Quiz
Histo 1-200
Create a free account to finish this quiz
Save your progress and see your final score.
Already have an account? Sign in
Questions in this quiz (200)
1Din structurile enumerate selectaţi organita/organitele de tip general membranare:
- Aperoxizomii
- Bmicrotubulii
- Cmitocondriile
- Dribozomii
- Ereticulul endoplasmatic
2În care fază a mitozei cromozomii se deplasează spre polii fusului mitotic
- Aprofază
- Bmetafază
- Cpometafază
- Danafază
- Etelofază
3Reticulul endoplasmatic agranular:
- Aparticipă la sinteza polizaharidelor
- Bparticipă la sinteza lipidelor
- Cparticipă la sinteza proteinelor
- Dparticipă în procesele de dezactivare a substanţelor nocive
- Eparticipă la depozitarea ionilor de calciu
4În anafaza diviziunii mitotice are loc:
- Adezintegrarea nucleului
- Bdeplasarea centriolilor spre polii celulei
- Cformarea fusului mitotic
- Daranjarea cromozomilor оn regiunea ecuatorului
- Edeplasarea cromozomilor spre polii celulei
5Bazofilia citoplasmei se datorează:
- Aacumulării de lipide în citoplasma celulei
- Bprezenţei unui mare număr de lizozomi
- Cnumărului exagerat de mitocondrii
- Dprezenţei unui abundent reticul endoplasmatic granulat
- Edereglării proceselor de fosforilare oxidativă
6Selectaţi joncţiunile intercelulare
- Adictiozom
- Bnexus
- Cdesmozom
- Dzonula ocludentă
- Ediplozom
7Citotomia se produce in:
- Aprofază
- Bmetafază
- Canafază
- Dtelofază
- Einterfază
8Rolul nucleului celular se manifestă prin:
- Apăstrarea şi menţinerea stabilă a informaţiei genetice
- Brealizarea informaţiei genetice în formă de sinteză a proteinelor
- Cgeneza aparatului propriu de sinteză a proteinelor
- Ddepozit pasiv de informaţie genetică
- Etransmiterea informaţiei genetice
9Selectaţi organitele de tip amembranar:
- Amitocondriile, ribozomii liberi şi polizomii
- Bmicrotubulii, centriolii şi microfilamentele
- Creticulul endoplasmatic, centriolii
- Dribozomii liberi şi polizomii
- Elizozomii şi peroxizomii
10Funcţia mitocondriilor
- Ade constituire a scheletului celulelor
- Bde organizare a microtubulilor
- Cde eliberare a energiei
- Dde sinteză a proteinelor de export
- Ede sinteză a glucidelor
11Joncţiunea de tip nexus:
- Aasigură legăturile mecanice între celulele adiacente
- Basigură transportul de ioni şi de molecule mici
- Cplasmalemele adiacente conţin conexoni
- Dîn spaţiul intercelular se situează un disc compact
- Euneşte plasmalemele celulelor învecinate până la confluenţă
12Membrana celulară este constituită din
- Aplasmalemă şi glicocalix
- Bglicocalix şi partea periferică a citoscheletului
- Cplasmalemă şi organite
- Dglicocalix, plasmalemă şi partea periferică a citoscheletului
- Ecitoschelet şi plasmalemă
13Manifestările morfologice în profaza mitozei:
- Acondensarea cromozomilor
- Bdublarea cantităţii de ADN
- Cdeplasarea centriolilor spre polii celulei
- Ddeplasarea cromozomilor spre polii celulei
- Edezintegrarea învelişului nuclear
14În componenţa cromatinei distingem:
- AADN
- BARN
- Clipide
- Dproteine
- Eincluziuni
15În procesul de sinteză a proteinelor „de export" cu secreţia lor ulterioară participă următoarele organite
- Aribozomii
- Breticulul endoplasmatic rugos
- Creticulul endoplasmatic neted
- Dcomplexul Golgi
- Elizozomii
16Părţile constituente ale nucleului sunt
- Acariolema
- Bcarioplasma
- Ccromatina
- Dcariopicnoza
- Enucleolul
17„Steaua maternă" în perioada mitotică este caracteristică
- Aprofazei
- Bmetafazei
- Canafazei
- Dtelofazei
- Einterfazei
18Desmozomul:
- Amăreşte suprafaţa de absorbţie
- Bprezintă o joncţiune intercelulară
- Ceste o parte componentă a citoplasmei
- Dserveşte la trecerea liberă a citoplasmei dintr-o celulă în altă celulă
- Eeste caracteristic pentru epitelii
19Fibrilele cromatinei din nucleul celulei conţin:
- AADN
- Bproteine histone
- Cproteine nehistone
- DA.R.N.
