Loading [MathJax]/jax/output/HTML-CSS/fonts/TeX/fontdata.js
Copy and Edit

RTG

Description

Business Quiz on RTG, created by Nicu Enache on 18/11/2017.
Nicu Enache
Quiz by Nicu Enache, updated more than 1 year ago
Nicu Enache
Created by Nicu Enache over 7 years ago
144
0
0
1 2 3 4 5 (0)

Resource summary

Question 1

Question
1. Împrăştierea coerentă a fotonilor:
Answer
  • a) nu poate apare la energiile utilizate în rontgendiagnostic
  • b) este mai importantă decât efectul Compton
  • c) nu implică pierdere de energie
  • d) creşte doza pacientului
  • e) depinde de energia nivelului

Question 2

Question
2. Energia de prag pentru formarea de perechi este:
Answer
  • a) 1,022 keV
  • b) 5,11 keV
  • c) 511 keV
  • d) 1,022 MeV
  • e) nu există energie de prag

Question 3

Question
3. Care din următoarele procese fizice nu apare la interacTia radiaTiei X cu materia?
Answer
  • a) împrăştierea coerentă
  • b) efectul fotoelectric
  • c) efectul Compton
  • d) radiatia de frânare
  • e) formarea de perechi

Question 4

Question
4. Efectul fotoelectric datorat fotonilor, indiferent de energia pe care aceştia o au, nu poate produce:
Answer
  • a) radiatie caracteristică
  • b) electroni Auger
  • c) fotoelectroni
  • d) ioni pozitivi
  • e) electroni împrăştiaTi

Question 5

Question
5. Un foton cu energia de 30 keV incident pe un atom de iod (energia de legătură pe nivelul K este 33 keV):
Answer
  • a) nu produce fotoelectroni
  • b) produce fotoelectroni cu energia de 30 keV
  • c) produce fotoelectroni de pe nivelul K
  • d) produce fotoelectroni de pe nivelul L
  • e) produce radiaTie X caracteristică de nivel K

Question 6

Question
6. Probabilitatea de interactie prin efect fotoelectric a unui foton de energie E cu un atom cu numărul atomic Z este descrisă aproximativ de formula:
Answer

Question 7

Question
7. Toate afirmatiile următoare cu privire la efectul fotoelectric în rontgendiagnostic sunt adevărate cu o exceptie pe care trebuie să o indicati:
Answer
  • a) este cel mai important efect la energii mici ale fotonilor incidenti
  • b) este afectat de energia de legătură a electronului pe nivelurile interne
  • c) apare la interactia cu electronii (legati) de pe nivelurile interne
  • d) contează la vizualizarea cu substantă de contrast iodată
  • e) contează la vizualizarea plămânilor în radiografierea toracelui

Question 8

Question
8. La o interactie Compton a fotonilor cu materia:
Answer
  • a) fotonul este absorbit în totalitate
  • b) fotonul incident nu pierde energie
  • c) un electron Compton este retro-împrăştiat
  • d) un foton de joasă energie poate fi retro-împrăştiat
  • e) se produce radiatie X caracteristică

Question 9

Question
9. Un foton de 51 keV interacTionând cu un atom cu emisia unui electron de 55 keV este un exemplu de:
Answer
  • a) împrăştiere coerentă
  • b) împrăştiere Compton
  • c) efect fotoelectric
  • d) formare de perechi
  • e) interactie imposibilă energetic

Question 10

Question
10. Coeficientul de atenuare în tesutul moale pentru fotonii radiatiei X utilizate în rontgendiagnostic:
Answer
  • a) descreşte liniar cu creşterea energiei
  • b) descreşte până la 25 keV apoi creşte din nou
  • c) creşte continuu cu creşterea energiei
  • d) prezintă discontinuităTi la 69,5 keV
  • e) depinde de structura moleculară

Question 11

Question
11. Pentru un mediu absorbant de grosime t şi coeficient de absorbTie liniară μ, cantitatea e-μt este independentă de:
Answer
  • a) intensitatea fotonilor incidenti
  • b) energia fotonului
  • c) densitatea mediului absorbant
  • d) numărul atomic al mediului absorbant
  • e) coeficientul de atenuare masică

Question 12

Question
12. Coeficientul de atenuare masică este independent de:
Answer
  • a) efectul fotoelectric
  • b) efectul Compton
  • c) împrăştierea coerentă
  • d) densitatea materialului
  • e) energia fotonului

Question 13

Question
13. Intensitatea radiatiei X care traversează o grosime egală cu trei straturi (grosimi) de înjumătătire (HVL) se reduce cu un factor de:
Answer
  • a) 2
  • b) 4
  • c) 8
  • d)16
  • e) 32

Question 14

Question
14. HVL (stratul de semiabsorbtie) pentru un material cu coeficientul liniar de atenuare egal cu 0,1 cm¯¹ ,( se dă ln2 ~ 0,693) este aproximativ:
Answer
  • a) 1 cm
  • b) 1,4 cm
  • c) 7 cm
  • d) 10 cm
  • e) 20 cm

Question 15

Question
15. Adăugarea unui filtru de 1 mm echivalent Al într-un fascicul de radiatie X va produce următoarele efecte (mentinând calitatea imaginii), cu o exceptie pe care trebuie să o indicati:
Answer
  • a) micşorează expunerea la pielea pacientului
  • b) măreşte HVL
  • c) măreşte timpul de expunere
  • d) măreşte mAs
  • e) reduce dimensiunea petei focale

Question 16

Question
16. HVL - grosimea de semiabsorbtie - pentru un fascicul de radiatie X nu depinde de:
Answer
  • a) intensitatea radiatiei
  • b) tensiunea aplicată tubului
  • c) forma de undă a tensiunii de accelerare
  • d) materialul anodului
  • e) filtrare

Question 17

Question
17. Următoarele mărimi influentează HVL - grosimea de semiabsorbtie - pentru un fascicul de radiatie X, cu o exceptie pe care trebuie să o indicati:
Answer
  • a) tensiunea tubului
  • b) ondulatia tensiunii
  • c) curentul în tub
  • d) unghiul anodului
  • e) filtrarea

Question 18

Question
18. Expunerea, ca mărime fizică, este:
Answer
  • a) energia depusă de un fascicul de radiatie X în orice material
  • b) definitia pentru particulele încărcate cu energia sub 3 MeV
  • c) doza absorbită înmulTită cu factorul de calitate
  • d) numărul de fotoni care traversează unitatea de suprafată
  • e) sarcina electrică depozitată de fascicul într-o masă de aer

Question 19

Question
19. Kerma este energia pe unitatea de masă:
Answer
  • a) depozitată în tesutul moale
  • b) depozitată în aer
  • c) transferată de la fotoni la particulele încărcate
  • d) transferată de la particulele încărcate la fotoni
  • e) emisă de la locul de producere

Question 20

Question
20. O doză de 5 rad este, exprimată în unităTi SI, egală cu:
Answer
  • a) 5 μGy
  • b) 50 μGy
  • c) 500 μGy
  • d) 5 mGy
  • e) 50 mGy

Question 21

Question
21. Deosebirile dintre expunere şi doză sunt similare cu acelea dintre:
Answer
  • a) rad şi gray
  • b) absorbtie şi creşterea temperaturii
  • c) fotoni şi particule încărcate
  • d) ionizarea în aer şi absorbtia într-un mediu
  • e) radiaTia ionizantă şi radiatia neionizantă

Question 22

Question
22. Camerele cu ionizare măsoară:
Answer
  • a) sarcina electrică
  • b) masa
  • c) densitatea
  • d) puterea
  • e) tensiunea

Question 23

Question
23. Ce tip de dozimetru ar fi mai indicat să poarte un părinte care sustine un copil în timpul unei proceduri radiologice, pentru a se verifica în timp real respectarea limitei de doză?
Answer
  • a) cameră cu ionizare
  • b) contor cu efect Cerenkov
  • c) TLD
  • d) dozimetru individual cu film
  • e) stilodozimetru

