Test
biostatistica 2
Crea una cuenta gratis para terminar este test
Guarda tu progreso y consulta tu resultado final.
¿Ya tienes cuenta? Inicia sesión
Preguntas del test (158)
1142.Indicați metodele de ajustare a seriei cronologice
- Amajorarea intervalului
- Bcalcularea mediei ponderate
- Ccalcularea mediei momentelor
- Dcalcularea mediei de grup
- Ecalcularea mediei glisante
2143. Selectați particularitatea de evoluție a fenomenului, care impune efectuarea ajustării
seriei cronologice:- Acreşterea evidentă
- Bdescreşterea evidentă
- Coscilarea evidentă
- Dstaționarea evidentă
- Ecorelarea evidentă
3144. Precizați caracteristica mediei de grup în seria cronologică
- Aeste suma a două niveluri vecine
- Beste semisuma a două niveluri vecine
- Ceste valoarea medie, obţinută din nivelul dat şi două niveluri vecine
- Deste semisuma a trei niveluri vecine
- Eeste diferenţa dintre două niveluri vecine
4145. Selectați un indicator de analiză a seriei cronologice:
- Avaloarea medie a unui procent de spor
- Bvaloarea absolută a unui procent de spor
- Cvaloarea relativă a unui procent de spor
- Dvaloarea absolută a unui procent de creştere
- Evaloarea absolută a sporului
5146. Selectați tipurile de mărimi, care pot forma o serie cronologică
- Aabsolute
- Bcorelative
- Crelative
- Dselective
- Emedii
6147. Selectați afirmația corectă despre modul de calcul al ritmului de creştere în seria cronologică:
- Araport procentual al ritmului sporului la nivelul precedent
- Braport procentual al nivelului următor la cel precedent
- Craport procentual al nivelului precedent la cel următor
- Draport procentual al sporului absolut la nivelul precedent
- Eraport simplu al nivelulului următor la nivelul precedent
7148. Precizați modul corect de calcul al sporului absolut în seria cronologică
- Araportul nivelului următor la cel precedent
- Bdiferența dintre nivelul următor şi nivelul precedent
- Cdiferenţa dintre nivelul precedent şi nivelul următor
- Dsuma nivelurilor următor şi precedent
- Esemisuma nivelurilor următor şi precedent
8149. Indicați tipurile de marimi, care pot reprezenta nivelurile unei serii cronologice
- Arelative de tip rată
- Brelative de tip proporție
- Crelative de tip medie
- Drelative absolute
- Erelative de tip raport
9150. Precizați modul de obținere a valorii absolute a unui procent de spor în seria cronologică:
- Araportul simplu al nivelului următor la cel precedent
- Braportul procentual al nivelului următor la cel precedent
- Craportul simplu al sporului absolut la ritmul sporului
- Draportul procentual al sporului absolut la ritmul sporului
- Eraportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent
10151. Selectați modul corect de calcul al ritmului de spor în seria cronologică
- Araportul nivelului următor la cel precedent
- Braportul procentual al sporului absolut la ritmul sporului
- Craportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent
- Draportul procentual al nivelului următor la cel precedent
- Esuma nivelurilor următor şi precedent
11152. Precizați denumirea corectă a unei valori numerice individuale din seria cronologică:
- Avariantă
- Bnivel
- Ctreaptă
- Dunitate
- Efrecvență
12153. Selectaţi definiţia corectă a seriei cronologice:
- Aşir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, ordonate crescător
- Bşir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, care caracterizează
schimbarea lui în volum - Cşir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, care caracterizează
schimbarea lui în timp - Dşir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, care caracterizează
schimbarea lui în spaţiu - Eşir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, ordonate descrescător
13154. Selectați proprietățile termenilor seriei cronologice:
- Avariabilitatea
- Bomogenitatea
- Cperiodicitatea
- Dindependența
- Einterdependența
14155. Selectați caracteristica ritmului de creştere în seria cronologică:
- Aarată de cât la sută sau de câte ori s-a modificat mărimea fenomenului în timp
- Barată de cât la sută sau de câte ori, în mediu, s-a modificat mărimea fenomenului în timp
- Carată cu cât la sută s-a modificat mărimea fenomenului în timp
- Darată cu cât la suta, în mediu, s-a modificat mărimea fenomenului în timp
15156. Selectați afirmațiile corecte despre seria cronologică:
- Aeste formată din valori numerice ale unui eveniment, care caracterizează schimbarea lui în timp
- Bvizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor de nivel în evoluţia unui fenomen
- Cvizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor de structură în evoluţia unui fenomen
- Deste formată din mărimi absolute, relative şi medii
- Eeste formată din valori nenumerice ale unui fenomen, care caracterizează schimbarea lui în
timp
16Selectați afirmațiile corecte referitor la seria cronologică de momente:
- Afiecare valoare individuală caracterizează nivelul la care a ajuns fenomenul analizat într-un
interval dat - Bfiecare valoare individuală caracterizează nivelul la care a ajuns fenomenul analizat într-un
moment dat - Ceste formată din mărimi ce caracterizează fenomenul într-un interval de timp
- Deste formată din mărimi ce caracterizează fenomenul în anumite momente de timp
- Enu permite cumularea valorilor termenilor
- Afiecare valoare individuală caracterizează nivelul la care a ajuns fenomenul analizat într-un
17158. Selectați afirmațiile corecte referitor la seria cronologică de intervale:
- Anu permite cumularea valorilor termenilor
- Bfiecare valoare individuală reprezintă rezultatul unui proces care se desfăşoară într-un interval de timp
- Cfiecare valoare individuală reprezintă rezultatul unui proces într-un moment de timp
- Dpermite cumularea valorilor termenilor
- Eeste formată din mărimi individuale independente
18159. Selectaţi metodele de standardizare
- Adirectă
- Bindirectă
- Ctangenţială
- Dproporţională
- Eparametrică
19160. Precizați domeniul de utilizare a metodei directe de standardizare:
- Adeterminarea caracterului legăturii dintre două fenomene studiate
- Bcompararea indicatorilor intensivi în scopul eliminării influenţei asupra lor a factorilor ce determină neomogenitatea totalităţilor comparate
- Ccompararea indicatorilor intensivi în scopul masurării semnificației diferenţei dintre
două totalităţi comparate - Ddeterminarea puterii legăturii dintre două fenomene studiate
- Ecompararea indicatorilor intensivi în scopul evidențierii influenţei asupra lor a factorilor ce condiționează omogenitatea totalităţilor comparate
20161. Precizați ce poate fi standard în utilizarea metodei directe de standardizare:
- Aindicatorii intensivi generali
- Bindicatorii intensivi speciali
- Ccomponenţa unei totalităţi
- Dmedia aritmetică a unei totalităţi
- Eindicatorii generali de raport
21162. Precizați ce include prima etapă a standardizării directe:
- Acalculul indicatorilor absoluți
- Bcalculul indicatorilor intensivi
- Ccalculul indicatorilor standardizaţi
- Dcalculul standardului
- Ecalculul indicatorilor medii
22163. Indicați particularitatea etapei a doua a metodei directe de standardizare:
- Aalegerea și calculul indicatorilor intensivi speciali
- Balegerea şi calculul standardului
- Calegerea și calculul indicatorilor standardizaţi
- Dcalculul „valorilor aşteptate" pentru fiecare grupă de standard
- Ecalculul „valorilor aşteptate" numai pentru o grupă de standard
23164. Selectati afirmatia corecta despre indicatorii standardizati:
- Asunt indicatori de semnificație
- Bsunt indicatori convenţionali
- Csunt indicatori de veridicitate
- Dsunt indicatori de variabilitate
- Esunt indicatori veridici
24165. Selectați varianta corectă a concluziei în cazul lipsei diferenței dintre mărimea
indicatorilor standardizaţi și a celor intensivi (A < B; A < B):- Afactorul eliminat nu influenţează mărimea indicatorului intensiv
- Bfactorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv
- Cfactorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia creşterii
- Dfactorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia descreşterii
- Efactorul eliminat apropie de medie indicatorul intensiv
25166. Selectaţi scopurile utilizării metodei de standardizare:
- Aidentificarea cauzelor diferențelor dintre mărimile relative sau medii comparate