- Elizozomi
20Metafaza se caracterizează prin
- Acondensarea cromozomilor
- Bdeplasarea centriolilor spre polii celulei
- Caranjarea cromozomilor оn regiunea ecuatorului
- Ddeplasarea cromozomilor spre polii celulei
- Edecondensarea cromozomilor
21Reticulul endoplasmatic granular îndeplineşte funcţia de sinteză a
- Asubunităţilor de ribozomi
- Bproteinelor
- Clipidelor
- Dtubulinelor
- EADN-ului
22Endocitoza reprezintă
- Avariantă de înmulţire a celulelor
- Bvariantă a endoproductiei
- Cvariantă a transportului substanţelor în citoplasma celulei
- Dvariantă a eliminării substanţelor în spaţiul extracelular
- Evariantă a procesului de secreţie
23Exocitoza reprezintă:
- Avariantă a transportului intracelular
- Bvariantă a transportului substanţelor în spaţiul extracelular
- Cvariantă a mitozei
- Dvariantă a mişcării celulelor
- Emanifestare a morţii celulei
24Pinocitoza reprezintă
- Avariantă a transportului intracelular
- Btransportul în citoplasmă a particulelor solide
- Ctransferul substanţelor în spaţiul extracelular
- Dtransportul în citoplasmă a substanţelor în fază fluidă
- Evariantă a amitozei
25Fagocitoza reprezintă
- Avariantă a mitozei
- Btransferul în citoplasmă a particulelor mari solide
- Cdezintegrarea nucleului
- Dmanifestare a morţii celulei
- Evariantă a deplasării celulelor în spaţiu
26Desmozomul reprezintă o:
- Avariantă a diplozomului
- Bjoncţiune intercelulară strânsă
- Cjoncţiune comunicantă
- Djoncţiune simplă
- Ejoncţiune de adezivitate intercelulară în formă de pată
27Organitele enumerate sunt de tip general:
- Acomplexul Golgi
- Blizozomii
- Creticulul endoplasmatic neted
- Dmicrovilii
- Ecentrozomul
28Care din structurile еnumerate se referă la organite
- Alizozomii
- Bincluziunile trofice
- Cînvelişul nuclear
- Dmitocondriile
- Eflagelul
29Organitele enumerate sunt de tip general
- Areticulul endoplasmatic rugos
- Bperoxizomii
- Cmitocondriile
- Dcilii
- Eribozomii
30Selectaţi organitele de tip special:
- Acilii
- Bmicrovilozităţile
- Cflagelul
- Dribozomii
- Emiofibrilele
31Care din structurile enumerate se referă la incluziuni:
- Aglicogenul
- Blipidele
- Ctonofibrilele
- Dpigmentul
- Egranulele de secreţie
32Organitele enumerate sunt de tip membranos
- Amitocondriile
- Bribozomii
- Creticulul endoplasmatic
- Dlizozomii
- Ecentrozomul
33Organitele enumerate sunt de tip special:
- Amicrovilozităţile
- Bneurofibrilele
- Cribozomii
- Dtonofibrilele
- Ecilii
34Selectaţi organitele:
- Amitocondriile
- Bdesmozomii
- Cgranulele de secreţie
- Dcomplexul Golgi
- Eneurofilamentele
35Structurile enumerate sunt organite:
- Alizozomii
- Bnucleul
- Ctonofibrilele
- Dgranulele de secreţie
- Eflagelul
36Structurile enumerate sunt incluziuni:
- Anucleul
- Bgranulele de pigment
- Cgranulele de secreţie
- Ddictiozomii
- Enexusul
37Celula se constituie din
- Anucleu, citoplasmă, hialoplasmă
- Bnucleu, citoplasmă şi membrana celulară
- Cnucleu, citoplasmă, organite şi incluziuni
- Dnucleu, citoplasmă şi desmozomi
- Enucleu, citoplasmă, hialoplasmă şi incluziuni
38Selectaţi afirmaţia corectă:
- Acitoplasma se constituie din citolemă, hialoplasmă, organite şi incluziuni
- Bcitoplasma se constituie din hialoplasmă, organite şi incluziuni
- Ccitoplasma se constituie din organite, citolemă şi incluziuni
- Dcitoplasma se constituie din organite, hialoplasmă şi citolemă
- Ecitoplasma se constitue din citolemă, hialoplasmă şi incluziuni
39Reticulului endoplasmatic rugos îi revin funcţiile
- Ade sinteză a lipidelor
- Bde sinteză a proteinelor pentru uz propriu
- Cde sinteză a polizaharidelor
- Dde sinteză a proteinelor "pentru export"
- Ede sinteză a ribozomilor
40Endomitoza reprezintă
- Ao variantă a endocitozei
- Bo variantă a mitozei
- Co variantă a amitozei
- Do variantă a meiozei
- Emanifestarea paranecrozei
41Poliploidia reprezintă:
- Ao variantă a amitozei
- Bo variantă a meiozei
- Cmanifestarea paranecrozei
- Do variantă a mitozei
- Edublarea garniturii de cromozomi neînsoţită de mitoză
42Meioza reprezintă
- Ao variantă a poliploidiei
- Bo variantă a endomitozei
- Co variantă a amitozei
- Dmanifestarea necrozei celulare
- Eo varianta a mitozei, caracteristică celulelor sexuale
43Selectaţi organita responsabilă de sinteza de ATP:
- Aribozomii
- Bcomplexul Golgi
- Clizozomii
- Dmitocondriile
- Eperoxizomii
44Selectaţi structurile responsabile de formarea fusului mitotic
- Amitocondriile
- Bcentrozomul
- Ccoprpusculii bazali
- Dlizozomii
- Ecomplexul Golgi
45Selectaţi organitele responsabile de sinteza proteinelor
- Amitocondriile
- Bcomplexul Golgi