Question 24

Question
24. Dozimetrele individuale cu film:
Answer
  • a) nu pot distinge radiatia de mare energie de radiaTia de mică energie
  • b) pot măsura doze de ordinul a 0,01 mGy
  • c) sunt insensibile la căldură
  • d) estimează doza din densitatea optică de înnegrire a filmului
  • e) nu pot refolosi filmele

Question 25

Question
25. Când sunt încălzite dozimetrele cu termoluminiscentă (TLD) emit:
Answer
  • a) radiatie X
  • b) fotoelectroni
  • c) radiaTie X caracteristică
  • d) particule alfa
  • e) lumină

Question 26

Question
26. Dozimetrul individual cu film este compus din:
Answer
  • a) caseta de plastic cu filtre şi film radiosensibil
  • b) caseta de plastic şi film radiosensibil
  • c) un înveliş din plastic pentru protectie şi film radiosensibil
  • d) un înveliş din carton pentru protecTie şi film radiosensibil
  • e) film radiosensibil protejat la murdărire

Question 27

Question
27. Dozimetrul individual cu film are cel putin trei filtre diferite necesare pentru:
Answer
  • a) durificarea radiatiei
  • b) determinarea energiei medii a radiatiei
  • c) micşorarea limitei de detectie
  • d) reducerea dozei absorbite
  • e) prevenirea voalării filmului

Question 28

Question
28. Limita minimă de detecTie pentru un dozimetru cu film este de aproximativ:
Answer
  • a) 0,01 mGy
  • b) 0,1 mGy
  • c) 0,2 mGy
  • d) 1 mGy
  • e) 2 mGy

Question 29

Question
29. Pentru determinarea dozei pacientului se recomandă detectori cu termoluminiscentă (TLD) cu:
Answer
  • a) fluorură de litiu
  • b) fluorură de calciu
  • c) fluorură de bor
  • d) fluorură de iod
  • e) sulfat de litiu

Question 30

Question
30. După o interactie prin efect fotoelectric, nu se pot emite:
Answer
  • a) fotoelectroni
  • b) fotoni împrăştiati
  • c) radiatii X caracteristice nivelului K
  • d) electroni Auger
  • e) radiatii X caracteristice nivelului L

Question 31

Question
31. Fotonii retroîmprăştiati în fluoroscopie sunt cel mai probabil produşi de:
Answer
  • a) împrăştierea Compton
  • b) tranzitiile izomere
  • c) interactiile coerente
  • d) interactiile cu nivelul K
  • e) interactiile cu fotodezintegrare

Question 32

Question
32. Atenuarea fasciculului de fotoni nu creşte cu creşterea:
Answer
  • a) densităTii masice (p)
  • b) numărului atomic (Z)
  • c) energiei fotonului
  • d) grosimii
  • e) densitătii de electroni

Question 33

Question
33. Câte grosimi de înjumătătire produc aproximativ aceeaşi atenuare ca trei grosimi de reducere la 1/10 a intensitătii fasciculului de fotoni?
Answer
  • a) 5
  • b) 10
  • c) 15
  • d) 20
  • e) 25

Question 34

Question
34. Grosimea de înjumătăTire (HVL) a unui fascicul de radiatie X nu depinde de:
Answer
  • a) intensitatea radiatiei
  • b) tensiunea în tub
  • c) forma de undă a tensiunii de accelerare
  • d) filtrare
  • e) materialul anodului

Question 35

Question
35. Scăderea valorii filtrării fasciculului va duce, în general, la creşterea:
Answer
  • a) energiei maxime a fotonului
  • b) energiei medii a fotonului
  • c) expunerii la poarta de intrare la piele
  • d) importantei efectului Compton
  • e) penetrabilitătii

Question 36

Question
36. Care din cele mentionate nu are legătură cu expunerea?
Answer
  • a) transferul liniar de energie (TLE)
  • b) abilitatea de a ioniza aerul
  • c) camerele cu ionizare
  • d) rontgenul
  • e) kerma

Question 37

Question
37. Factorul f care transformă expunerea în doză absorbită, în general, este:
Answer
  • a) independent de energia fotonului
  • b) independent de numărul atomic
  • c) mult mai mare decât 1 la energii mari ale fotonului
  • d) aproximativ 4 pentru oase la energiile utilizate în rontgendiagnostic
  • e) numeric egal în sistemul SI şi sistemul non SI

Question 38

Question
38. Contrastul tesutului moale în radiografia de torace expusă la 140 kVp se datorează, în principal:
Answer
  • a) interactiilor coerente
  • b) împrăştierilor Compton
  • c) interactiilor prin efect fotoelectric
  • d) interactiilor cu producere de perechi
  • e) interactiilor de fotodezintegrare

Question 39

Question
39. În cazul în care coeficientul de atenuare liniară este 0,1 cm-1 iar densitatea este egală cu 2 g/ cm3 coeficientul de atenuare masică este:
Answer
  • a) 0,2 cm2/g
  • b) 0,05 cm2/g
  • c) 0,5 g/cm2
  • d) 20 g/cm2
  • e) nu poate fi determinat

Question 40

Question
40. Conformitatea filtrării unui tub rontgen poate fi determinată prin:
Answer
  • a) inspectie fizică
  • b) documentaTia tubului rontgen
  • c) măsurarea kVp
  • d) măsurarea debitului radiatiei X
  • e) măsurarea stratului de înjumătătire

Question 41

Question
41. Măsurarea sarcinii (indiferent de semn) create într-o anumită masă de aer de fasciculul de radiatie X exprimă:
Answer
  • a) doza absorbită
  • b) expunerea
  • c) doza echivalentă
  • d) energia
  • e) doza efectivă

Question 42

Question
42. Care din următoarele primeşte doza cea mai mare după expunerea la radiaTie X de 80 kVp de 1R?
Answer
  • a) aer
  • b) grăsime
  • c) muşchi
  • d) os
  • e) piele

Question 43

Question
43. Care din următoarele dispozitive nu pot detecta radiatia X?
Answer
  • a) camerele cu ionizare
  • b) detectorii cu scintilatie
  • c) contorii Geiger Muller
  • d) luminoforii fotostimulabili
  • e) tuburile fotomultiplicatoare

Question 44

Question
44. Energia cinetică a particulelor cu masă de repaus este energia de mişcare asociată vitezei:
Answer
  • a) fotonilor din spectrul vizibil al luminii
  • b) radiatiei X
  • c) radiaTiei gama
  • d) masei
  • e) neutrinilor

Question 45

Question
45. Care din următoarele afirmatii privitoare la radiatia electromagnetică este falsă?
Answer
  • a) se deplasează cu viteza luminii ( 3 x 10 (8) m/s în vid)
  • b) are şi comportament de particulă
  • c) are energia fotonului proportională cu frecventa
  • d) se deplasează cu o viteză proportională cu frecventa
  • e) produsul dintre frecvenTă şi lungimea de undă este constant

Question 46

Question
46. Valoarea cărei mărimi fizice asociate fotonului variază direct proportional cu energia acestuia?
Answer
  • a) lungimea de undă
  • b) frecventa
  • c) masa
  • d) sarcina
  • e) viteza

Question 47

Question
47. Dacă distanta fată de o sursă de radiatie fotonică se reduce la jumătate, intensitatea radiatiei va:
Answer
  • a) scădea la jumătate
  • b) rămâne constantă
  • c) creşte de două ori
  • d) creşte de trei ori
  • e) creşte de patru ori

Question 48

Question
48. Care din următoarele radiatii nu este radiatie direct ionizantă?
Answer
  • a) electroni
  • b) pozitroni
  • c) neutroni
  • d) particule alfa
  • e) electroni Auger

Question 49

Question
49. Care din particulele următoare au transferul liniar de energie cel mai mare (keV/μm)?
Answer
  • a) electroni
  • b) pozitroni
  • c) neutroni
  • d) particule alfa
  • e) protoni

Question 50

Question
50. Următoarele radiatii sunt exemple de radiatie electromagnetică, cu o exceptie pe care trebuie să o indicati:
Answer
  • a) unde radio
  • b) lumină vizibilă
  • c) radiatie ultravioletă
  • d) radiatie X
  • e) radiatie cosmică

