Quiz
compus 1
Create a free account to finish this quiz
Save your progress and see your final score.
Already have an account? Sign in
Questions in this quiz (55)
1Funcţiile principale ale sistemului stomatognat sunt:
- Arespiraţia
- Bfonaţia
- Cumectarea bolului alimentar
- Ddeschiderea gurii
- Efizionomia
2În evoluţia ontogenetică de dezvoltare a sistemului stomatognat deosebim următoarele perioade:
- Ade dezvoltare parţială
- Bpostnatală
- Cde dezvoltare în salturi
- Dprenatală
- Ede formare a cavităţii orale
3Arhitectura şi morfologia componentelor sistemului stomatognat sînt influienţate de:
- Afuncţia fizionomică
- Bcaracterul alimentelor
- Cstereotipul actului de masticaţie
- Dcondiţiile mediului înconjurător
- Efuncţia masticatorie
4Dimensiunile medii ale înălţimei coroanelor incisivilor la maxilă după Marseillier sînt:
- Aincisivii centrali- 15,0 mm
- Bincisivii centrali- 10,0 mm
- Cincisivii centrali- 8,0 mm
- Dincisivii laterali- 8,8 mm
- Eincisivii laterali- 7,8 mm
5Dimensiunele medii ale înălţimei coroanelor caninilor la maxilă şi mandibulă după Marseillier sînt:
- Acaninii la maxilă- 9,5 mm
- Bcaninii la maxilă- 9,0 mm
- Ccaninii la maxilă- 8,5 mm
- Dcaninii la mandibulă- 9,5 mm
- Ecaninii la mandibulă- 9,3 mm
6Liniile (traveele) de rezistenţă la mandibulă sunt:
- Aalveolare
- Bmarginale
- Cradiale
- Dcoronoidale
- Ebazilare
7La muşchii mobilizatori ai mandibulei se referă:
- Amuşchii limbii
- Bmuşchii orbiculari ai buzelor
- Cmuşchii coborîtori
- Dmuşchii valului palatin
- Emuşchii propulsori
8Articulaţia temporo-mandibulară este compusă din:
- Acondilii articulari ai mandibulei
- Baripele osului sfenoidal
- Cmuşchiul pterigoidian intern
- Dcapsula articulară
- Emeniscul articular
9Care ligamente ale articulaţiei temporo-mandibulare limitează mişcările de lateralitate a condililor articulari:
- Astilo-mandibular
- Bpterigomandibular
- Cdisco-temporal
- Dsfeno-mandibular
- Edisco-mandibular
10La propulsia mandibulei participă muşchii
- Ageniohioidian
- Bpterigoidian extern dreapta
- Cpterigoidian intern dreapta
- Dpterigoidian extern stînga
- Efascicolul profund al muşchiului maseter
11La mişcarea mandibulei de lateralitate spre dreapta participă muşchii:
- Apterigoidian extern dreapta
- Bpterogoidian extern stînga
- Cridicător al ungiului gurii
- Dtemporal stînga
- Emilohioidieni stînga
12Formele fiziologice ale arcadelor dentare sunt:
- Aasimetrică
- Bsemieliptică
- Ctrapezoidală
- Dhiperbolică
- Eovală
13La ligamentele alveolo-dentare se referă cele:
- Agingivale
- Bverticale
- Cmucosale
- Dapicale
- Eoblice
14Dimensiunele medii ale înălţimei coroanelor primilor molari la maxilă şi mandibulă după Marseillier sînt:
- Aprimul molar la maxilă- 7,5 mm
- Bprimul molar la maxilă- 7,0 mm
- Cprimul molar la mandibulă- 7,7 mm
- Dprimul molar la mandibulă- 7,0 mm
- Eprimul molar la mandibulă- 6,9 mm
15Dinţii frontali de pe hemiarcada stînga au comun:
- Aprezenţa ecuatorului în trimea medie a suprafetei vestibulare
- Bprezenta ecuatorului la unirea treimei cervicale cu treimea medie a suprafeţei vestibulare
- Cforma concavă a suprafeţei vestibulare
- Dprezenţa a două şanţuri pe suprafaţa vestibulară
- Eprezenţa a trei şanţuri pe suprafaţa vestibulară
16Suprafaţa vestibulară a dintelui 3.4 este delimitată de:
- Asuprafaţă linguală
- Bsuprafaţă proximală mediană
- Csuprafaţă proximală distală
- Dsuprafaţă cervicală
- Esuprafaţă ocluzală
17Semnele de diferenţiere a incisivului superior central din dreapta de cel din stînga sînt:
- Aunghiul mezial e egal cu 900 la dintele 1.1