- Bcompararea şi analiza fenomenelor produse în populații neomogene
- Cdeterminarea gradului de neomogenitate a totalităţilor comparate
- Didentificarea cauzelor asemănării mărimilor relative sau medii comparate
- Ecompararea şi analiza fenomenelor produse în populații omogene
26167. Precizati la care etapă a metodei de standardizare se utilizează mărimi absolute:
- Aprima şi a cincea
- Bprima şi a treia
- Ca doua şi a treia
- Da doua şi a patra
- Ela toate etapele
27168. Selectați care, din cele enumerate, reflectă valoarea numerică reală a fenomenului?
- Aindicatorii generali și speciali corelați ai standardului
- Bindicatorii generali și speciali standardizaţi
- Cindicatorii generali şi speciali extensivi
- Dindicatorii generali și speciali intensivi
- Emărimea relativă a fenomenului
28169. Selectați etapa standardizării directe, în care poate fi confirmată prezenţa factorilor ce influenţează mărimea fenomenului studiat:
- Aprima
- Ba doua
- Ca treia
- Da patra
- Ea cincea
29170. Selectați indicatorii obținuți la prima etapă a standardizării directe:
- Astandardizați generali
- Babsoluți generali
- Cintensivi standardizaţi
- Dintensivi generali
- Eabsoluţi standardizaţi
30171. Selectați afirmațiile corecte privitor la indicatorii standardizati:
- Asunt obţinuţi din totalităţi formate în mod natural
- Bsunt obţinuţi din totalităţi formate artificial
- Csunt obținuți pâna la cunoașterea indicatorilor intensivi
- Dsunt o măsură convențională a fenomenului
- Esunt obținuți după cunoașterea indicatorilor intensivi
31172. Care din variantele propuse reflectă esenţa etapei a cincea a metodei directe de standardizare?
- Acompararea indicatorilor intensivi speciali cu cei standardizați
- Bcompararea indicatorilor absoluți speciali cu cei standardizați
- Ccompararea indicatorilor intensivi generali cu cei standardizați
- Dcompararea indicatorilor absoluți generali cu cei standardizați
- Ecompararea indicatorilor corelați speciali cu cei standardizați
32173. Alegeti varianta corespunzătoare sensului etapei a treia a metodei directe de standardizare:
- Acalculul mărimilor absolute aşteptate ale fenomenului în grupele de standard
- Bcalculul mărimilor absolute corelate ale fenomenului în grupele de standard
- Ccalculul mărimilor medii aşteptate ale fenomenului în grupele de standard
- Dcalculul mărimilor relative corelate ale fenomenului în grupele de standard
- Ecalculul mărimilor relative aşteptate ale fenomenului în grupele de standard
33174. Selectați ce corespunde etapei a patra a metodei directe de standardizare:
- Acalculul indicatorilor sumarizati
- Bcalculul valorilor aşteptate
- Ccalculul indicatorilor standardizaţi
- Dcalculul mărimilor absolute speciale
- Ecalculul indicatorilor corelați
34175. Selectați cazurile de NEUTILIZARE a metodei directe de standardizare:
- Acompararea indicatorilor identici în totalități omogene
- Bcompararea indicatorilor diferiți în totalități omogene
- Ccompararea indicatorilor diferiți în totalități neomogene
- Dcompararea indicatorilor identici în totalități neomogene
- Ecompararea indicatorilor identici într-o totalitate
35176. Selectați varianta corectă a concluziei în cazul prezenței diferenței dintre mărimea
indicatorilor standardizaţi și a celor intensivi (A < B; A > B):- Afactorul eliminat nu influenţează mărimea indicatorului intensiv
- Bfactorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv
- Cfactorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia creşterii
- Dfactorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia descreşterii
- Efactorul eliminat apropie de medie indicatorul intensiv
36177. Precizați ce poate fi standard în cadrul metodei directe de standardizare:
- Acomponenţa unei totalităţi
- Brata generală
- Csuma totalităţilor comparate
- Drata specială
- Esemisuma totalităţilor comparate
37178. Selectaţi domeniile de aplicare ale epidemiologiei în sănătatea publică:
- Adeterminarea factorilor de risc
- Bdescrierea istoriei naturale a bolilor
- Cdepistarea şi supravegherea bolilor la nivel de populație
- Ddepistarea şi supravegherea bolilor la nivel de individ
- Eclasificarea bolilor
38179. Selectaţi etapele cercetării fundamentale ale epidemiologiei:
- Asupravegherea bolii
- Bprofilaxia primară
- Cprofilaxia terţiară
- Ddepistarea clinică a bolii
- E✔iniţierea procesului epidemiologic
39180. Indicaţi principalele tipuri de studii epidemiologice:
- Adescriptive
- Bnarative
- Canalitice
- Dsecţionale
- Eproporționale
40181. Selectaţi caracteristicile anchetelor descriptive
- Atestează relaţia cauzală sau eficacitatea unor tratamente
- Bpermit elaborarea ipotezelor precum și cunoaşterea factorului de risc şi a efectului
- Cestimează existenţa într-o populaţie a unor maladii şi a unor factori de risc
- Dpermit elaborarea ipotezelor, dar nu permit cunoaşterea factorului de risc şi a efectului
- Edovedesc relaţia cauzală sau eficacitatea unor tratamente
41182. Selectati afirmatia corectă cu privire la notiunea „asociaţie epidemiologică”:
- Arelaţia ce se poate dovedi că există între factorii de risc sau de protecție şi boală
- Borice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite
stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate - Crelaţia ce se poate dovedi că există între factorii de risc si factorii de protecție
- Dprobabilitatea apariţiei bolilor sau decesului în prezenţa sau absenţa factorilor de risc
- Erelaţia ce se poate dovedi că există între factorii de protecție şi factorii neutri
42183. Selectati afirmatia corectă pentru notiunea „populaţie la risc”
- Apopulaţia purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală
- Borice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite
stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate - Cfactor despre care până în prezent nu se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate sau
starea de boală a unei populaţii - Dfactorul care prin existenţa sa provoacă aparitia bolilor într-o populaţie
- Epopulaţia fără factori de risc, care nu poate dezvolta o anumită boală
43184. Selectați obiectele preocupărilor epidemiologice:
- Apopulaţia ţintă
- Bindividul sănătos
- Clotul de bolnavi
- Dindividul investigat
- Eindividul bolnav
44185. Selectaţi varianta corectă de răspuns pentru termenul „frecvenţa bolii”:
- Apopulaţia purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală
- Borice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite
stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate - Cintensitatea cu care apare o boală într-o populaţie
- Dcondiţia care prin existenţa ei menţine starea de sănătate a unei populaţii
- Eraportul dintre bolile existente într-o populaţie
45186. Selectati afirmatia corectă pentru termenul „cauzalitate”:
- Apopulaţia purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală
- Borice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite
stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate - Crelaţia dintre toţi factorii de risc şi efectele pe care le-ar putea produce
- Dcondiţia care prin existenţa ei menţine starea de sănătate a unei populaţii
- Econdiţia care prin existenţa ei deteriorează starea de sănătate a unei populaţii
46187. Selectaţi domeniile de aplicare ale epidemiologiei în medicina clinică:
- Aclasificarea bolilor
- Bdescrierea istoriei naturale a bolilor
- Cstudiul pronosticului bolilor
- Dstudiul etiologiei bolilor
- Edepistarea şi supravegherea în masă a bolilor
47188. Selectaţi afirmatia corecta referitor la notiunea „epidemie”:
- Apopulaţia purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală
- Borice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite
stări morbide cu o frecvenţă mai mare decât cea aşteptată - Capariţia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare într-o colectivitate
umană, cu o frecvenţă în exces faţă de cea aşteptată - Dcondiţia care prin existenţa ei menţine starea de sănătate a unei populaţii
- Eapariţia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare într-o colectivitate
umană, cu o frecvenţă mai mică decât cea aşteptată
48189. Selectaţi caracteristicile factorilor de protecţie:
- Ainfluenţează negativ starea de sănătate.
- Binfluenţează pozitiv starea de sănătate.
- Cmăresc speranţa de viaţă.
- Dmicșorează incidența bolilor
- Enu influențează starea de sănătate.
49190. Selectaţi formula de calcul a prevalenţei:
- Anumărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei x 1000
- Bnumărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei examinate x 1000
- Cnumărul total de cazuri noi de boală/numărul populaţiei x 1000
- Dnumărul total de cazuri noi de boală/ani - persoană de observaţie x 1000
- Enumărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei dispensarizate x 1000
50191. Alegeți răspunsul corect pentru notiunea „risc”:
- Aprobabilitatea apariţiei bolilor sau decesului numai în absenta factorilor de risc
- Borice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite
stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate - Ccondiția despre care până în prezent nu se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate
sau starea de boală a unei populaţii - Dprobabilitatea apariţiei bolilor sau decesului în prezenţa sau absenţa factorilor de risc
- Eprobabilitatea apariţiei bolilor sau decesului numai în prezenţa factorilor de risc
51192. Selectaţi studiile descriptive efectuate la nivel de populaţie:
- Ade corelaţie
- Bcaz-control
- Cserii de cazuri
- Dde cohortă
- Ede caz
52193. Selectati formula de calcul a incidenţei:
- Anumărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei x 1000
- Bnumărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei sănătoase x 1000
- Cnumărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei dispensarizate x 1000
- Dnumărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei examinate x 1000
- Enumărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei x 1000
53194. Precizați formula de calcul a incidenţei densitate:
- Anumărul de cazuri noi de boală în perioada de observatie/numărul populaţiei x 1000
- Bnumărul de cazuri noi de boală în perioada de observaţie/numărul populaţiei x 1000
- Cnumărul de cazuri noi de boală în perioada specificată/ani - persoană de observaţie x 1000
- Dnumărul total de cazuri de boală/ani - persoană de observaţie x 1000
- Enumărul total de cazuri de boală/ numărul populatiei examinate x 1000
54195. Selectati afirmația corectă cu privire la notiunea „factor indiferent”:
- Arelaţia ce se poate dovedi că există între două categorii distincte: factori de risc şi boală
- Borice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite
stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate - Cfactor despre care până în prezent nu se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate sau
starea de boală a unei populaţii - Dprobabilitatea apariţiei bolilor sau decesului în prezenţa sau absenţa factorilor de risc
- Efactor despre care până în prezent se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de
boală a unei populaţii
55196. Selectaţi studiile descriptive, efectuate la nivel de individ:
- Aecologice
- Btransversale
- Cserii de cazuri
- Dde caz
- Eexperimentale
56197. Precizați avantajele studiilor transversale:
- Apermit evaluarea completă a prevalenţei
- Bse desfăşoară într-un timp relativ scurt
- Cpermit colectarea informatiilor despre mai multi factori de risc
- Doferă un volum limitat de date
- Epermit evaluarea completă a incidenţei
57198. Selectaţi indicatorii utilizaţi în analiza studiilor descriptive:
- Aindicatori intensivi
- Bindicatori de proportie
- Cindicatori de raport
- Dindicatori demonstrativi
- Eindicatori transformativi
58199. Selectaţi caracteristicile personale care pot fi înregistrate în studiile descriptive:
- Avârsta
- Bsexul
- Cstarea civilă
- Damplasarea geografică
- Ecategoria socială
59200. Indicați particularitatea factorilor indiferenţi:
- Amăresc speranţa de supravieţuire
- Bscad frecvenţa îmbolnăvirilor
- Cnu influențează starea de sănătate
- Dinfluenţează negativ starea de sănătate
- Einfluenţează pozitiv starea de sănătate
60201. Selectaţi caracteristicile temporale, înregistrate în studiile descriptive:
- Adistribuţia bolilor pe grupe de vârstă
- Bdistribuţia bolilor pe sexe
- Cdistribuţia bolilor pe luni
- Ddistribuţia bolilor pe categorii sociale
- Edistribuţia temporală a factorilor de risc
61202. Selectaţi etapele cercetării aplicative ale epidemiologiei:
- Aprofilaxia terţiară
- Bprofilaxia primordială
- Ciniţierea procesului epidemiologic
- Dprofilaxia primară
- Eprofilaxia secundară
62203. Selectați afirmația greșită despre studiile transversale
- Asuprareprezintă cazurile prevalente
- Bsunt subprezentate cazurile incidente
- Coferă un volum mare de date
- Dpermit colectarea informaţiilor despre mai mulţi factori de risc
- Etestează ipotezele, generate de studiile de caz
63204. Selectaţi caracteristicile spaţiale ale colectivităţii în studiile descriptive:
- Adistribuţia bolilor pe vârste
- Bdistribuţia bolilor pe sexe
- Cdistribuţia bolilor pe medii rezidențiale
- Ddistribuţia bolilor pe categorii sociale
- Edistribuţia bolilor pe zone de dezvoltare
64205. Selectați variabilele investigate într-o anchetă analitică observaţională:
- Aexpunerea
- Brandomizarea
- Cprocesul
- Drezultatul
- Einterpolarea
65206. Alegeți afirmația corectă despre factorii de risc:
- Ainfluenţează pozitiv starea de sănătate.