Question 51

Question
51. Radiatiile ionizante includ următoarele radiatii cu o excepTie pe care trebuie să o indicati:
Answer
  • a) fotoni
  • b) electroni
  • c) neutroni
  • d) particule alfa
  • e) unde ultrasonice pulsate

Question 52

Question
52. Care afirmatie privitoare la radiatia electromagnetică nu este adevărată?
Answer
  • a) se deplasează cu viteza luminii
  • b) manifestă proprietăTi de particulă
  • c) energia fotonului este proporTională cu frecventa sa
  • d) lungimea de undă este proporTională cu frecventa
  • e) include undele radio, radiaTia infraroşie şi radiaTia gama

Question 53

Question
53. Puterea unui generator de radiatie X care functionează la 80 kV şi 100 mA este:
Answer
  • a) 8 kW
  • b) 80 kW/s
  • c) 8 kJ
  • d) 8 keV
  • e) nu se poate determina

Question 54

Question
54. Transformatoarele ce intră în componenTa unui aparat de raze X:
Answer
  • a) transformă energia electronilor în radiatie X
  • b) functionează pe baza principiului inductiei electromagnetice
  • c) utilizează emisia termoionică
  • d) au nevoie de un filament pentru emisie de termoelectroni
  • e) trebuie ecranate corespunzător

Question 55

Question
55. Care generator de radiatie X implică timpul cel mai mare de expunere:
Answer
  • a) cu potenTial constant
  • b) cu înaltă frecvenTă
  • c) cu trei faze (12 - impulsuri)
  • d) cu trei faze (6 - impulsuri)
  • e) cu o singură fază

Question 56

Question
56. Electronii pierd energia, la traversarea materiei, în principal prin:
Answer
  • a) producerea radiatiei de frânare
  • b) efectul fotoelectric
  • c) interactia cu electronii atomului
  • d) efectul Compton
  • e) emisia termoionică

Question 57

Question
57. Spectrul continuu al radiaTiei X obtinute cu un tub roentgen se datorează:
Answer
  • a) tranzitiei electronilor între nivelurile energetice atomice
  • b) frânării electronilor în tintă
  • c) încălzirii Tintei de către electroni
  • d) ejectării electronilor de pe nivelul K
  • e) ionizării atomilor Tintei

Question 58

Question
58. Energia maximă a fotonilor dintr-un fascicul de radiatie X este determinată de:
Answer
  • a) numărul atomic al materialului tintei
  • b) numărul atomic al materialului filtrului
  • c) tensiunea aplicată tubului
  • d) curentul prin tub
  • e) timpul total de expunere

Question 59

Question
59. Radiatia X caracteristică este proprie:
Answer
  • a) numărului de masă A a atomilor tintei
  • b) energiei electronilor care bombardează tinta
  • c) structurii învelişului electronic al atomilor tintei
  • d) tensiunii tubului rontgen
  • e) materialului utilizat pentru filamentul tubului rontgen

Question 60

Question
60. Radiatia X produsă cu un anod de tungsten la 100 kVp este în principal:
Answer
  • a) radiatie de frânare
  • b) radiatie X caracteristică
  • c) împrăştiere Compton
  • d) datorată efectului fotoelectric
  • e) împrăştiere coerentă

Question 61

Question
61. Variatia curentului prin tubul radiogen (mA) modifică, cel mai probabil, la fasciculul de radiatie X produsă:
Answer
  • a) energia maximă
  • b) energia radiatiei X caracteristice
  • c) cantitatea
  • d) calitatea
  • e) penetrabilitatea pacientului (%)

Question 62

Question
62. Cantitatea radiatiei X generată de tubul radiogen creşte cel mai mult cu:
Answer
  • a) tensiunea aplicată tubului (kVp)
  • b) diametrul anodului
  • c) numărul atomic Z al materialului tintei
  • d) curentul prin tub (mA)
  • e) filtrarea

Question 63

Question
63. Toate afirmatiile de mai jos privitoare la energia medie a fotonilor din fasciculul de radiatie X sunt adevărate, cu o exceptie pe care trebuie să o indicati:
Answer
  • a) este mai mică decât energia maximă
  • b) creşte cu creşterea tensiunii
  • c) creşte cu mărirea filtrării
  • d) este independentă de mAs
  • e) descreşte cu creşterea distantei

Question 64

Question
64. Calitatea fasciculului de radiatie X este dată în principal de:
Answer
  • a) mărimea petei focale
  • b) curentul prin filament
  • c) curentul prin tub
  • d) tensiunea filamentului
  • e) tensiunea aplicată tubului

Question 65

Question
65. Reducerea căruia din următorii parametrii determină creşterea cantităTii de radiatie X produsă de tubul radiogen?
Answer
  • a) curentul prin tub
  • b) curentul filamentului
  • c) tensiunea
  • d) filtrarea
  • e) timpul de expunere

Question 66

Question
66. Numărul de electroni accelerati în tubul rontgen depinde de:
Answer
  • a) viteza anodului
  • b) curentul în filament
  • c) mărimea petei focale
  • d) tensiunea aplicată tubului
  • e) filtrarea tubului

Question 67

Question
67. Curentul tipic în filament este de regulă:
Answer
  • a) 4 mA
  • b) 40 mA
  • c) 0,4 A
  • d) 4 A
  • e) 40 A

Question 68

Question
68. Tintele pentru producerea radiatiei X au:
Answer
  • a) numere atomice Z mici
  • b) răcire cu aer
  • c) acoperire cu beriliu
  • d) capacitate termică mare
  • e) o bună izolare

Question 69

Question
69. Următoarele afirmatii caracterizează o pată focală mică a unui tub rontgen, cu o exceptie pe care trebuie să o indicati:
Answer
  • a) este originea radiatiei X
  • b) este de regulă de 0,6 mm
  • c) este utilizată în fluoroscopie
  • d) este utilizată pentru a mări rezolutia
  • e) este utilizată pentru o încărcare mare

Question 70

Question
70. Principiul focarului liniar poate fi explicat ca:
Answer
  • a) focarul aparent este mai mic decât regiunea expusă a tintei
  • b) o altă denumire a efectului de ecranare al anodului
  • c) scăderea intensitătii radiatiei X cu pătratul distantei
  • d) reducerea intensitătii la marginea dinspre anod a fasciculului
  • e) amplificarea imaginii

Question 71

Question
71. Următoarele afirmatii caracterizează dimensiunea unei pete focale a unui tub rontgen, cu o exceptie pe care trebuie să o indicati:
Answer
  • a) este mai mare decât valoarea nominală cu până la 50%
  • b) este dependentă de miliamperaj
  • c) este mai mică pentru teleradiologie
  • d) este măsurată cu camera obscură
  • e) este crescută cu filtrarea aditională

Question 72

Question
72. Raportul dintre cantitatea de căldură şi cantitatea de radiatie X produse de un tub rontgen este:
Answer
  • a) 1:99
  • b) 10:90
  • c) 50:50
  • d) 90:10
  • e) 99:1

Question 73

Question
73. Formula intensitate x tensiune x timp pentru un generator de radiatie X cu potential constant reprezintă:
Answer
  • a) cantitatea de căldură depozitată
  • b) energia totală depozitată
  • c) nivelul de expunere la un metru
  • d) încărcarea petei focale (puterea)
  • e) încălzirea filamentului

Question 74

Question
74. Căldura generată în anod este disipată în principal prin:
Answer
  • a) convectie
  • b) conductie
  • c) combustie
  • d) răcire cu aer
  • e) radiatie

Question 75

Question
75. Care tip de radiatie este eliminată din fasciculul de radiaTie X de către filtre?
Answer
  • a) împrăştiată
  • b) de mică energie
  • c) de mare energie
  • d) de fugă
  • e) difuzată

Question 76

Question
76. Creşterea filtrării unui fascicul de radiatie X de 120 kV de la 2 la 2,5 mm echivalent aluminiu nu va:
Answer
  • a) reduce intensitatea
  • b) modifica energia minimă a radiatiei X
  • c) mări energia efectivă a radiatiei X
  • d) duce la scurtarea timpului de expunere
  • e) durifica fasciculul