- Cribozomii
- Dperoxizomii
- Ereticulul endoplasmatic rugos
46Selectaţi organitele posesoare de fermenţi hidrolitici
- Aperoxizomii
- Bribozomii
- Cmitocondriile
- Dcentrozomul
- Elizozomii
47Selectaţi organitele responsabile de sinteza polizaharidelor:
- Alizozomii
- Bperoxizomii
- Creticulul endoplasmatic rugos
- Dreticulul endoplasmatic neted
- Enucleolul
48Selectaţi organitele, care conţin peroxidaze
- Amitocondriile
- Blizozomii
- Cperoxizomii
- Dcomplexul Golgi
- Emicrotubulii
49Selectaţi organitele responsabile de segregarea, sulfatarea şi de controlul calităţii proteinelor sintetizate
- Aperoxizomii
- Bmitocondriile
- Creticulul endoplasmatic rugos
- Dcomplexul Golgi
- Elizozomii
50Sinteza şi replicarea ADN-lui are loc оn:
- Aprofaza mitozei
- Banafaza primei înmulţiri meiotice
- Cperioada Go a ciclului celular
- Dperioada S a ciclului celular
- Eperioada G1 a ciclului celular
51Sinteza tubulinelor necesare organizării fusului mitotic are loc în:
- Aperioada S a ciclului mitotic
- Bperioada G1 a ciclului mitotic
- Cperioada G2 a ciclului mitotic
- Dperioada G0 a ciclului celular
- Eоn profaza mitozei
52Reticulul endoplasmatic neted este responsabil de sinteza:
- Aproteinelor de export
- Bfermenţilor lizozomali
- Cfermenţilor peroxizomilor
- Dlipidelor şi polizaharidelor
- Eproteinelor integrale
53Digestia intracelulară este asigurată de:
- Amitocondrii
- Bperoxizomi
- Cfilamentele intermediare
- Dlizozomi
- Eaparatul Golgi
54Heterocromatina reprezintă:
- Aporţiuni maximal condensate şi neactive ale moleculelor de ADN
- Bsectoare ale moleculelor de ADN decondensate, de pe care are loc citirea informaţiei
- Cconglomerate de histone şi elemente ale citoscheletului
- Dsediul organizatorului nucleolar
- Econglomerate de subunităţi ribozomale
55Apoptoza reprezintă
- Adiviziunea normală a celulelor
- Bdiviziunea celulelor cancerogene
- Cmoartea programată (sinuciderea) a celulelor
- Dprocesul de recunoaştere de către celule a substratului extracelular (fibronectina, colagenul
- Evariantă anormală a mitozei
56Glicocalixul asigură următoarele funcţii
- Aadevizitatea intercelulară, recunoaşterea reciprocă a celulelor, concentrează cationi, digestia parietală, participă la formarea citoreceptorilor
- Basigură sinteza lipidelor, formează conexoni, constitue canale ionice
- Cformează nexusuri, canale ionice, asigură digestia parietală
- Dasigură trasportul proteinelor prin membrana celulară, formează canale ionice
- Etransportă în spaţiul extracelular cationi, participă la deplasarea celulelor în spaţiu
57Mitocondriile se caracterizează prin:
- Amembrană dublă, sinteză de ATP, posedă aparat genetic propriu, conţin fermenţi, oxireductanţi, concentrează ioni de Ca
- Bsinteză de proteine, nu conţin aparat genetic propriu, posedă mobilitate, se multiplică
- Csinteza de ATP, nu comţin cod genetic propriu, conţin hidrolaze
- Dformarea joncţiunilor intercelulare
- Esintetizează tubuline pentru formarea fusului mitotic, conţin hidrolaze, acumulează ioni de Ca
58Geneza subunităţilor ribozomale are loc în:
- Amitocondrii
- Baparatul Golgi
- Creticulul endoplasmatic rugos
- Dreticulul endoplasmatic neted
- Eorganizatorul nucleolar
59Membrana celulară asigură următoarele funcţii
- Aconferă individualitate celulei, de barieră, de transport pasiv şi activ a substanţelor, de recepţie a semnalelor, de recunoaştere reciprocă şi a substratelor extracelulare (colagen, fibronectina şi a.), de adevizitate, mobilitate celulelor
- Bde barieră, mobilitate, de sinteză a diferitor substanţe, adezivitate, recepţie a semnalelor,de transport
- Cde transport, recunoaştere reciprocă, de adezivitate, de sinteză a diferitor substanţe
- Dde recepţie, mobilitate, recunoaştere reciprocă, de transport, de sinteză a componentelor hialoplasmei
- Ede transport a substanţelor, de adezivitate, de sinteză a polizaharidelor, mobilitate, de barieră
60Perioada G1 a ciclului celular se caracterizează prin
- Aurmează imediat după mitoză, creşterea celulei nou-formată, sinteza proteinelor şi ARN
- Bacumulare de ATP şi ARN, urmează după finisarea creşterii celule nou formate
- Cprin creşterea celulei, urmează după perioada S, prin acumulare de ADN şi tubuline
- Dîncepe după finisarea creşterii celulelor nou formate, prin sinteză de proteine şi ADN, enzime
- Eurmează imediat după mitoză, sintetizează ADN, ARN, fermenţi, tubuline şi alte proteine
61Perioada S a ciclului celular se caracterizează prin
- Acreşterea celulei, sinteza de ATP, proteinelor şi elementelor citoscheletului
