDepăşeşte grosimea adamantinei
- EDe 2 ori mai mare decât grosimea smalţului
53Prisma smalţiară în secţiune transversală în majoritate are formă:
- ACuboidă
- BArcuată
- CPoligonală
- DFormă de solzi
- EOvală
54Prisma smalţiară este alcătuită din:
- ACap
- BCoadă
- CRădăcină
- DColet
- EMâner
55Care sunt formaţiunile principale din structura smalţului:
- APrismele smalţiare
- BTeaca prismei
- CSubstanţa interprismatică
- DMateria organică
- EBenzile Gunther-Schreger
Informationen
- Beschreibung
- Quiz am compus 1, erstellt von Hard Well am 13/06/2019.
- Autor
- Hard Well
- Sprache
- English
- Aufrufe
- 2.729
- Schlagwörter
- Bewertung
- Noch keine Bewertungen Bewerte dieses Quiz