- Bcaracterizează starea de sănătate
- Cnu acţionează asupra stării de sănătate.
- Dinfluenţează negativ starea de sănătate.
- Emenţin starea de sănătate.
66207. Selectați afirmația corectă despre studiile transversale:
- Asuprareprezintă cazurile incidente
- Bsunt subprezentate cazurile prevalente
- Coferă un volum mic de date
- Dpermit colectarea informaţiilor despre mai mulţi factori de risc
- Etestează ipotezele, generate de studiile de caz
67208. Precizați tipul expunerii într-o anchetă analitică observatională:
- Aactivă
- Bnaturală
- Cdirijată
- Dreziduală
- Eimpusă
68209. Selectați rezultatele posibile ale unui studiu epidemiologic analitic:
- Adecesul
- Bdurerea
- Cboala
- Ddizabilitatea
- Eexpunerea
69210. Precizați tipul expunerii într-un studiu clinic randomizat:
- Aactivă
- Bnaturală
- Cdirijată
- Dreziduală
- Eimpusă
70211. Selectaţi particularitatea investigaţiei epidemiologice într-un studiu caz - control:
- Amăsurarea concomitentă a expunerii şi rezultatului
- Bmăsurarea concomitentă a rezultatului şi expunerii
- Corientată de la expunere spre rezultat
- Dorientată de la rezultat spre expunere
- Enu este legată nici de expunere, nici de rezultat
71212. Precizați modul de selecție a subiecţilor într-un studiu caz - control:
- Aîn funcţie de expunere
- Bîn funcţie de rezultat
- Cmixt
- Dfara legatura cu expunerea sau rezultatul
- Econform graficului Lexis
72213. Selectaţi sinonimele studiilor caz - control
- Aretrospective
- Banamnestice
- Cmixte
- Dde aşteptare
- Ede incidenţă
73214. Precizați sursele de cazuri într-un studiu caz-control:
- Atoate cazurile în comunitate cu diagnosticul studiat
- Btoate cazurile în toate spitalele cu diagnosticul studiat
- Ctoate cazurile într-un eșantion de populație cu diagnosticul studiat
- Dtoate cazurile dintr-un spital cu diagnosticul studiat
- Etoate cazurile dintr-un spital, cu diagnosticul nestudiat
74215. Precizați sursele de martori într-un studiu caz-control:
- Aeșantion de pacienți spitalizați, care nu au boala
- Beşantion din populaţia generală
- Cnon-cazurile dintr-un eșantion de populație
- Deșantion de pacienți spitalizați, care au boala
- Etoate cazurile de boală într-un spital
75216. Precizați direcția de colectare a datelor în studiile caz - control:
- Alongitudinal prospectiv
- Blongitudinal retrospectiv
- Cîncrucișat prospectiv
- Dtransversal prospectiv
- Etransversal retrospectiv
76217. Selectați afirmațiile corecte privind lotul martor într-un studiu caz - control:
- Atrebuie să fie similar lotului de cazuri, cu excepţia bolii studiate
- Btrebuie să fie similar lotului de cazuri, inclusiv boala studiată
- Ctrebuie să provină din aceeași populație la risc pentru boală
- Dtrebuie să fie cât mai heterogen
- Etrebuie să fie cât mai omogen
77218. Selectaţi avantajele studiilor caz - control:
- Autile pentru studierea bolilor cu perioadă de latenţă mare
- Bsunt mai puţin costisitoare decât studiile de cohortă
- Cnecesită mai puţin timp pentru desfăşurarea studiului, decât cele de cohortă
- Dnecesită mai mult timp pentru desfăşurarea studiului, decât cele de cohortă
- Epreferate pentru studierea bolilor rare
78219. Selectaţi dezavantajele studiilor caz - control:
- Asunt studii de durată, unele persoane pot deceda, migra sau refuza participarea
- Bnu permit măsurarea directa a Riscului Relativ
- Cstudiază doar un singur efect
- Dfoarte costisitoare în termeni de timp, personal şi urmărire a pacienţilor
- Edificil de a constitui un grup martor acceptabil
79220. Selectaţi afirmația corectă cu referire la studiul hibrid:
- Astudiu caz – control efectuat pe baza unui studiu de cohortă în desfăşurare
- Bstudiu caz - control efectuat pe baza unui studiu descriptiv în desfăşurare
- Cstudiu caz - control efectuat pe baza unui studiu clinic randomizat în desfăşurare
- Dstudiu caz - control efectuat pe baza unui studiu transversal în desfăşurare
- Estudiu caz - control efectuat pe baza unui studiu de caz în desfăşurare
80221. Selectați indicatorul de măsurare a forţei asocierii epidemiologice în studiile caz - control:
- Aodds ratio
- Bodds atributiv
- Codds prevalent
- Dodds risc
- Eodds rate
81222. Selectați indicatorul de măsurare a impactului acţiunii factorului de risc în populaţie în studiile caz
- martor:- Ariscul relativ
- Briscul atribuibil
- Criscul absolut
- Driscul prevalent
- Eriscul distribuibil
82223. Selectați caracteristicile indicatorului OR (Odds Ratio):
- Aarată de câte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de cei neexpuşi
- Bmăsoară forţa asociației epidemiologice
- Carată cu cât este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
- Deste raportul dintre șansa expunerii la bolnavi și șansa expunerii la nonbolnavi
- Emăsoară impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
83224. Selectați caracteristicile Riscului Atribuibil (RA) în studiile caz - control:
- Aarată de câte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
- Bmăsoară forţa asocierii epidemiologice
- Carată cu cît este mai mare riscul bolii la cei expuşi faţă de nonexpuşi
- Deste raportul dintre șansa expunerii la bolnavi și șansa expunerii la nonbolnavi
- Emăsoară impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
84225. Pentru ca asociaţia epidemiologică dintre factorul de risc şi boală să fie dovedită într-un studiu cazcontrol, Odds Ratio (OR) trebuie să ia valori:
- Aegale cu 1 și semnificative statistic
- Bmai mari sau mai mici decît 1 și semnificative statistic
- Cmai mari sau mai mici decît 1 și nesemnificative statistic
- Degale cu zero și nesemnificative statistic
- Esă fie cuprinse strict în intervalul [-2;2] și semnificative statistic
85226. Selectati concluzia corectă pentru Odds Ratio egal cu 1:
- Aexpunerea este factor de risc
- Bexpunerea este factor de protecţie
- Cexpunerea este factor indiferent
- Dexpunerea este moderată
- Eexpunerea este evidentă
86227. Selectati afirmatia corectă pentru Odds Ratio mai mare decît 1:
- Aexpunerea este factor de risc, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
- Bexpunerea este factor de risc, pentru că cota expunerii este mai mică la cazuri
- Cexpunerea este factor de protectie, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
- Dexpunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
- Eexpunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este egală la cazuri şi martori
87228. Selectați afirmațiile corecte despre studiile caz-control:
- Asubiecţii, care au problema de sănătate, sunt numiţi martori