- Bdublarea centrozomului, cantităţii de ADN şi sinteza proteinelor- histone
- Csinteza tubulinelor, moleculelor de ATP, dublarea tuturor organitelor
- Dsinteza fermenţilor implicaţi în eliberarea energiei, tubulinelor, histonelor, dublarea centrozomului
- Esinteza histonelor, tubulinelor, ARN şi ATP
62Perioada G2 a ciclului celular se caracterizează prin:
- Adublarea cantităţii de ADN, ARN, ATP, sinteza proteinelor
- Bdublarea centrozomului, cantităţii de ARN şi sinteză intensă de ATP
- Cmaturizarea centrozomului nou-format, acumulare de ATP, sinteza de ARN şi tubuline
- Dstoparea sintezei proteinelor şi ATP, creşterea celulei în masă
- Ecreşterea celulei, formarea noilor organite, dublarea cantităţii de ADN
63Prin esenţa sa biologică, mitoza asigură
- Aînlocuirea celulelor moarte, multiplicarea celulelor sexuale, diferenţierea celulelor
- Bformarea celulelor sexuale cu o garnitură haploidă de cromozomi, diferenţierea celulelor, regenerarea ţesuturilor
- Crepartizarea identică a informaţiei genetice între celulele nou-formate, creşterea organismelor, regenerarea fiziologică şi reparativă a ţesuturilor şi organelor
- Dcreşterea organismelor, regenerarea ţesuturilor, prin formarea de celule sexuale asigură păstrarea speciilor
- Eregenerarea ţesuturilor şi organelor, formarea celulelor sexuale cu o garnitură haploidă de cromozomi
64Transcitoza:
- Areprezintă o variantă a transportului pasiv
- Bîntruneşte procesele endocitozei şi exocitozei
- Ceste o caracteristică celulelor endoteliale, ce căptuşesc vasele sangvine
- Dreprezintă doar captarea din mediu a substanţelor nutritive
- Ese produce conform gradientului de concentraţie
65Evacuarea substanţelor din celulă se realizează prin:
- Afagocitoză
- Bexocitoză
- Cpinocitoză
- Dtranscitoză
- Egranulocitoză
66Citoreceptorii se pot clasifica оn:
- A2 grupe: pentru substanţe exogene şi substanţe endogene
- B3 grupe: pentru substanţe exogene, pentru hormoni, pentru compliment
- C4 grupe: pentru substanţe endogene, pentru hormoni, pentru bacterii, pentru substanţele exogene
- D2 grupe: pentru substanţe endogene si pentru antigenii „self"
- E3 grupe: pentru substanţe endogene, pentru anticorpi, pentru virusuri
67Citoreceptorii pentru substanţe exogene servesc la detectarea
- Atoxinelor microbiene
- Bbacteriilor
- Cantigenilor „self"
- Dhormonilor
- Evirusurilor
68Membrane biologice elementare sunt:
- Aplasmalema
- Bcitolema
- Cendomembranele
- Dtransmembranele
- Ebiomembranele speciale
69Citolema este constituită din
- Aglicocalix
- Bplasmalemă
- Ccitoplasmă
- Delemente ale citoscheletului
- Eorganite celulare
70Funcţiile fundamentale ale citolemei sunt
- Arecepţie
- Bmigrare
- Cbarieră
- Dtransport
- Eactivare
71Selectaţi structurile postcelulare:
- Adesmozomul
- Bsinciţiu
- Csubstanţa intercelulară
- Dsimplastul
- Eplasmalema
72Incluziunile de secreţie
- Asunt caracteristice pentru celulele secretoare
- Bservesc ca sursă de materie energetică
- Csunt limitate de o endomembrană
- Dconţinutul lor va fi exocitat după necesitate
- Esunt substanţe de rezervă depozitate în citosol
73Tipurile de incluziuni
- Atrofice
- Bde secreţie
- Cde excreţie
- Dde transport
- Epigmentare
74Componentele citoplasmei sunt:
- Amembrana celulară
- Borganitele celulare
- Cincluziunile citoplasmatice
- Ddesmozomul
- Ecitosolul
75Selectaţi organitele de tip general:
- Amicrovilii
- Bcomplexul Golgi
- Cmitocondriile
- Dribozomii
- Ecilii
76Selectaţi funcţiile complexului Golgi
- Ade împachetare a substanţelor sintetizate
- Bde selectare a fermenţilor lizozomali
- Cde segregare a substanţelor sintetizate
- Dde sinteză a proteinelor de secreţie
- Ede depozitare a informaţiei genetice
77Selectaţi hidrolazele lizozomale:
- Alipaze
- Bglicozidaze
- Cproteaze
- Doxidaze
- Esulfataze (catalaze
78Selectaţi organitele amembranare
- Aribozomii
- Bperoxizomi
- Creticulul endoplasmatic rugos
- Dcentrozomul
- Ecitoscheletul
79Selectaţi formaţiunea structural asemănătoare centriolului
- Amicrotubulul
- Bautofagozomul
- Cmicrofilamentele
- Dcorpusculul bazal
- Ecorpusculul rezidual
80Caracteristica perioadei G1 a ciclului celular este
- Aurmează după perioada S
- Bse оncepe decondensarea cromatinei
- Cse reasamblează nucleolul
- Dse dublează cantitatea de ADN
- Ecreşte cantitatea ARN, proteine, enzime
81Fazele mitozei tipice sunt:
- Adiachineza
- Bmetafaza
- Cprofaza
- Dleptotena
- Eanafaza
82Necroza celulară se manifestă prin
- Afragmentarea celulei
- Btumefierea citoplasmei şi a organitelor
- Cmicşorarea nucleului şi citoplasmei în volum
- Deliberarea în citoplasma a fermenţilor lizozomali