Question 77

Question
77. Duritatea fasciculului de radiatie X este afectată în special de:
Answer
  • a) curentul filamentului
  • b) curentul în tub
  • c) timpul de expunere
  • d) filtrare
  • e) distanta la tub

Question 78

Question
78. Efectul de ecranare (de umbră al anodului) este mult mai pronuntat:
Answer
  • a) la distante mai mari de la pata focală
  • b) la un unghi al tintei mai mare
  • c) la un unghi al tintei mai mic
  • d) la marginea catodică a câmpului de radiatie X
  • e) perpendicular pe axa anod catod

Question 79

Question
79. Radiatia transmisă prin cupola (carcasa) tubului rontgen este numită:
Answer
  • a) radiatie transmisă
  • b) radiatie primară
  • c) radiatie împrăştiată
  • d) radiatie de fugă
  • e) radiaTie difuzată

Question 80

Question
80. Radiatia difuzată este suma radiatiilor:
Answer
  • a) transmisă şi primară
  • b) împrăştiată şi de fugă
  • c) primară şi împrăştiată
  • d) primară şi de fugă
  • e) transmisă şi de fugă

Question 81

Question
81. Generatorul unui aparat de raze X nu poate controla:
Answer
  • a) timpul de expunere
  • b) tensiunea aplicată tubului
  • c) radiatia de fugă
  • d) energia radiatiei X
  • e) cantitatea de radiatie X

Question 82

Question
82. Electronii de 90 keV care lovesc o tintă de tungsten îşi pierd energia în principal prin:
Answer
  • a) producerea de radiatie X caracteristică
  • b) producerea de radiaTie X de frânare
  • c) excitarea şi ionizarea atomilor prin interactia cu electronii de pe nivelul K
  • d) excitarea şi ionizarea atomilor prin interactia cu electronii de pe nivelurile exterioare
  • e) efect fotoelectric

Question 83

Question
83. Creşterea tensiunii tubului X (kVp) nu modifică:
Answer
  • a) intensitatea fasciculului de radiaTie X
  • b) penetrarea pacientului
  • c) stratul de înjumătăTire al fasciculului
  • d) filtrarea fasciculului de radiatie X
  • e) căldura produsă în anod

Question 84

Question
84. Electronii cu energia de 100 keV incidenti pe o tintă de tungsten pot produce:
Answer
  • a) radiatii X de frânare cu energia maximă de 100 keV
  • b) radiatii X de frânare cu energia medie de 100 keV
  • c) radiatii X caracteristice cu energia de 100 keV
  • d) depunerea a 1% din energie (sub formă de căldură) în tintă
  • e) fotoelectroni de 100 keV

Question 85

Question
85. Energia maximă a fotonilor din fasciculul de radiatie X este determinată de:
Answer
  • a) numărul atomic al tintei
  • b) numărul atomic al filamentului
  • c) tensiunea aplicată filamentului
  • d) tensiunea dintre anod şi catod
  • e) curentul prin tub

Question 86

Question
86. Tungstenul (Z=74) este preferat la confectionarea tintelor din tuburile rontgen în locul materialelor cu Z mai mic pentru că:
Answer
  • a) se produc radiatii X cu energie mai mare
  • b) intensitatea fasciculului de radiatie X rezultat este mai mare
  • c) tungstenul nu are radiatie caracteristică
  • d) radiatiile X sunt emise preferential la 90º
  • e) efectul de umbră al anodului este micşorat

Question 87

Question
87. Efectul de umbră al anodului este mult mai pronuntat:
Answer
  • a) la distantă mai mare de pata focală
  • b) cu o pată focală mare
  • c) cu o casetă de dimensiuni mici
  • d) la un unghi al tintei mai mic
  • e) în apropierea axei centrale

Question 88

Question
88. Comparativ cu un generator monofazic, un generator trifazic va produce radiatie X cu:
Answer
  • a) energia maximă mai mare
  • b) mai putini fotoni
  • c) strat de înjumătătire mai mic
  • d) efect de umbră al anodului mai mare
  • e) energie medie mai mare

Question 89

Question
89. Pentru a produce radiatie X de frânare, un electron energic:
Answer
  • a) se ciocneşte cu electronii de pe nivelurile exterioare
  • b) este încetinit de nucleu
  • c) este absorbit de nucleu
  • d) se mişcă între niveluri emiTând energia în exces sub formă de radiatie X
  • e) determină nucleul să emită o radiatie X

Question 90

Question
90. Spectrul continuu al radiatiei X obtinute cu un tub rontgen se datorează:
Answer
  • a) tranzitiei electronilor de pe nivelurile exterioare pe nivelurile interioare ale atomului
  • b) conversiei electronilor în energie electromagnetică
  • c) frânării electronilor în tintă
  • d) încălzirii tintei
  • e) emisiei termoionice

Question 91

Question
91. Energia medie a fotonilor unui fascicul de radiatie X nu poate fi schimbată de:
Answer
  • a) curentul prin tub (mA)
  • b) filtrarea fasciculului
  • c) înalta tensiune aplicată tubului
  • d) forma de undă a tensiunii
  • e) trecerea prin pacient

Question 92

Question
92. Calitatea fasciculului de radiatie X:
Answer
  • a) este proportională cu curentul în tub (mA)
  • b) este redusă prin adăugarea de filtre de aluminiu
  • c) este măsurată în milimetri echivalent aluminiu
  • d) converteşte doza (Gy) în echivalent de doză (Sv)
  • e) este independentă de tensiunea aplicată tubului

Question 93

Question
93. Randamentul tubului rontgen nu va creşte prin creşterea:
Answer
  • a) tensiunii aplicată tubului (kV)
  • b) capacităTii termice a anodului (MJ)
  • c) numărului atomic al tintei (Z)
  • d) curentului prin tub (mA)
  • e) timpului de expunere (s)

Question 94

Question
94. Efectul de umbră al anodului are ca rezultat cea mai mare transmisie a intensitătii fasciculului de radiatie X :
Answer
  • a) la marginea dinspre anod a acestuia
  • b) la marginea dinspre catod a acestuia
  • c) prin colimator
  • d) prin cupola tubului
  • e) la 15º fată de axa centrală

Question 95

Question
95. Radiatia X care părăseşte ansamblul tub-cupolă când colimatoarele sunt complet închise se numeşte:
Answer
  • a) radiatie primară
  • b) radiatie difuzată
  • c) radiatie de fugă
  • d) radiatie de intrare
  • e) radiatie retroîmprăştiată

Question 96

Question
96. Stratul sensibil al unui film pentru radiaTie X conTine gelatină şi cristale de:
Answer
  • a) CaWO4
  • b) bromură de argint
  • c) LaOBr
  • d) nitrură de argint
  • e) CsI

Question 97

Question
97. Revelatorul converteşte cristalele de halogenură de argint expuse în:
Answer
  • a) brom
  • b) halogenură acidă
  • c) argint alcalin
  • d) atomi individuali de argint
  • e) grăunti de argint metalic

Question 98

Question
98. Cel mai probabil să ducă la mărirea voalului este creşterea temperaturii:
Answer
  • a) anodului
  • b) revelatorului
  • c) fixatorului
  • d) uscătorului
  • e) camerei de expunere

Question 99

Question
99. La procesarea filmului, fixatorul este utilizat pentru:
Answer
  • a) modificarea pH-ului revelatorului
  • b) îndepărtarea halogenurii de argint neexpuse
  • c) stabilizarea argintului în gelatină
  • d) îndepărtarea bromului
  • e) reduce halogenura de argint neexpusă

Question 100

Question
100. Care din următoarele afirmatii referitoare la o maşină automată (procesor de filme) de developare pentru filme radiologice nu este corectă?
Answer
  • a) temperatura revelatorului este în general în jur de 32 grade celsius
  • b) durata totală a procesării este de cca 90 secunde
  • c) contine revelator, fixator şi apă pentru spălare
  • d) solutia de fixare conTine acid acetic pentru inhibarea developării
  • e) nu este necesară împrospătarea chimicalelor