- Bsubiecţii, care nu au problema de sănătate, sunt numiţi cazuri
- Ccompară expunerea bolnavilor cu a celor sănătoşi
- Dsubiecţii sunt împărţiţi în funcţie de rezultat
- Esunt studii prospective
88229. Selectati varianta corectă de răspuns pentru Odds Ratio mai mic decît 1:
- Aexpunerea este factor de risc, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
- Bexpunerea este factor de protecție, pentru că cota expunerii este mai mică la cazuri
- Cexpunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este mai mică la cazuri
- Dexpunerea este factor de protectie, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
- Eexpunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este egală la cazuri şi martori
89230. Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la studiile caz-martor:
- Asunt adecvate pentru problemele de sănătate ce apar rar
- Bsunt adecvate pentru determinarea ratelor de incidenţă
- Csunt mai puţin costisitoare decât studiile de cohortă
- Dcompară rezultatele expușilor și neexpușilor
- Egreu asigură comparabilitatea între cazuri și martori
90231. Selectaţi afirmaţiile GREȘITE despre studiile caz-martor:
- Asunt adecvate pentru problemele de sănătate ce apar rar
- Bsunt adecvate pentru determinarea ratelor de incidenţă
- Csunt mai puţin costisitoare decât studiile de cohortă
- Dcompară rezultatele expușilor și neexpușilor
- Egreu asigură comparabilitatea între cazuri și martori
91232. Selectaţi afirmaţiile valide cu privire la studiile caz-martor:
- Aodds ratio estimează adecvat riscul relativ dacă ratele de incidenţă ale bolii studiate sunt mari
- Bpermit calcularea riscului relativ
- Cnecesită, de regulă, eșantioane mai mici decât în studiile de cohortă
- Dnecesită, de regulă, eșantioane mai mari decât în studiile de cohortă
- Eun odds ratio mai mare sau mai mic de 1 denotă că boala este este asociată cu expunerea
92233. Selectaţi afirmaţiile GREȘITE despre studiilor caz-martor:
- Aodds ratio estimează adecvat riscul relativ dacă ratele de incidenţă ale bolii studiate sunt mari
- Bpermit calcularea riscului relativ
- Cnecesită, de regulă, eșantioane mai mici decât în studiile de cohortă
- Dnecesită, de regulă, eșantioane mai mari decât în studiile de cohortă
- Eun odds ratio mai mare sau mai mic de 1 denotă că boala este este asociată cu expunerea
93234. Precizați cauza neaplicării măsurilor asocierii, utilizate în studiile de cohortă, pentru studiile
caz martor:- Alotul de control este selectat dintr-o populaţie diferită de cea a cazurilor
- Bdin cauza erorii de reprezentativitate
- Cnu se pot calcula rate fără cunoaşterea expunerii
- Dstudiul caz control compară indivizii expuşi şi neexpuşi
- Edin cauza erorii standard
94235. Selectaţi afirmaţiile valabile pentru studiile caz-martor:
- Asubiecţii de studiu din populaţia ţintă sunt alocaţi grupului de tratament sau celui de comparare
- Bcazurile sunt persoanele care au problema de sănătate studiată
- Cscopul studiului este de a decide dacă expunerea studiată poate fi responsabilă de condiţia de sănătate a cazurilor
- Dpentru a fi inclus în studiu cazul trebuie să aibă sigur problema de sănătate studiată
- Erudele cazurilor nu pot fi folosite pentru formarea de perechi
95236. Selectaţi avantajele studiilor caz-control:
- Auşor de efectuat
- Butile pentru studierea bolilor rare
- Cpermit calculul incidenţei bolilor
- Dpermit stabilirea uşoară a relaţiei temporale dintre factor şi rezultat
- Esunt relativ ieftine
96237. Selectaţi denumirile corecte pentru studiile experimentale:
- Aintervenţionale
- Brandomizate
- Cterapeutice
- Danamnestice
- Ede prevalenţă
97238. Selectaţi caracteristica studiilor clinice:
- Asunt studii necontrolate
- Bemit ipoteze care urmează a fi testate ulterior
- Ccercetătorul nu administrează factorul studiat
- Ddovedesc eficacitatea tratamentelor, intervenţiilor
- Esunt retrospective
98239. Selectaţi domeniile de aplicare a studiilor clinice:
- Aevaluarea eficacităţii vaccinurilor noi
- Bexperimentarea medicamentelor noi
- Cevaluarea de noi conduite terapeutice
- Devaluarea unor programe de profilaxie
- Eevaluarea expunerii la un factor de risc
99240. Selectaţi caracteristica fazei I de experimentare a medicamentelor
- Ase efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100)
- Bevaluează toleranţa şi siguranţa tratamentului
- Cprecizează eficacitatea optimală a tratamentului
- Dse efectuează la 100-200 subiecţi
- Estabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative
100241. Selectaţi caracteristica fazei III de experimentare a medicamentelor
- Ase efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100)
- Bevaluează toleranţa şi siguranţa tratamentului
- Cprecizează eficacitatea optimală a tratamentului
- Dse efectuează la 500-1500 subiecţi
- Estabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative
101242. Selectaţi caracteristica fazei IV, postmarketing, de experimentare a medicamentelor:
- Ase efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100)
- Bare ca scop precizarea eventualelor indicaţii noi
- Curmăresc precizarea efectelor nedorite pe termen lung ale tratamentului
- Dsunt efectuate după ce tratamentul este aprobat pentru utilizare generală
- Estabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative
102243. Selectați procedeul de selecție, recomandat pentru repartizarea subiecților în loturile de studiu întrun studiu clinic randomizat:
- Aselecția aleatoare simplă dirijată
- Bselecția aleatoare stratificată dirijată
- Cselecția aleatoare mecanică dirijată
- Dselecția aleatoare simplă sau stratificată
- Eselectia nonprobabilistică aleatoare
103244. Selectaţi afirmația corectă cu privire la eşantionarea neprobabilistică în studiile clinice:
- Afiecare unitate are o probabilitate de selecţie independentă, mai mare decât zero
- Balegerea dirijată a grupelor de studiu
- Calegerea grupelor de studiu se face la întîmplare
- Dalegerea grupelor de studiu se face nedirijat
- Ese aleg aleator grupe stratificate în funcţie de unele caracteristici (vârstă, sex
104245. Selectaţi caracteristicile studiului clinic controlat:
- Asubiecţii incluși în studiu trebuie să fie asemănători în ceea ce priveşte boala, mediul,
maladiile asociate - Bsubiecţii trebuie să se deosebească numai prin administrarea tratamentului
- Cunităţile de studiu se alocă randomizat în grupele de tratament
- Dcontrolul poate fi efectuat prin atribuirea a cât mai multe variabile
- Econtrolul poate fi efectuat prin atribuirea a cât mai puţine variabile