- Edublarea informaţiei genetice
83Componentele structurale ale nucleului celular sunt:
- Alamina nucleară
- Bcromatina
- Castrosfera
- Dnucleolema
- Enucleolul
84Apoptoza reprezinta:
- Amoartea genetic programată a celulei
- Brepartizarea diferenţiată a materialului genetic
- Cdublarea informaţiei genetice
- Dregenerarea fiziologică
- Epolimerizarea intensă a tubulinelor
85Complexul-por:
- Aeste format din 3 inele
- Bfiecare inel este constituit din 8 granule
- Ceste situat la nivelul membranei celulare
- Dconţine proteine-receptori
- Eeste implicat în procesele de adezivitatea celulară
86Deplasarea sincronă a monocromatidelor spre polii celulei are loc оn
- Aprofază
- Bmetafază
- Canafază
- Dtelofază
- Ecitochineză
87Poliploidia reprezintă
- Aun proces de malignizare
- Bdublarea cantităţii ADN neînsoţită de citotomie
- Cprima diviziune meiotică
- Dmitoza patologică
- Eprocesul de condensare a cromatinei
88Elementele celulare ale ţesutului conjunctiv lax sunt:
- Afibroblastele
- Bcelulele adventiţiale
- Cadipocitele
- Dendoteliocitele
- Emacrofagele
89Indicaţi nivelurile de organizare ale fibrelor de colagen
- Amolecular
- Bsupramolecular
- Cintermolecular
- Dfibrilar
- Ede formare a fibrelor
90Cartilajul elastic:
- Aeste abundent vascularizat
- Bintră în componenţa epiglotei
- Cacoperă suprafeţele articulare ale oaselor
- Dintră în componenţa simfizei pubiene
- Eare proprietatea de a se calcifica
91Osteoclastele:
- Asunt de provenienţă hematogenă
- Bfac parte din diferonul osos
- Csunt celule mononucleate
- Dsunt celule polinucleate
- Econţin numeroşi lizozomi
92Fibrele de colagen ale ţesutului conjunctiv fibros lax sunt formate din proteinele secretate de:
- Acondroblaste
- Bfibroblaste
- Costeoblaste
- Dmonoblaste
- Emieloblaste
93Lamelele osoase ale ţesutului osos sunt constituite din:
- Afibre elastice
- Bfibre de colagen
- Costeocite
- Dosteoane
- Econdrocite
94Osteoclastele
- Asunt celule multinucleate, poliploide
- Bformează stratul intern al periostului
- Csecretă enzime proteolitice
- Dderivă din fibroblaste
- Esecretă componentele matricei ţesutului osos
95Cartilajul hialin:
- Ase dezvoltă din miotomii somitelor
- Bse dezvoltă din mezenchim
- Cconţine peste 70% săruri minerale
- Dconţine grupuri izogene de condrocite
- Eeste bine vascularizat
96Precursorii colagenului sunt secretaţi de :
- Amacrofage
- Bfibroblaste
- Climfocite
- Dcelulele plasmatice
- Efibrocite
97Ţesutul conjunctiv fibros dens ordonat formează
- Atendoanele
- Bdermul pielii
- Cmembranele fibroase
- Dcapsula unor organe
- Emăduva oaselor
98Elementele figurate ale sângelui sunt
- Aeritrocite
- Bmegacariocite
- Cplasmocite
- Dlimfocite T
- Emonocite
99Ţesutul conjunctiv reticular:
- Aformează stroma organelor hematopoietice
- Bformează stratul reticular al dermului pielii
- Ceste constituit din celule reticulare şi fibre de reticulină
- Deste constituit din adipocite, celule reticulare, mastocite
- Eprezintă ţesut conjunctiv fibros dens ordonat
100Plasmocitul:
- Aderivă în rezultatul diferenţierii limfocitului - B
- Bintră în componenţa ţesutului conjunctiv fibros lax
- Csecretă imunoglobuline
- Dare funcţie de fagocitoză
- Ecitoplasma este oxifilă
101Ţesutul osos reticulofibros
- Aeste format din lamele osoase
- Bunitatea morfofuncţională este osteonul
- Cformează diafizele oaselor tubulare
- Dconţine osteocite şi substanţă intercelulară mineralizată
- Enu are substanţă intercelulară
102Pericondrul
- Aacoperă ţesuturile cartilaginoase hialin şi elastic
- Beste prezent doar la ţesutul cartilaginos hialin
- Cacoperă osul lamelar
- Deste format din două straturi
- Econţine condroblaste
103Macrofagele:
- Aprovin din monocite
- Bîn lizozomi se conţine colagen
- Cfac parte din sistemul fagocitar mononuclear
- Dcitolema conţine receptori pentru imunoglobuline
- Ecitoplasma conţine o cantitate sporită de fagozomi şi lizozomi
104Ţesutul cartilaginos hialin
- Aconţine grupuri izogene de condrocite
- Bse află în discurile intervertebrale
- Csubstanţa intercelulară este bogată în glicozaminoglicani
- Dconţine matrice interteritorială
- Econţine matrice teritorială
105Ţesuturile conjunctive cu proprietăţi speciale sunt
- Aţesutul reticular
- Bţesutul conjunctiv fibros dens ordonat
- Cţesutul adipos
- Dţesutul mucos
- Eţesutul conjunctiv fibros dens neordonat
106Selectaţi celulele ţesuturilor cartilaginoase:
- Aosteoblastele
- Bcondrocitele
- Ccondroblastele
- Dosteocitele
- Eosteoclastele
107Osteocitele ţesutului osos:
- Asunt celule mature
- Bse divid mitotic