Question 101

Question
101. Densitatea optică (DO) a unui film este definită ca:
Answer
  • a) raportul dintre intensitatea luminii transmise prin film şi intensitatea luminii incidente pe film
  • b) raportul dintre intensitatea luminii incidente pe film şi intensitatea luminii transmise prin film
  • c) logaritmul raportului dintre intensitatea luminii transmise prin film şi intensitatea luminii incidente pe film
  • d) logaritmul raportului dintre intensitatea luminii incidente pe film şi intensitatea luminii transmise prin film
  • e) media ponderată a raportului dintre intensitatea luminii transmise prin film şi intensitatea luminii incidente pe film

Question 102

Question
102. Când un film cu DO = 0,3 este suprapus unui film cu DO = 0,5, densitatea optică rezultată este:
Answer
  • a) 0,2
  • b) 0,8
  • c) 1
  • d) 1,5
  • e) nu poate fi determinată

Question 103

Question
103. Când un film este înlocuit cu un sistem film - ecran:
Answer
  • a) se reduce doza pacientului
  • b) se îmbunătăTeşte rezolutia
  • c) se înmultesc artefactele de mişcare
  • d) creşte împrăştierea
  • e) creşte timpul de expunere

Question 104

Question
104. Comparativ cu CaWO4 ecranele de pământuri rare duc, în general, la scăderea:
Answer
  • a) numărului de fotoni de lumină per foton X absorbit
  • b) marmorării ecranului
  • c) vitezei
  • d) dozei pacientului
  • e) timpului de procesare a filmului

Question 105

Question
105. Un ecran cu randamentul de conversie mai mare dar cu aceeaşi grosime şi absorbtie a radiatiei X va duce probabil la:
Answer
  • a) o doză mai mare la pacient
  • b) un zgomot constant al imaginii
  • c) un zgomot redus al imaginii
  • d) o pierdere de detalii a imaginii
  • e) un sistem film ecran mai rapid

Question 106

Question
106. Cele afirmate mai jos despre un contact film ecran prost sunt adevărate, cu o exceptie pe care trebuie să o indicati:
Answer
  • a) poate fi generat de o casetă prost construită
  • b) poate fi rezultatul murdăriei pătrunse între ecran şi film
  • c) va produce imagini neclare
  • d) poate fi testată prin radiografierea unei plase metalice
  • e) duce la obtinerea unor radiografii subexpuse

Question 107

Question
107. Viteza unui sistem imagistic nu poate fi crescută prin:
Answer
  • a) pete focale mai mari
  • b) filme mai rapide
  • c) luminofori cu randament de conversie mai mare
  • d) luminofori mai groşi
  • e) temperaturi mai mari ale revelatorului

Question 108

Question
108. Doza de expunere necesară la casetă pentru expunerea corectă a unui sistem cu viteza 200 este:
Answer
  • a) mai mică de 0,5 μGy
  • b) 0,5 μGy
  • c) 5 μGy
  • d) 50 μGy
  • e) mai mare de 50 μGy

Question 109

Question
109. Pentru părTile dense ale corpului raportul dintre fotonii împrăştiaTi care părăsesc pacientul şi fotonii din fasciculul primar care ies din corpul pacientului este aproximativ:
Answer
  • a) 0,3
  • b) 0,5
  • c) 1
  • d) 2
  • e) 5

Question 110

Question
110. Numărul de fotoni împrăştiati care ajung la sistemul film ecran descreşte cu creşterea:
Answer
  • a) dimensiunii câmpului
  • b) grosimii pacientului
  • c) tensiunii de vârf
  • d) filtrării
  • e) raportului de grilă

Question 111

Question
111. Raportul de grilă mare creşte următorii parametrii cu o exceptie, pe care trebuie să o indicati:
Answer
  • a) mAs -ul necesar
  • b) îndepărtarea radiatiei împrăştiate
  • c) contrastul imaginii
  • d) doza pacientului
  • e) viteza sistemului ecran film

Question 112

Question
112. Motivul pentru care grila cu raportul 12:1 este rar utilizată la aparatele mobile de radiografiat este pentru că:
Answer
  • a) puterea aparatelor X mobile este prea mică
  • b) tensiunea mică utilizată nu poate penetra grila
  • c) alinierea precisă a grilei este prea dificilă
  • d) împrăştierea este prea putin importantă la aparatele mobile
  • e) sunt preferate interstitiile cu aer pentru reducerea împrăştierii

Question 113

Question
113. Luminoforul de intrare la un amplificator de imagine este făcut din:
Answer
  • a) NaI
  • b) ZnCdS
  • c) TLD
  • d) CsI
  • e) PbI

Question 114

Question
114. Care din dispozitivele menTionate nu este o componentă a intensificatorului de imagine?
Answer
  • a) lentile electrostatice
  • b) luminoforul de intrare
  • c) fotocatodul
  • d) tubul fotomultiplicator
  • e) luminoforul de ieşire

Question 115

Question
115. Amplificarea în luminozitate a tubului intensificator de imagine nu depinde de:
Answer
  • a) doza pacientului
  • b) randamentul fotocatodului
  • c) tensiunea aplicată tubului intensificator de imagine
  • d) raportul între dimensiunile ecranului de intrare şi a ecranului de ieşire
  • e) randamentul de conversie a luminoforului de ieşire

Question 116

Question
116. Schimbarea modului de mărire a intensificatorului de imagine de la 30 cm la 15 cm, la un nivel de strălucire constant, va mări:
Answer
  • a) doza de expunere la piele la poarta de intrare
  • b) distorsiunile
  • c) estomparea imaginii la margine
  • d) vinietarea
  • e) radiatia împrăştiată

Question 117

Question
117. Valorile tipice pentru intensificatorii de imagine moderni nu includ:
Answer
  • a) minimizare de 100
  • b) amplificarea fluxului de 50
  • c) raportul în contrast de 2:1
  • d) luminozitate de 5000
  • e) rezolutia spaTială de 5 pl/mm

Question 118

Question
118. Scăderea în luminozitate la marginea imaginii în fluoroscopie se numeşte:
Answer
  • a) distorsiune tip S
  • b) distorsiune tip pernă
  • c) distorsiune tip butoi
  • d) vinietare
  • e) comprimarea imaginii

Question 119

Question
119. Ratiunea pentru explorarea intercalată a două câmpuri, pentru formarea unui cadru într-un sistem TV, este de a reduce:
Answer
  • a) doza pacientului
  • b) artefactele de mişcare
  • c) temporizarea luminoforului de intrare
  • d) marmorarea cuantică
  • e) pâlpâirea

Question 120

Question
120. Camera TV Plumbicon este utilizată la obtinerea imagini inimii pentru:
Answer
  • a) reducerea dozei la pacient
  • b) creşterea vitezei de cadru
  • c) reducerea pâlpâirii imaginii
  • d) reducerea remanentei imaginii
  • e) îmbunătătirea rezolutiei spatiale

Question 121

Question
121. Rezolutia pe verticală a unui sistem TV este determinată în special de:
Answer
  • a) luminozitatea imaginii
  • b) lărgimea de bandă TV
  • c) numărul de linii TV
  • d) nivelul de expunere la radiatie
  • e) dimensiunea petei focale

Question 122

Question
122. Rezolutia pe orizontală a unui sistem TV este determinată în special de:
Answer
  • a) luminozitatea imaginii
  • b) lărgimea de bandă TV
  • c) numărul de linii TV
  • d) nivelul de expunere la radiatie
  • e) dimensiunea petei focale

Question 123

Question
123. Rezolutia spatială în fluoroscopie este cel mai mult limitată de:
Answer
  • a) radiaTia împrăştiată
  • b) grilă
  • c) tubul intensificator de imagine
  • d) sistemul optic
  • e) sistemul TV