- Asubiecţii incluși în studiu trebuie să fie asemănători în ceea ce priveşte boala, mediul,
105246. Selectaţi afirmațiile corecte pentru termenul „Randomizare”:
- Aeste o modalitate fezabilă de formare a grupurilor comparabile
- Boferă șanse egale oricărui individ de a primi oricare din tratamentele propuse
- Cprobabilitățile indivizilor de a fi repartizați în grupele de studiu sunt independente
- Dpentru randomizare este utilizat tabelul cu numere aleatoare
- Eprobabilitățile indivizilor de a fi repartizați în grupele de studiu sunt dependente
106247. Selectaţi afirmațiile corecte cu referire la modelul de tratament „în paralel” din studiile clinice:
- Asubiecţii ambelor grupe urmează o singură schemă terapeutică pe toată perioda studiului
- Bnecesită un număr mare de subiecți din cauza variabilității pronunțate a rezultatelor
- Csubiectul este alocat aleator într-un grup ce urmează o succesiune predefinită de
tratamente unde fiece persoană primeşte mai mult de un tratament - Dîntre tratamentele succesive poate fi o perioadă fără tratament, pentru a diminua efectele
de lungă durată a tratamentului administrat - Eperioada de urmărire trebuie să fie egală la toate tratamentele administrate
107248. Selectaţi caracteristica fazei II de experimentare a medicamentelor
- Ase efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100)
- Bevaluează toleranţa şi siguranţa tratamentului
- Cprecizează eficacitatea optimală a tratamentului
- Dse efectuează la 100-200 subiecţi
- Estabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative
108249. Selectaţi caracteristica modelului de tratament „de substituire” din studiile clinice:
- Ase utilizează când formarea grupurilor de studiu este dificilă
- Bfiecărui subiect luat în studiu i se administrează ambele scheme de tratament, pentru comparare
- Cstudiul poate fi întrerupt când se poate stabili o diferenţă semnificativă de
eficacitate a tratamentului - Dvariabilitatea de răspuns al unui subiect la două tratamente diferite este mai mică
decât variabilitatea de răspuns a doi subiecţi diferiţi - Enecesită administrarea tratamentului de scurtă durată cu o perioadă „de spălare” între
tratamentele administrate
109250. Selectaţi caracteristicile modelului de tratament „încrucişat (crossover)” din studiile clinice:
- Ase utilizează când formarea grupurilor de studiu este dificilă
- Bfiecărui subiect luat în studiu i se administrează ambele scheme de tratament, pentru comparare
- Cstudiul poate fi întrerupt când se poate stabili o diferenţă semnificativă de eficacitate
a tratamentului - Dvariabilitatea de răspuns al unui subiect la două tratamente diferite este mai mică
decât variabilitatea de răspuns a doi subiecţi diferiţi - Enecesită administrarea tratamentului de scurtă durată cu o perioadă „de spălare”
între tratamentele administrate
110251. Selectaţi modalităţile de administrare a intervenţiei în studiul clinic randomizat:
- Adirijat
- Bsimplu orb
- Cdublu orb
- Dtriplu orb
- Emecanic
111252. Selectaţi caracteristicile modalităţii de deschise de administrare a intervenţiei medicale în
studiile clinice:- Acercetătorul şi subiecţii din loturile de stuidu sunt informaţi referitor la tratamentul
administrat - Bcercetătorul cunoaşte care este lotul test şi care este lotul martor
- Csubiecţii nu cunosc în care lot au fost alocaţi
- Dcercetătorul poate urmări lotul test cu o mai mare atenţie decât lotul martor
- Ecercetătorul poate să nu observe unele aspecte apărute în lotul martor
- Acercetătorul şi subiecţii din loturile de stuidu sunt informaţi referitor la tratamentul
112253. Selectați afirmațiile corecte despre studiile clinice randomizate:
- Agrupurile de studiu sunt identice, cu excepţia tratamentului
- Bpot fi retrospective
- Cse numesc studii randomizate indiferent de modul alocării tratamentului
- Dprima etapă furnizează informaţii despre eficacitatea tratamentului
- Esunt considerate mai valide decât studiile de cohortă
113254. Selectaţi afirmațiile corecte despre modalitatea de administrare a intervenţiei medicale „simplu
orb”:- Acercetătorul şi subiecții din loturile de stuidu sunt informaţi referitor la tratamentul administrat
- Bcercetătorul cunoaşte care este lotul test şi care este lotul martor
- Csubiecţii nu cunosc în care lot au fost alocaţi
- Dcercetătorul poate urmări lotul test cu o mai mare atenţie decât lotul martor
- Ecercetătorul poate să nu observe unele aspecte apărute în lotul martor
114255. Selectaţi afirmațiile corecte despre modalitatea de administrare a intervenţiei medicale „Dublu
orb”:- Acercetătorul nu cunoaşte în care lot au fost repartizaţi subiecţii
- Bsubiecţii nu cunosc în care lot au fost repartizaţi
- Ccercetătorul primeşte produsele în ambalaje identice, cu numere de serie diferite, pe care le va comunica conducătorului studiului, odată cu rezultatele
- Dtratamentul administrat este necunoscut pentru trei persoane: cercetătorul, subiectul şi
persoana ce măsoară criteriul de raţionament - Ecercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la tratamentul administrat
115256. Selectaţi caracteristica modalităţii de administrare a intervenţiei medicale „Triplu orb”
- Acercetătorul nu cunoaşte în care lot au fost repartizaţi subiecţii
- Bsubiecţii nu cunosc în care lot au fost repartizaţi
- Ccercetătorul primeşte produsele în ambalaje identice, cu numere de serie diferite, pe care le
va comunica conducătorului studiului, odată cu rezultatele - Dtratamentul administrat este necunoscut pentru cercetător, subiect şi persoana ce
măsoară criteriul de raţionament - Ecercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la administrare
116257. Selectați afirmațiile corecte despre studiile clinice randomizate:
- Asunt studii experimentale retrospective
- Bsunt considerate mai valide decât studiile caz-control
- Cgrupurile de studiu sunt identice, cu excepția tratamentul
- Dse utilizează pentru evaluarea eficacităţii tratamentelor
- Esunt esenţiale pentru observarea istoriei naturale a bolilor
117258. Precizați ce măsoară riscul relativ (RR) în studiile clinice:
- Ade câte ori este mai mare/mai mic riscul bolii la tratați față de netratați
- Bde câte ori este mai mare/mai mic riscul bolii la expuși față de neexpuși
- Cde câte ori este mai mare/mai mică expunerea la bolnavi față de nonbolnavi
- Dcu cât mai mare/mai mic impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
- Ede câte ori este mai mare/mai mic impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
118259. Selectați valoarea indicatorului, urmare analizei rezultatelor studiilor clinice, care denotă