- Csunt celule cu prelungiri
- Dau nucleu compact, relativ mare
- Ecitoplasma lor este slab bazofilă cu organitele relativ reduse
108Fibroblastele au capacitatea de a sintetiza:
- Acolagen
- Belastină
- Canticorpi
- Dglicozaminoglicani
- Eproteoglicani
109Citoplasma plasmocitelor manifestă:
- Ao intensă bazofilie
- Bo abundenţă de lizozomi şi peroxizomi
- Cun reticul endoplasmatic granular bine dezvoltat
- Doxifilie
- Eprezenţa unui halou, unde sunt situaţi centriolii şi complexul Golgi
110Ţesutul adipos brun:
- Aeste prezent la nou-născut
- Bcelulele sunt împrejmuite de hemocapilare
- Cîn citoplasma celulelor se observă numeroase mitocondrii
- Dcapacitatea oxidativă a celulelor adipoase brune este de 20 ori mai mică decât a celor albe
- Eculoarea ţesutului e determinată de citocromii mitocondriilor
111Selectaţi celula capabilă de a secreta histamina:
- Afibroblastul
- Bmacrofagul
- Cmastocitul
- Dadipocitul
- Eplasmocitul
112Cartilajul hialin se întâlneşte:
- Aîn locurile de unire a coastelor cu sternul
- Bîn laringe
- Cîn căile respiratorii
- Dîn discurile intervertebrale
- Epe suprafaţa articulară a oaselor
113Substanţa compactă a diafizei osului tubular conţine
- Astratul osteoanelor
- Bsistemul de lamele circumferinţiale externe
- Clamele osoase interstiţiale
- Dlamele osoase circumferinţiale interne
- Etrabecule osoase
114Sistemul macrofagic include
- Acelulele stelate din capilarele sinusoide ale ficatului
- Blipocitele perisinusoidale ale ficatului
- Costeoclastele
- Dmicrogliocitele
- Ecelulele mezangiale ale rinichiului
115Ţesutul cartilaginos
- Aeste constituit din celule şi o cantitate abundentă de substanţă intercelulară
- Bconţine un număr relativ mare de fibre şi o cantitate neînsemnată de substanţă intercelulară
- Cconţine circa 70-80% apă, 10-15 % substanţă organice; 4-7 % săruri
- Dconţine circa 70% de compuşi neorganici şi 30 % substanţe organice
- Enu conţine vase sanguine
116Creşterea osului tubular în grosime se realizează în baza
- Aplăcii cartilaginoase metaepifizare
- Bperiostului
- Costeonului
- Dsistemului de lamele osoase comune externe
- Esistemului de lamele osoase comune interne
117Selectaţi celula (celulele) ţesutului conjunctiv fibros lax
- Aadipocitele
- Bmacrofagele
- Cpericitele
- Dcelulele interstiţiale
- Epodocitele
118Fasciculele de colagen de ordinul II din componenţa tendonului sunt delimitate de
- Atendonocite
- Bendotenoniu
- Cperitenoniu
- Dendomiziu
- Eperimiziu
119Ţesutul cartilaginos hialin la adulţi se întîlneşte în:
- Apavilionul urechii
- Bcartilajele corniculat şi cuneiform ale laringelui
- Clocurile de unire a coastelor cu sternul
- Dpe suprafaţa articulară a oaselor
- Eîn discurile intervertebrale
120Lamelele osoase sunt constituite din:
- Aosteocite şi fibre elastice
- Bosteocite şi substanţa fundamentală mineralizată
- Costeocite, fibre de colagen şi substanţa fundamentală mineralizată
- Dosteocite, substanţa fundamentală mineralizată şi vase sanguine
- Eosteoblaste, fibre de colagen şi vase sanguine
121Ţesutului conjunctiv fibros lax îi sunt proprii următoarele elemente celulare
- Afibroblastele
- Bmastocitele
- Cmiocitele
- Dmiosatelitocitele
- Emacrofagele
122Indicaţi ţesuturile conjunctive cu proprietăţi speciale:
- Aţesutul reticular
- Bţesutul mucos
- Cţesutul seros
- Dţesutul adipos
- Eţesutul pigmentar
123Modalităţile de creştere a cartilajului sunt:
- Aprin apoptoză
- Bprin apoziţie
- Cprin mineralizare
- Dintercelulară
- Einterstiţială
124Osteocitele:
- Ase divid mitotic
- Bnu se divid mitotic
- Corganitele sunt relativ slab dezvoltate
- Dorganitele sunt bine dezvoltate
- Esunt situate оn lacune osoase
125Periostul:
- Atapetează canalul medular al osului
- Bacoperă suprafaţa cartilajului hialin
- Cprezintă învelişul osului
- Dare două straturi
- Econţine condrocite şi osteoclaste
126Condroblastele:
- Asunt celulele mature ale cartilajului
- Bformează grupuri izogene
- Csecretă componentele matricei cartilajului
- Dconţin reticul endoplasmatic rugos bine dezvoltat
- Eprovin din monocitele sângelui
127Ţesutul reticular se întâlneşte în:
- Amăduva hematogenă a oaselor
- Btimus
- Cglanda tiroidă
- Dganglionii limfatici
- Esplină
128Mastocitele:
- Agranulele specifice conţin histamină, heparină şi enzime proteolitice
- Bprovin de la predecesori din măduva osoasă roşie
- Cau capacitate de fagocitoză
- Dsintetizează imunoglobuline
- Easigură homeostazia locală
129Trăsăturile distinctive ale ţesutului conjunctiv sunt
- Acantitatea mare de substanţă intercelulară
- Bdiversitatea tipurilor celulare