Question 124

Question
124. Controlul automat al luminozitătii în fluoroscopie mentine constant:
Answer
  • a) kilovoltajul de vârf
  • b) miliamperajul
  • c) timpul de expunere
  • d) doza pacientului
  • e) luminozitatea la ieşirea tubului intensificator

Question 125

Question
125. Doza pacientului în fluoroscopie poate depăşi 100 mGy/minut dacă:
Answer
  • a) sunt utilizate valori mari ale tensiunii de vârf
  • b) timpul de expunere nu depăşeşte 5 minute
  • c) sunt activati indicatorii audibili/vizibili
  • d) s-au administrat agenti de contrast
  • e) este utilizată amplificarea (zoom)

Question 126

Question
126. Spălarea insuficientă a filmului după fixare duce în timp la un film:
Answer
  • a) cu aspect lăptos
  • b) cu tentă maro
  • c) cu artefacte
  • d) subexpus
  • e) cu densitatea optică mai mare de 3

Question 127

Question
127. Fixarea necorespunzătoare a filmului duce la un film:
Answer
  • a) cu aspect lăptos
  • b) cu tentă maro
  • c) cu artefacte
  • d) subexpus
  • e) cu densitatea optică mai mare de 3

Question 128

Question
128. Electricitatea statică poate duce la un film:
Answer
  • a) cu aspect lăptos
  • b) cu tentă maro
  • c) cu artefacte
  • d) subexpus
  • e) cu densitatea optică mai mare de 3

Question 129

Question
129. Controlul calitătii procesorului de filme presupune măsurarea:
Answer
  • a) temperaturii revelatorului şi densitătii optice a filmului
  • b) temperaturii fixatorului şi densitătii optice a filmului
  • c) temperaturii solutiei de spălare şi densitătii optice a filmului
  • d) temperaturii revelatorului şi solutiei de spălare
  • e) temperaturii revelatorului, fixatorului şi solutiei de spălare

Question 130

Question
130. Densitatea optică maximă care se poate obTine la un film radiografic este:
Answer
  • a) 4
  • b) 3,5
  • c) 3
  • d) 2,5
  • e) 2

Question 131

Question
131. Voalul propriu (baza) plus voalul unui film radiografic este, în general mai mic de (în unităti de densitate optică):
Answer
  • a) 0,8
  • b) 0,6
  • c) 0,4
  • d) 0,2
  • e) 0,1

Question 132

Question
132. Pentru obtinerea unei mamografii excelente se utilizează sisteme ecran film cu:
Answer
  • a) două ecrane intensificatoare şi film cu emulsie pe ambele fete
  • b) un ecran intensificator şi film cu emulsie pe ambele fete
  • c) un ecran intensificator şi film cu emulsie pe o singură fată
  • d) două ecrane intensificatoare şi film cu emulsie pe o singură fată
  • e) calitatea mamografiei nu depinde de sistemul ecran film utilizat

Question 133

Question
133. Reducerea temperaturii procesorului de film de la 32º la 30º probabil va avea ca efect mărirea:
Answer
  • a) contrastului
  • b) voalului
  • c) moarării cuantice
  • d) neclaritătii datorate ecranului
  • e) dozei pacientului

Question 134

Question
134. Dacă în locul filmului se utilizează un sistem ecran/film nu se va reduce:
Answer
  • a) doza pacientului
  • b) încărcarea tubului rontgen
  • c) artefactele datorate mişcării pacientului
  • d) timpul de expunere
  • e) contrastul imaginii

Question 135

Question
135. Absorbtia unui foton de 30 keV de către un ecran intensificator cu randamentul de conversie de 10% va duce la emiterea a câti fotoni de lumină albastră cu energia de 3 eV?
Answer
  • a) 1
  • b) 10
  • c) 100
  • d) 1000
  • e) 10000

Question 136

Question
136. Grilele pentru radiatia X sunt proiectate să atenueze în principal:
Answer
  • a) împrăştierea Compton
  • b) împrăştierea coerentă
  • c) retroîmprăştierea
  • d) radiatie X caracteristică
  • e) fotoni de anihilare

Question 137

Question
137. Care examinare radiologică poate fi executată fără grilă antiîmprăştiere?
Answer
  • a) radiografierea extremităTilor
  • b) radiografierea craniului
  • c) radiografia abdominală
  • d) radiografia abdominală cu aparat mobil
  • e) fluoroscopia

Question 138

Question
138. Fotocatodul unui intensificator de imagine converteşte:
Answer
  • a) electronii în lumină
  • b) radiatia X în lumină
  • c) radiatia X în electroni
  • d) electronii în radiatie X
  • e) lumina în electroni

Question 139

Question
139. Dacă randamentul luminos al intensificatorului de imagine este 20 cd/m2 debitul de expunere la intrare este cel mai probabil să fie:
Answer
  • a) 0,1 μGy/s
  • b) 1 μGy/s
  • c) 10 μGy/s
  • d) 100 μGy/s
  • e) 1 mGy/s

Question 140

Question
140. RezoluTia spaTială limită în fluoroscopie poate fi mărită prin creşterea:
Answer
  • a) raportului de grilă
  • b) dimensiunii de intrare a intensificatorului de imagine
  • c) nivelul dozei de radiatie
  • d) tensiunea tubului
  • e) numărul liniilor TV

Question 141

Question
141. Toate fenomenele următoare sunt artefacte datorate intensificatorului de imagine cu o exceptie, pe care trebuie să o indicati:
Answer
  • a) întârzierea imaginii
  • b) durificarea fasciculului
  • c) distorsiune în pernă
  • d) vinietarea
  • e) voal de strălucire

Question 142

Question
142. O imagine fluoroscopică cu zgomot ridicat poate fi îmbunătătită prin mărirea:
Answer
  • a) dimensiunii petei focale
  • b) filtrării fasciculului X
  • c) raportului de grilă
  • d) nivelului expunerii
  • e) amplificării monitorului

Question 143

Question
143. Când două filme cu densitatea optică 1,5 sunt puse împreună, fractiunea de lumină transmisă este:
Answer
  • a) mai mică de 0,001
  • b) 0,001
  • c) 0,003
  • d) 0,03
  • e) mai mare de 0,03

Question 144

Question
144. Randamentele de conversie ale ecranelor intensificatoare din tungstanat de calciu şi respectiv oxisulfit de gadoliniu sunt:
Answer
  • a) 120% şi respectiv 110%
  • b) 110% şi respectiv 120%
  • c) 18% şi respectiv 4%
  • d) 4% şi respectiv 18%
  • e) aceleaşi

Question 145

Question
145. Care este cel mai important parametru care determină eficienta unei grile antiîmprăştiere?
Answer
  • a) raportul de grilă
  • b) distanta focală
  • c) distanta dintre goluri
  • d) înăltimea benzii absorbante
  • e) materialul dintre benzile absorbante

Question 146

Question
146. Micşorarea factorului de conversie al luminoforului de intrare al unui intensificator de imagine, în conditiile mentinerii luminozităTii imaginii, duce la creşterea:
Answer
  • a) rezolutiei de mare contrast
  • b) dozei pacientului
  • c) neclaritătii datorată pacientului
  • d) vinietării
  • e) distorsiunii imaginii

Question 147

Question
147. Când câmpul unui intensificator de imagine este redus de la 30 cm la 15 cm, expunerea la intrarea în intensificator, pentru o luminozitate constantă, va:
Answer
  • a) fi redusă cu 50%
  • b) rămâne aceeaşi
  • c) creşte cu 50%
  • d) fi dublată
  • e) creşte de patru ori

Question 148

Question
148. Strălucirea imaginii în fluoroscopie este influenTată de următorii parametrii cu o exceptie pe care trebuie să o indicati:
Answer
  • a) kVp
  • b) mA
  • c) grosimea pacientului
  • d) raportul de grilă
  • e) timpul de expunere

Question 149

Question
149. Rezolutia verticală reală obtinută cu un monitor TV cu 525 de linii este:
Answer
  • a) 525 pl/mm
  • b) 180 pl/mm
  • c) 370 pl/mm
  • d) 262 pl/mm
  • e) 425 pl/mm