că intervenţia este factor de protecţie:- ARR > 1 și semnificativ statistic
- BRR = 1 și semnificativ statistic
- CRR < 1 și semnificativ statistic
- DRR < 2 și semnificativ statistic
- ERRR < 1 și semnificativ statistic
119260. Selectaţi caracteristica termenului „Rata evenimentului experimental (REE)”:
- Afrecvența cazurilor de boală în grupul pacientilor tratati cu substanța activă
- Bfrecvența cazurilor de boală în grupul pacientilor tratati cu placebo
- Cdiferenţa dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
- Dnumărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva unul de la
efectul nedorit - Eproporţia reducerii riscului urmare tratamentului administrat
120261. Selectaţi afirmaţiile corecte despre prima etapă a studiilor clinice randomizate:
- Aevaluează siguranţa tratamentului
- Boferă informaţii farmacologice despre tratament
- Coferă informaţii toxicologice despre tratament
- Devaluează toleranţa la tratament
- Eevaluează eficacitatea tratamentului
121262. Selectaţi caracteristica termenului „Rata evenimentului de control (REC)”:
- Afrecvența cazurilor de boală în grupul pacientilor tratati cu substanța activă
- Bfrecvența cazurilor de boală în grupul pacientilor tratati cu placebo
- Cdiferenţa dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
- Dnumărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva unul de la
efectul nedorit - Eproporţia reducerii riscului urmare tratamentului administrat
122263. Selectați valoarea indicatorului, urmare analizei rezultatelor studiilor clinice, care denotă că
intervenţia este factor de risc:- ARR > 1 și semnificativ statistic
- BRR = 1 și semnificativ statistic
- CRR < 1 și semnificativ statistic
- DRR > 1 și nesemnificativ statistic
- ERRR > 1 și semnificativ statistic
123264. Selectaţi caracteristica termenului „Reducerea absolută a riscului (RAR)”:
- Aproporţia pacienţilor din grupul tratat cu substanţa activă, care au răspuns pozitiv
- Bproporţia pacienţilor din grupul tratat cu placebo, care au răspuns pozitiv
- Cdiferenţa dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
- Dnumărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva unul de la
efectul nedorit - Eproporţia reducerii riscului urmare tratamentului administrat
124265. Selectaţi afirmaţiile corecte despre faza II, etapa II, studii clinice randomizate:
- Aevaluează efectele de durată ale tratamentului
- Bdetermină metoda optimă de administrare
- Coferă informaţii toxicologice
- Devaluează toleranţa la tratament
- Estabileşte efectele secundare frecvente
125266. Selectaţi caracteristica termenului „Reducerea relativă a riscului (RRR)”
- Aproporţia pacienţilor din grupul tratat cu substanţa activă, care au răspuns pozitiv
- Bproporţia pacienţilor din grupul celor trataţi cu placebo, care au răspuns pozitiv
- Cdiferenţa absolută dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
- Dnumărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva unul de la
efectul nedorit - Eproporţia reducerii riscului urmare tratamentului administrat
126267. Selectaţi caracteristica termenului „numărul necesar a fi tratat (NNT)”:
- Anumărul de pacienti tratati cu substanța activă, care au făcut boala
- Bnumărul de pacienti tratati cu placebo, care au făcut boala
- Cdiferenţa absolută dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
- Dnumărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva unul de la
efectul nedorit - Eproporţia reducerii riscului martor urmare tratamentului administrat
127268. Selectați valorile indicatorilor de analiză a studiilor de cohortă, care denotă că factorul examinat
se consideră indiferent:- ARR > 1, RA > 0
- BRR = 1, RA = 0
- CRR < 1, RA < 0
- DRR < 1, RA > 0
- ERRR = 1, RAR = 0
128269. Selectaţi caracteristica investigaţiei epidemiologice într-un studiu de cohortă:
- Ase observă şi se măsoară concomitent expunerea şi rezultatul
- Bpe un grafic Lexis corespunde culoarului oblic longitudinal
- Cstudiul porneşte de la expunere spre rezultat
- Dstudiul porneşte de la rezultat spre expunere
- Ede regulă este retrospectivă
129270. Selectați valorile indicatorilor de analiză a studiilor de cohortă, care denotă că factorul examinat se
consideră de protecție:- ARR > 1, RA > 0
- BRR > 1, RA < 0
- CRR < 1, RA < 0
- DRR < 1, RA > 0
- ERRR < 1, RAR < 0
130271. Precizați modul de selecție al subiecţilor într-un studiu de cohortă:
- Aîn funcţie de expunere
- Bîn funcţie de rezultat
- Cmixtă
- Dindependent de expunere și de rezultat
- Epe un grafic Lexis
131272. Selectaţi sinonimele studiilor de cohortă:
- Aetiologice
- Banamnestice
- Cmixte
- Dde aşteptare
- Ede incidenţă
132273. Selectaţi avantajele studiilor de cohortă:
- Apermit calculul direct al RR pentru fiecare cohortă
- Bsunt utile pentru studierea maladiilor cu o perioadă de latenţă mare
- Crezultatele pot fi generalizate pe întreaga populaţie
- Dnecesită mai puţin timp pentru desfăşurarea studiului, decât studiile caz - control
- Erezultatele apar după acţiunea factorului de risc, ce conferă studiului un caracter
calitativ crescut
133274. Selectaţi dezavantajele studiilor de cohortă:
- Asunt studii de durată, unele persoane pot deceda, migra sau refuza participarea
- Bnu permit măsurarea directa a RR
- Cstudiază doar un singur efect
- Dsunt costisitoare în termeni de timp, personal şi urmărire a pacienţilor
- Eeste dificil de a constitui un grup martor acceptabil
134275. Selectați tipul studiului de cohortă recomandat pentru studiul factorului de risc cu frecvență joasă
în populație:- Aprospectiv istoric
- Bexperimental tip I
- Cprospectiv tip II
- Dexperimental tip II
- Eprospectiv tip I
135276. Selectați afirmația GREȘITĂ despre studiile de cohortă:
- Ade regulă sunt prospective
- Bsunt studii analitice, observaţionale
- Cse mai numesc studii longitudinale
- Dsunt preferate pentru studierea expunerilor rare
- Esunt preferate pentru studierea bolilor cu perioada de latenţă mare
136277. Selectați tipul studiului de cohortă recomandat pentru studiul factorului de risc cu frecvență
mare în populație:- Aprospectiv tip II
- Bprospectiv istoric
- Cprospectiv tip I
- Ddescriptiv tip II
- Edescriptiv tip I
137278. Selectați afirmațiile corecte despre studiile de cohortă:
- Ade regulă sunt retrospective
- Bsunt studii analitice, experimentale
- Cse mai numesc studii longitudinale
- Dsunt preferate pentru studierea expunerilor rare
- Esunt preferate pentru studierea bolilor cu perioada de latenţă mare