- Cproprietăţile ţesutului sunt determinate de către celule
- Dproprietăţile ţesutului sunt determinate de către substanţa intercelulară
- Esunt de provenienţă mezenchimală
130Adipocitele multiloculare se deosebesc de cele uniloculare prin
- Aoxidarea în mitocondrii desociată de fosforilare
- Bnumărul sporit de mitocondrii
- Cmultitudinea picăturilor de lipide
- Dlocalizarea centrală a nucleului
- Eprovenienţă mezodermală
131Fibroblastele sintetizează şi secretă
- Acolagen
- Belastină
- Cheparină
- Dfibronectină
- Eimunoglobuline
132Indicaţi celulele capabile să sintetizeze histamina
- Aneutrofilele
- Bbazofilele
- Ceozinofilele
- Dmacrofagele
- Emastocitele
133Osteogeneza directă debutează cu formarea:
- Aosteonului
- Btrabeculelor osoase
- Cperiostului
- Dinsulei osteogene
- Elamelelor osoase
134În matricea cartilajului elastic sunt prezente
- Aproteoglicani
- Bfibre nervoase
- Cfibre elastice
- Dcapilare sanguine
- Eapă
135Lamelele intercalare ale ţesutului osos lamelar reprezintă
- Amaterialul pentru formarea lamelelor circumferenţiale externe şi interne
- Bmaterialul pentru formarea osteonului
- Cpărţile componente ale osteoanelor nou-formate
- Dpărţile componente ale endostului
- Ereziduri al osteoanelor distruse
136Selectaţi predecesorul osteoclastului
- Aosteoblastul
- Bcondroblastul
- Costeocitul
- Dmonocitul
- Elimfocitul
137În reorganizarea structurii ţesutului osos lamelar sunt implicate:
- Arezorbţia osteoanelor vechi
- Bschimbul generaţiei de osteoane
- Cmenţinerea structurii osteonului pe parcursul întregii vieţi
- Defortul fizic asupra osului
- Eperturbaţiile hormonale în organism
138Selectaţi sinapsele interneuronale
- Aaxo-somatice
- Bdendro-somatice
- Caxo-dendritice
- Daxo-axonale
- Edendro-dendritice
139Selectaţi elementele celulare ale macrogliei:
- Aoligodendrocitele
- Bmacrofagele gliale
- Castrocitele
- Dependimocitele
- Eneurocitele
140Ependimocitele tapetează:
- Avasele sanguine
- Btrompele uterine
- Ccanalul cerebrospinal
- Dventriculii cerebrali
- Eendocardul
141Componentele unei sinapse sunt:
- Amiofilamentele
- Bspaţiul sinaptic
- Cmembrana presinaptică
- Dmembrana postsinaptică
- Enexusul
142Neuroglia este reprezentată de
- Aastrocite
- Bependimocite
- Cmicroglie
- Dneuroni multipolari
- Eoligodendrocite
143Teaca de mielină este produsă de
- Aoligodendrocite
- Bastrocite
- Ccelulele crestelor neurale
- Dependimocite
- Ecelulele Schwann
144Mezaxonul reprezintă
- Amembrana dublă a neurolemocitului
- Bsinonimul strangulaţiei Ranvier
- Cmembrana dublă a axolemei
- Dexcrescenţa astrocitului fibros
- Eexcrescenţa oligodendrogliocitului
145Microglia este reprezentată de:
- Aastrocite protoplasmatice
- Bastrocite fibroase
- Cmacrofage gliale
- Doligodendrogliocite
- Eependimocite
146Enumeraţi organitele speciale ale neuronului
- Aincluziunile de glicogen
- Bmiofibrilele şi tonofibrilele
- Csubstanţa cromatofilă
- Dincluziunile pigmentare
- Eneurofibrilele
147Care din organitele enumerate corespund substanţei cromatofile (Nissl) a neuronului:
- Acomplexul Golgi+mitocondriile
- Bribozomii+ mitocondriile
- Ccisternele reticulului endoplasmatic rugos+poliribozomii
- Dcomplexul Golgi+lizozomii+ribozomii
- Ecomplexul de ADN+ glicogen
148În fibra nervoasă mielinică se disting:
- Astrangulaţii Ranvier
- Bcilindraxul
- Cmezaxonul
- Dastrocite
- Escizuri mielinice
149Macroglia este reprezentată de
- Aependimocite
- Bastrocite
- Coligodendrocite
- Dsustentocite
- Efibre nervoase amielinice
150Pentru o celulă nervoasă multipolară e caracteristic
- Aconţine un axon şi multe dendrite
- Bconţine o dendrită şi mulţi axoni puternic ramificaţi
- Cprezenţa substanţei cromatofile dispusă în pericarion şi în axon
- Dprezenţa substanţei cromatofile dispusă în pericarion şi dendritele neuronului
- Econţine o cantitate mare de mioglobină şi glicogen
151Oligodendrogliocitele:
- Aformează învelişul fibrelor nervoase şi al terminaţiunilor nervoase
- Bformează aparatul de sprigin al sistemului nervos central
- Cformează aparatul de suport al creierului
- Dcăptuşesc canalul central al măduvei spinării şi ventriculii cerebrali
- Eelimină diferite substanţe active în cavitatea ventriculilor cerebrali
152Indicaţi mediatorul/mediatorii caracteristici sinapsei neuro-musculare
- Aadrenalina
- Bnoradrenalina
- Cacetilcolina
- Ddofamina
- Eserotonina
153Conform clasificării morfologice distingem următorii neuroni:
- Aunipolari
- Bbipolari
- Ctripolari
- Dpseudounipolari
- Emultipolari
154Celulele nervoase posedă
- Aneurotubuli
- Bneurofibrile
- Ccorpusculi Nissl