Question 150

Question
150. Cadrarea exactă:
Answer
  • a) utilizează întreaga imagine a intensificatorului de imagine
  • b) măreşte imaginea
  • c) înregistrează 64% din imagine
  • d) îmbunătăteşte rezolutia spatială
  • e) îmbunătăteşte contrastul

Question 151

Question
151. Câti biti sunt necesari pentru stocarea a 512 niveluri de gri?
Answer
  • a) 6
  • b) 8
  • c) 9
  • d) 10
  • e) 12

Question 152

Question
152. Când toti cei 8 biti ai unui byte sunt setati la valoarea unu, numărul respectiv în sistemul zecimal este:
Answer
  • a) 8
  • b) 255
  • c) 311
  • d) 511
  • e) 1023

Question 153

Question
153. Cât de multe imagini de 512 x 512 (pixel de 16 biti) pot fi stocate pe un disc cu capacitatea de 2 GB?
Answer
  • a) 500
  • b) 1000
  • c) 4000
  • d) 10000
  • e) 50000

Question 154

Question
154. Câtă memorie este necesară pentru stocarea unei imagini radiologice de 1k x 1k cu 256 nuante de gri?
Answer
  • a) 0,1 MB
  • b) 1 MB
  • c) 10 MB
  • d) 100 MB
  • e) mai mult de 100 MB

Question 155

Question
155. Privitor la calculatoarele digitale ce nu este adevărat din următoarele afirmatii?
Answer
  • a) ROM este memoria programabilă numai pentru citire
  • b) RAM este memoria cu acces aleatoriu
  • c) cuvânt este un set de biti consecutivi tratati ca o entitate
  • d) baitul (byte-ul) este o cifră binară utilizată pentru reprezentarea lui zero sau unu
  • e) un fişier este o colectie de înregistrări intercorelate tratate ca o unitate

Question 156

Question
156. Perifericele de intrare pentru calculator nu includ:
Answer
  • a) tastatura
  • b) mouse-ul
  • c) ecranul sensibil la atingere
  • d) creionul fotosensibil
  • e) procesorul de retea

Question 157

Question
157. Care din următoarele definitii privitoare la calculatoarele digitale este falsă?
Answer
  • a) un bait (byte) este compus din 8 biti
  • b) fişierul este o colectie de înregistrări intercorelate tratate ca o unitate
  • c) microprocesorul este un singur circuit integrat
  • d) modemul mentine alimentarea cu energie a calculatorului
  • e) PACS este acronimul englez pentru “sistem de arhivare şi comunicare a imaginii”

Question 158

Question
158. Calculatoarele pot comunica utilizând următoarele canale, cu o exceptie pe care trebuie să o indicati :
Answer
  • a) cabluri coaxiale
  • b) linii telefonice
  • c) cabluri cu fibră optică
  • d) microunde
  • e) generatori de înaltă frecventă

Question 159

Question
159. Trecând de la o imagine de 2562 la o imagine de 5122 care parametru al imaginii se va dubla?
Answer
  • a) rezolutia spatială
  • b) numărul de pixeli
  • c) nivelurile de gri
  • d) timpul de transmisie
  • e) cerintele de stocare

Question 160

Question
160. Care din următoarele materiale detectoare de radiatie X emit lumină?
Answer
  • a) xenon
  • b) CsI
  • c) seleniu
  • d) PbI
  • e) HgI

Question 161

Question
161. Sistemele de radiografie computerizată cu luminofori fotostimulabili nu includ:
Answer
  • a) fluorohalogenură de bariu
  • b) laseri în lumina roşie
  • c) detectori de lumină (albastră)
  • d) convertori analog - digital
  • e) camere TV

Question 162

Question
162. Fotoconductorii transformă direct energia radiatiei X în:
Answer
  • a) lumină
  • b) sarcini electrice
  • c) căldură
  • d) curent electric
  • e) energie de radio-frecventă

Question 163

Question
163. Prelucrarea unei imagini digitale cu un filtru de izolare a neclaritătilor amplificate va creşte:
Answer
  • a) rezolutia spatială limită
  • b) vizibilitatea marginilor
  • c) doza pacientului
  • d) dimensiunea matricii
  • e) profunzimea bitului per bait

Question 164

Question
164. Care din următoarele operatii nu implică prelucrarea imaginii?
Answer
  • a) egalizarea histogramei
  • b) filtraj trece jos
  • c) substractia fondului
  • d) filtraj pentru nivelul K
  • e) substractia în energie

Question 165

Question
165. Afişajul imaginii digitale în radiologie nu poate:
Answer
  • a) afişa imagini 2 x 2,5k
  • b) arăta 256 nuante de gri
  • c) să aibă o luminozitate de 1500 cd/m2
  • d) separa 2 pl/mm
  • e) utiliza monitoare plate

Question 166

Question
166. Frecventa Nyquist pentru o imagine digitală fotospot de 1k x 1k (dimensiunea amplificatorului de imagine 25 cm) este:
Answer
  • a) 1 pl/mm
  • b) 2 pl/mm
  • c) 4 pl/mm
  • d) 8 pl/mm
  • e) 10 pl/mm

Question 167

Question
167. Pentru imagini cu marmorare comparabilă, care sistem duce la cea mai mare doză a pacientului?
Answer
  • a) film-ecran
  • b) luminofor fotostimulabil
  • c) detector panou direct
  • d) detector panou indirect
  • e) fotospot digital

Question 168

Question
168. Fluoroscopia digitală nu permite:
Answer
  • a) imagini în timp real
  • b) păstrarea ultimului cadru
  • c) filtrarea temporală
  • d) urmărirea parcursului
  • e) eliminarea limitelor debitului dozei

Question 169

Question
169. Zgomotul imaginii în fluoroscopia digitală nu poate fi redus prin:
Answer
  • a) creşterea tensiunii tubului
  • b) creşterea intensitătii curentului prin tub
  • c) reducerea dimensiunii matricei
  • d) filtrarea temporală
  • e) creşterea timpului de examinare

Question 170

Question
170. Imaginea fotospot digitală, în general nu cere:
Answer
  • a) timp de expunere mai mic de 0,1 s
  • b) curentul prin tub mai mare de 100 mA
  • c) tensiune peste 120 kV
  • d) cameră Tv cu 1000 de linii
  • e) doza la detector de 0,1 μGy/cadru

Question 171

Question
171. Dimensiunea matricii imaginii în angiografia digitală cu substractie (DSA) este:
Answer
  • a) 128 x 128
  • b) 256 x 256
  • c) 512 x 512
  • d) 1024 x 1024
  • e) 2048 x 2048

Question 172

Question
172. Achizitiile de imagine în angiografia digitală cu substractie, de regulă, nu utilizează:
Answer
  • a) tensiuni înalte (peste 120 kV)
  • b) sisteme Tv cu zgomot mic
  • c) rezolutie de 2 pl/mm
  • d) până la opt cadre/sec
  • e) 2 μGy/cadru

Question 173

Question
173. Cel mai important parametru care influentează rezolutia spatială în angiografia digitală cu substractie este:
Answer
  • a) dimensiunea petei focale
  • b) grosimea luminoforului de intrare a amplificatorului de imagine
  • c) grosimea luminoforului de ieşire a amplificatorului de imagine
  • d) matricea de digitalizare
  • e) unitatea centrală a calculatorului

Question 174

Question
174. Schimbarea matricii de achizitie a angiografiei cu substractie de la 1024 x 1024 la dimensiunea 2048 x 2048 nu va creşte:
Answer
  • a) dimensiunea pixelului
  • b) viteza de digitalizare a datelor
  • c) rezolutia spaTială
  • d) cerintele de stocare a datelor
  • e) timpul de procesare a datelor

Question 175

Question
175. Care din următoarele tehnici duc la cea mai mare doză a pacientului pe cadru achizitionat?
Answer
  • a) fluoroscopia digitală
  • b) cinescopia
  • c) fotospot
  • d) fotospot digital
  • e) spot film