138279. Alegeți ce poate fi măsurat urmare analizei anchetelor de cohortă:
- Aincidența bolii
- Bforţa asociației epidemiologice
- Cimpactul acţiunii factorului de risc în populaţie
- Dfrecventa efectelor benefice ale medicamentului
- Efrecventa efectelor adverse ale medicamentului
139280. Selectați ce măsoară riscul relativ (RR) în studiile de cohortă:
- Aforța diferenței
- Bforţa asociației
- Cdiferența
- Dforța corelației
- Eforța impactului
140281. Precizați ce denotă riscul atribuibil (RA) în studiile de cohortă:
- Ade cîte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
- Bde cîte ori este mai mic riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
- Ccu cît este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
- Dcu cât este mai mare expunerea la bolnavi față de nonbolnavi
- Ecu cât este mai mică expunerea la bolnavi față de nonbolnavi
141282. Selectați valorile necesare ale riscului relativ (RR) care dovedesc existența
asociaţiei epidemiologice dintre factorul de risc şi boală:- Aegale cu 1 și semnificativ statistic
- Bmai mari decît 1 și semnificativ statistic
- Cmai mici decît 1 și semnificativ statistic
- Dmai mari decît 1 și nesemnificativ statistic
- Esă nu depașească intervalul [-2;2]
142283. Selectați afirmația corectă pentru un risc relativ (RR) egal cu 1:
- Aa) expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
- Bexpunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă
de neexpuşi - Cnu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul la expuşi şi
neexpuşi este egal - Dexpunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
- Eexpunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
143284. Selectaţi particularităţile studiilor de cohortă de tip II:
- Ase utilizează în cazul frecvenţei înalte a factorului de risc în populaţie
- Bse utilizează în cazul frecvenţei joase a factorului de risc în populaţie
- Cse utilizează când expunerea afectează anumite grupuri profesionale
- Dsunt mai puţin expuse factorilor de confuzie
- Eexpuşii şi neexpuşii provin din populaţii diferite
144285. Selectați concluzia valabilă pentru un risc relativ (RR) mai mare decît 1:
- Aexpunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
- Bnu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul la expuşi şi
neexpuşi este egal - Cexpunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
- Dexpunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă
de neexpuşi - Eexpunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
145286. Selectați afirmația GREȘITĂ despre studiile de cohortă:
- Asunt forma cea mai riguroasă a studiilor analitice ne-experimentale
- Bcompară expunerea bolnavilor cu a celor sănătoşi
- Ccercetărorul observă şi nu atribuie expunerea
- Dse mai numesc studii etiologice
- Epot fi şi retrospective
146287. Selectați concluzia corectă pentru un risc relativ (RR) mai mic decît 1:
- Aexpunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
- Bexpunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de
neexpuşi - Cnu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul la expuşi şi
neexpuşi este egal - Dexpunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
- Eexpunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă
de neexpuşi
147288. Selectați valorile indicatorilor de analiză a studiilor de cohortă, care denotă că factorul examinat
se consideră de risc:- ARR > 1, RA > 0
- BRR >1, RA < 0
- CRR < 1, RA < 0
- DRR < 1, RA > 0
- ERRR > 1, RAR > 0
148289. Selectaţi dezavantajele studiilor de cohortă:
- Aineficiente în cazul expunerilor rare
- Bnecesită costuri mari pentru realizare
- Csunt dificil de administrat
- Dnecesită un număr mare de subiecţi pentru studiu
- Enu permit calculul direct al incidenţei bolii
149290. Alegeți indicatorul utilizat pentru măsurarea forței asociației epidemiologice:
- Ariscul relativ
- Breducerea riscului relativ
- Creducerea riscului absolut
- Dnumărul necesar de tratat
- Esporirea riscului absolut
150291. Precizați în ce se măsoară mărimile relative:
- Aîn unitatea de măsură a fenomenului studiat
- Bnumai în procente
- Cîn coeficienţi, procente, promile, prodecimile, prosantimile
- Dnumai în promile
- Esunt mărimi adimensionale
151292. Selectati afirmatia corectă despre rată:
- Aexprimă ponderea unei părți a fenomenului față de fenomenul întreg
- Bnu permite evidenţierea schimbărilor dinamice a fenomenului
- Ccaracterizează raportul dintre două totalităţi independente
- Dnu permite compararea diferitor medii după nivelul fenomenului
- Epoate fi generală și specifică
152293. Selectaţi rata specifică:
- Anatalitatea
- Bmortalitatea generală
- Cmorbiditatea
- Dmortalitatea infantilă
- Efertilitatea generală
153294. Selectați rata generală:
- Amortalitatea infantilă
- Bnatalitatea
- Cnatalitatea pe medii rezidențiale
- Dmortalitatea pe grupe de vârstă
- Emortalitatea prin boli cardiovasculare
154295. Selectati raspunsul corect cu referire la indicatorul extensiv:
- Aexprimă ponderea fenomenului faţă de mediu
- Bdetermină nivelul fenomenului în mediul care l-a produs
- Ccaracterizează raportul cotelor a două totalităţi independente
- Dexprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul întreg
- Epermite evidenţierea modificărilor dinamice în structura fenomenului
155296. Precizați ce caracterizează rata:
- Astructura fenomenului
- Bfrecvenţa fenomenului
- Climita fenomenului
- Dtendinţa centrală a fenomenului
- Epoziţia fenomenul în mediu
156297. Selectaţi indicatorul statistic de raport:
- Anatalitatea pe sexe
- Basigurarea populaţiei cu medici
- Cstructura vizitelor în Centrele de Sănătate
- Ddinamica morbidităţii pentru o perioadă de timp
- Eponderea avorturilor după indicaţii medicale
157298. Precizați ce caracterizează indicatorul de proporție:
- Astructura fenomenului
- Bfrecvenţa fenomenului
- Climita fenomenului
- Dtendinţa centrală a fenomenului
- Epoziţia fenomenul în mediu
158299. Rata se utilizează pentru:
- Aevidenţierea schimbărilor dinamice în frecvenţa fenomenului
- Bdeterminarea structurii fenomenului în medii şi perioade de timp diferite
- Ccompararea diferitor totalităţi după frecvenţa unui fenomen
- Ddeterminarea frecvenţei fenomenului în alt fenomen
- Edeterminarea frecvenţei fenomenului într-un mediu
Información
- Descripción
- Test sobre biostatistica 2 , creado por Cruc Daniela el 06/01/2021.
- Autor
- Cruc Daniela
- Idioma
- English
- Visitas
- 1.361
- Historial
- Creado el 6 ene 2021 · actualizado el 6 ene 2021
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test