- Bunghiul mezial e egal cu 900 la dintele 2.1
- Cunghiurile distale la ambii incisivi sînt obtuze
- Dunghiurile meziale la ambii incisivi sînt obtuze
- Eunghiurile meziale şi distale sînt egale
18Pe suprafaţa orală a incisivilor superiori avem următoarele elemente:
- Aşanţuri transversale
- Bcreste marginale
- Ctrei lobi egali
- Ddoi lobi egali
- Etuberculul dentar
19Molarul doi superior are pe suprafaţa ocluzală:
- Acinci cuspizi
- Btrei cuspizi
- Cdoi cuspizi vestibulari
- Ddoi cuspizi palatinali
- Edoi cuspizi supranumerari
20Dimensiunele medii ale înălţimei coroanelor primilor premolari la maxilă şi mandibulă după Marseillier sînt:
- Aprimii premolari la maxilă- 8,0 mm
- Bprimii premolari la maxilă- 7,5 mm
- Cprimii premolari la mandibulă- 8,0 mm
- Dprimii premolari la mandibulă- 7,5 mm
- Eprimii premolari la mandibulă- 7,0 mm
21Pe suprafaţa ocluzală a molarilor inferiori permanenţi sînt următoarele elemente:
- Acîte trei cuspizi
- Bcîte doi cuspizi
- Ccîte două creste marginale
- Dcîte două margini incisivale
- Efosete centrale şi fosete marginale
22Ce ocluzii sînt considerate fiziologice:
- Aadîncă
- Bîncrucişată
- Cdeschisă
- Ddreaptă
- Eortognată
23Semnele ocluziei centrice sunt:
- Aparadontale
- Bmusculare
- Cdentare
- Dlinguale
- Earticulare
24Ocluzii fiziologice sînt:
- Aprogenia
- Bdescisă
- Cprognatia
- Dbiprognată
- Eopistognată
25Ocluzii patologice sînt:
- Aprogenia
- Bprognatia
- Cadîncă
- Dortognatică
- Ebiprognatică
26Ce relaţii sănt prezente între arcadele dentare în mişcarea de lateralitate:
- Aprezenţa contactelor cuspizilor omogeni pe partea lucrătoare
- Bprezenţa contactelor cuspizilor omogeni pe partea de balans
- Cprezenţa contactelor cuspizilor neomogeni pe partea de balans
- Dspaţiul de inocluzie pe partea lucrătoare
- Erelaţii de ocluzie centrice
27Consecutivitatea fazelor actului de masticaţie după Gysi sînt:
- Aînchiderea gurii
- Bdeschiderea gurii
- Cpropulsia mandibulei pînă la contactul dintre arcadele dentare “cap la cap”
- Dmişcarea mandibulei de lateralitate
- Erespiraţia
28În evoluţia postnatală a sistemului stomatognat deosebim următoarele perioade:
- Ade morfogeneză de până la 1 an
- Bde morfogeneză de până la 3 ani
- Cde morfogeneză de până la 7 ani
- Dde morfogeneză de până la 16 ani
- Ede modelare de la 16 ani până la vârste înaintate
29Sistemul stomatognat se dezvoltă şi se formează sub influenţa de dirijare a următorilor factori:
- Afiziologici
- Bbiologici
- Cgenetici
- Dneuroendocrini
- Efuncţional
30La maxilă stâlpii de rezistenţă sînt sistematizaţi în:
- Averticali
- Boblici
- Ctangenţiali
- Dorizontali
- Ecu un caracter mixt
31La nivelul palatului dur Benninghoff împarte stîlpii de rezistenţă în:
- Atransversali
- Bverticali
- Coblici
- Dposterio - anteriori
- Elaterali
32Comparând corticala maxilei şi a mandibulei ne convingem:
- Acorticala la ambele maxilare este de aceeaşi grosime
- Bcorticala la maxilă este mai groasă
- Ccorticala la mandibulă este mai groasă
- Dcorticala la mandibulă este mai subţire
- Ecorticala la maxilă este mai subţire
33În morfologia funcţională a mandibulei după verticala interincisivă deosebim următoarele forme de menton:
- Amenton neutru
- Bmenton ondulat
- Cmenton pozitiv
- Dmenton negativ
- Ementon triunghiular
34La mandibulă presiunile venite de la nivelul paradonţiului se transmit pe următoarele căi:
- Aliniile de rezistenţă transversale
- Bliniile de rezistenţă anterioare
- Cliniile de rezistenţă posterioară
- Dliniile de rezistenţă verticale
- Eprocesele mastoidiene
35Meniscul articulaţiei temporo-mandibulare împarte spaţiul articular în:
- Acavitatea menisco – temporală (anterior-superioară)
- Bcavitatea menisco – tuberculară
- Ccavitatea menisco – condeliană (inferior-posterioară)
- Dcavitatea menisco – posterioară
- Ecavitatea menisco - mediană
36Formele frecvente ale tuberculului articulat a articulaţiei temporo-mandibulare sunt:
- Arotungită
- Bplată
- Cmediu pronunţat
- Dovală
- Eabruptă
37Predominarea funcţională a muşchiului maseter conduce la instalarea steriotipului actului masticator:
- Atocător
- Bfrecător
- Cunilateral
- Dbilateral
- Emixt
38Muşchii pterigoidiani interni participă la formarea steriotipului actului masticator:
- Atocător
- Bfrecător
- Cunilateral
- Dbilateral
- Emixt
39Cele mai armonioase forme ale arcadelor dentare la maxilă şi mandibulă sînt:
- Atrapezoidală la mandibulă
- Bpatrată la maxilă
- Csemielipsă la maxilă
- Delipsoidă la mandibulă
- Eparabolică la mandibulă
40Unitatea de sistem a arcadelor dentare este asigurată de:
- Apunctele de contact interdentare
- Bdinamica mandibulară
- Capofizele alveolare
- Dligamentele interdentare
- Earticulaţia teomporo-mandibulară
41Fiecare os maxilar este format dintr-un corp si patru apofize:
- Afrontala
- Bnazala
- Calveolara
- Dpalatinala
- Emalara (zigomatică)
42Meniscul prezinta urmatoarele fete articulare:
- Afata superioara cu relief convex-concav
- Bfata mediana cu relief convex
- Cfata inferioara prezinta un relief concav
- Dfata laterala cu reliefare convexa
- Efata bazala cu reliefare concava
43ATM prezinta urmatoarele grupuri musculare:
- Amușchii vălului palatului
- Bmușchii orofaciali
- Cmușchii gîtului
- Dmușchii limbii
- Emobilizatori ai mandibulei
44Rolul dintilor:
- Adeglutitie
- Bmasticator
- Ccinetic
- Drezonator
- Emorfostructural
45La varsta de 21 luni(2 ani) erup:
- Acaninii superiori
- Bmolarul doi temporar
- Cprimul molar
- Dincisivii centrali inferiori
- Ecaninii inferiori
46In jurul varstei de 10 ani erup:
- Ala mandibula al doilea premolar
- Bla maxilar al doilea premolar
- Cla maxilar caninul
- Dla mandibula primul premolar
- Ela mandibula molarul doi
47Daca insertia gingiei este la nivelul coletului dintelui:
- Acoroana anatomica este egala cu cea clinica
- Bcoroana clinica este mai mare
- Ccoroana anatomica este mai mare
- Decuatorul devine mult mai vizibil
- Ecoroana clinica este egala cu cea anatomica
48Tipuri de ecuator:
- Aecuator anatomic
- Becuator apical
- Cecuator radicular
- Decuatorul de malpozitie
- Eecuatorul protetic
49Adamantina acoperă:
- ARădăcina dintelui
- BCoroana dintelui
- CDentina
- DCimentul
- EDentina în partea coronară
50Fisurile smalţiare au formă de:
- ALitera U
- BLitera V
- CEprubetă
- DColbă
- EClopot
51Mai receptive la carie sunt fisurile din smalţ în formă de:
- AClopot
- BColbă
- CEprubetă
- DLitera V
- ELitera U
52Lungimea prismei smalţiare este de:
- A4-6 mkm
- B7-8 mkm
- CIdentică cu grosimea adamantinei
- DDepăşeşte grosimea adamantinei
- EDe 2 ori mai mare decât grosimea smalţului
53Prisma smalţiară în secţiune transversală în majoritate are formă:
- ACuboidă
- BArcuată
- CPoligonală
- DFormă de solzi
- EOvală
54Prisma smalţiară este alcătuită din:
- ACap
- BCoadă
- CRădăcină
- DColet
- EMâner
55Care sunt formaţiunile principale din structura smalţului:
- APrismele smalţiare
- BTeaca prismei
- CSubstanţa interprismatică
- DMateria organică
- EBenzile Gunther-Schreger
Information
- Description
- Quiz on compus 1, created by Hard Well on 13/06/2019.
- Author
- Hard Well
- Language
- English
- Views
- 2,729
- Tags
- Rating
- No ratings yet Rate this quiz