Question 176

Question
176. Standardul DICOM nu specifică pentru imagine:
Answer
  • a) tipul
  • b) dimensiunea matricii
  • c) profunzimea bitului
  • d) setările afişajului
  • e) rata de transmisie

Question 177

Question
177. Beneficiile imaginilor digitale (PACS) nu includ:
Answer
  • a) rezolutie spatială mai bună
  • b) prelucrarea imaginii
  • c) detectia asistată de calculator
  • d) stocare convenabilă
  • e) transmiterea imaginii

Question 178

Question
178. Sistemul PACS are următoarele caracteristici, cu o exceptie pe care trebuie să o indicati:
Answer
  • a) costuri de capital mari
  • b) fiabilitate
  • c) accesul la imagini “vechi”
  • d) protectia datelor
  • e) produce teleradiografii

Question 179

Question
179. Calculele de bază într-un calculator sunt realizate de:
Answer
  • a) memoria cu acces aleatoriu RAM
  • b) memoria numai pentru citit ROM
  • c) unitatea centrală de procesare CPU
  • d) interfata pentru sisteme de calculatoare mici
  • e) memorie cu acces aleatoriu dinamică DRAM

Question 180

Question
180. O examinare CT (matrice 512 x 512, 2 baiti per pixel), având 20 de imagini, implică:
Answer
  • a) mai puTin de 1 MB
  • b) 2 MB
  • c) 5 MB
  • d) 8 MB
  • e) mai mult de 8 MB

Question 181

Question
181. Care este dimensiunea pixelului dacă este utilizată o matrice de 512 x 512 pentru o imagine a unui câmp larg de 25 cm?
Answer
  • a) 0,1 mm
  • b) 0,5 mm
  • c) 1 mm
  • d) 2 mm
  • e) mai mare de 2 mm

Question 182

Question
182. Care din următoarele dispozitive nu este utilizat la detectia radiatiei X?
Answer
  • a) fotoconductor
  • b) cristal scintilator
  • c) circuit cu cuplaj de sarcină CCD
  • d) luminofor fotostimulabil
  • e) luminofor ecran

Question 183

Question
183. În comparatie cu un sistem film ecran de viteză medie, viteza unui sistem de radiografiere computerizată este:
Answer
  • a) mai mică de 100
  • b) 100
  • c) 200
  • d) 400
  • e) nedeterminată

Question 184

Question
184. Vizibilitatea unei leziuni pe o radiografie digitală va putea fi îmbunătătită cel mai bine prin creşterea:
Answer
  • a) kVp
  • b) timpului de expunere
  • c) filtrării
  • d) raportului contrast zgomot
  • e) intensităTii luminoase de afişare

Question 185

Question
185. Pe care dintre următorii parametrii nu-i va include o tehnică tipică pentru angiografia digitală cu substractie?
Answer
  • a) 75 kVp
  • b) 200 mA
  • c) expunere de 50 ms
  • d) 3 cadre/sec
  • e) dimensiunea matricii de 256x256

Question 186

Question
186. Hardware-ul unui calculator include următoarele dispozitive cu o exceptie pe care trebuie să o indicati:
Answer
  • a) JAVA
  • b) disc dur
  • c) casete magnetice
  • d) unitate centrală de procesare (CPU)
  • e) retea de procesoare

Question 187

Question
187. Care este dimensiunea tipică a matricii unei imaginii fotospot digitale?
Answer
  • a) 256x256
  • b) 512x512
  • c) 1024x1024
  • d) 2048x2048
  • e) mai mare de 2048x2048

Question 188

Question
188. În comparatie cu sistemul ecran film, radiografierea digitală are următoarele caracteristici, cu o exceptie pe care trebuie să o indicaTi:
Answer
  • a) posibilitatea transmiterii imaginii prin internet
  • b) elimină procesarea filmului
  • c) posibilităTi de procesare a imaginii
  • d) abilitatea de a stoca datele digital
  • e) îmbunătăteşte rezolutia spatială

Question 189

Question
189. Următoarele afirmatii sunt în relatie cu sistemele digitale de achizitie a imaginilor cu radiatie X, cu o exceptie pe care trebuie să o indicati:
Answer
  • a) radiografierea computerizată
  • b) dispozitive de măsurare a radiatiilor ionizante
  • c) CCD - circuit cu cuplaj de sarcină
  • d) captura directă
  • e) captura indirectă

Question 190

Question
190. Substragerea în energie va utiliza în mod normal următoarele elemente, cu o exceptie pe care trebuie să o indicati:
Answer
  • a) imagini cu energie mică (60 kVp)
  • b) imagini cu energie mare (120 kVp)
  • c) mascare cu contururi imprecise
  • d) afişare os
  • e) afişare Tesut moale

Question 191

Question
191. Sursa principală de zgomot la o imagine radiologică obtinută cu un detector panou este:
Answer
  • a) marmorarea datorată structurii luminoforului
  • b) zgomotul electronic
  • c) zgomotul de digitizare
  • d) marmorare cuantică
  • e) granularitatea filmului

Question 192

Question
192. Raportul dozelor (per cadru) din fotospotul digital la fluoroscopia digitală este:
Answer
  • a) mai mare de 20:1
  • b) 20:1
  • c) 10:1
  • d) 3:1
  • e) mai mic de 3:1

Question 193

Question
193. Sistemul PACS (Picture Archiving and Communications Systems) va elimina cele mentionate, cu o exceptie pe care trebuie să o indicati:
Answer
  • a) utilizarea filmului
  • b) pierderea de imagini
  • c) utilizarea negatoscoapelor
  • d) unele costuri de capital
  • e) angajatii pentru arhivarea filmelor

Question 194

Question
194. Contrastul obiectului nu depinde de următoarea caracteristică a leziunii:
Answer
  • a) grosime
  • b) densitate
  • c) număr atomic
  • d) compoziTia fondului
  • e) temperatură

Question 195

Question
195. Contrastul subiectului depinde de:
Answer
  • a) pata focală la distanTa la care este filmul
  • b) mAs
  • c) tensiunea tubului
  • d) temperatura revelatorului
  • e) gradientul filmului

Question 196

Question
196. Contrastul filmului, în opozitie cu contrastul subiectului, este afectat în principal de:
Answer
  • a) tensiunea tubului
  • b) substanta de contrast iodată
  • c) utilizarea grilei
  • d) diferentele în Z
  • e) densitatea optică

Question 197

Question
197. Panta maximă a curbei caracteristice a filmului este cunoscută ca factorul:
Answer
  • a) densitate
  • b) gama
  • c) transmitantă
  • d) opacitate
  • e) lambda

Question 198

Question
198. Care din următoarele caracteristici ale filmului nu pot fi determinate din curba caracteristică?
Answer
  • a) viteza
  • b) factorul gama
  • c) nivelul de voal plus cel de bază
  • d) gradientul mediu
  • e) marmorarea

Question 199

Question
199. În examinarea toracelui ar trebui folosit un film cu:
Answer
  • a) gradient mare
  • b) factorul gama mare
  • c) viteză mică
  • d) latitudine mare
  • e) nivel de voal scăzut

Question 200

Question
200. Contrastul tractului gastrointestinal poate fi îmbunătătit prin următoarele operatii, cu o exceptie pe care trebuie să o indicati:
Answer
  • a) infuzie de bariu
  • b) reducerea tensiunii tubului
  • c) mărirea curentului prin tub
  • d) mărirea raportului de grilă
  • e) reducerea dimensiunii câmpului
Show full summary Hide full summary

0 comments

There are no comments, be the first and leave one below:

Want to create your own Quizzes for free with GoConqr? Learn more.

Similar

Contract Law
sherhui94
Unit 3 Business Studies
Lauren Thrower
AQA Business Unit 1
lauren_binney
Digital Marketing Strategy - The Essentials
Micheal Heffernan
What is Marketing?
Stephanie Natasha
Chapter 18 - Marketing mix(Product & Price)
irene floriane
Market Segementation
Noah Swanson
Business Studies - AQA - GCSE - Business Studies Key Terms
Josh Anderson
Business Marketing
s1500782
3. Enterprise, business growth and size
shlokashetty98
Browse Library