- Dcorpusculi Hassal
- Emitocondrii
155Ţesutul muscular striat scheletal derivă din:
- Adermatomul somitelor
- Bmiotomul somitelor
- Csclerotomul somitelor
- Dmezenchim
- Etubul neural
156Sarcomerul:
- Aeste format din două semidiscuri I şi un disc A
- Bdiscul A conţine miofilamente de actină şi miozină
- Csemidiscul I conţine miofilamente de actină
- Dbanda H conţine miofilamente de actină
- Ede linia Z se fixează miofilamentele de actină
157Celulele mioepiteliale
- Aau provenienţă ectodermală
- Bau provenienţă mezenchimală
- Cau membrana bazală comună cu exocrinocitele
- Dfacilitează eliminarea secreţiei din glandele exocrine
- Enucleul este situat central
158Tipurile de cardiomiocite. Selectaţi răspunsul/răspunsurile corecte:
- Aconductoare
- Bcontractile
- Canucleate
- Dsecretorii
- Epiriforme
159Endomiziul
- Aprezintă ţesut conjunctiv fibros lax
- Bacoperă fiecare fascicul de fibre musculare
- Cacoperă fiecare fibră musculară
- Dacoperă muşchiul în întregime
- Econstituie aparatul contractil al fibrei musculare
160Liniile Z a miofibrilei:
- Anu sunt prezente în muşchiul cardiac
- Bbisectă discurile izotrope ale miofibrilelor
- Clipsesc (absentează) în miocitele netede
- Dfixează filamentele de actină
- Econstituie discurile anizotrope ale sarcomerului
161Sarcolema este constituită de:
- Amembrana bazală + plasmalemă
- Bmembrana bazală + endomiziu
- Cplasmalema + endomiziu
- Dendomiziu + perimiziu
- Eperimiziu + epimiziu
162Suprafeţele de contact a cardiomiocitelor formează:
- Aconexiuni digitiforme
- Bdesmozomi
- Cnexusuri
- Dsinapse
- Ezonule ocludente
163Sarcomer se numeşte
- Asegmentul miofibrilei situat între telofragma şi mezofragma
- Bsegmentul miofibrilei situat între două telofragme
- Csegmentul miofibrilei, situat între două mezofragme
- Dsegmentul miofibrilei din banda H
- Esegmentul miofibrilei situat între banda A şi banda I
164Discul I a două sarcomere vecine este alcătuit din:
- Afilamente de miozină
- Bfilamente de actină
- Cfilamente de actină şi miozină
- Dfilamente de miozină şi troponină
- Efilamente de troponină şi tropomiozină
165Triada fibrei musculare striate scheletale include
- Adouă jumătăţi ale discului-I şi un disc A
- Bdouă filamente de actină şi un filament de miozină
- Cdouă cisterne ale reticulului sarcoplasmatic agranular şi un tub -T
- Ddoi nuclei ai fibrei musculare şi un miosatelitocit
- Eo cisternă a reticulului sarcoplasmatic agranular şi doi tubi-T
166Cardiomiocitul:
- Aeste o celulă fuziformă
- Bconţine unul sau doi nuclei situaţi central
- Cmiofibrilele sunt situate la periferie, sub sarcolemă
- Ddiscurile intercalare conţin desmozomi şi nexusuri
- Emiofibrilele sunt constituite din miofilamente subţiri şi groase
167Ţesutul muscular neted se întâlneşte în peretele
- Avaselor sanguine
- Bfaringelui
- Cstomacului
- Dintestinului subţire
- Evezicii urinare
168Unitatea morfofuncţională a ţesutului muscular striat scheletal este
- Asarcomerul
- Bfibra musculară
- Cmiocitul
- Dmiosatelitocitul
- Ecardiomiocitul
169Ţesuturile musculare derivă din:
- Aectoderm
- Bmezenchim
- Ctubul neural
- Dcoardă
- Emiotom
170Selectaţi organita (organitele) care sunt bine dezvoltate la ţesuturile musculare:
- Areticulul endoplasmatic granular
- Breticulul endoplasmatic agranular
- Cmitocondriile
- Dcomplexul Golgi
- Elizozomii
171Ce este comun pentru ţesuturile musculare striate scheletal şi cardiac
- Atriada
- Bdiscul intercalar
- Cmiosatelitocitul
- Dstriaţia transversală a miofibrilelor
- Eprezenţa numărului impunător de nuclei
172Ţesuturile musculare derivă din:
- Amezenchim
- Bfoiţa viscerală a splancnotomului
- Cmiotom
- Dcoardă
- Eectoderm
173Discul I a două sarcomere vecine este alcătuit din
- Afilamente de miozină
- Bfilamente de actină
- Cfilamente de actină şi miozină
- Dfilamente de vinculină şi troponină
- Efilamente de dineină şi tropomiozină
174Triada fibrei musculare striate scheletale include
- Adouă jumătăţi ale discului-I şi un disc A
- Bdouă filamente de actină şi un filament de miozină
- Cdouă cisterne terminale ale reticulului sarcoplasmatic neted şi un tub -T
- Ddoi nuclei ai fibrei musculare şi un miosatelitocit
- Eo cisternă a reticulului sarcoplasmatic agranular şi doi tubi-T
175Cardiomiocitul:
- Aeste o celulă de formă aplatisată
- Bconţine unul sau doi nuclei situaţi central
- Cmiofibrilele sunt situate la periferie, sub sarcolemă
- Ddiscurile intercalare conţin desmozomi şi nexusuri
- Emiofibrilele sunt constituite din miofilamente subţiri şi groase
176Miosatelitocitele
- Ase dezvoltă din miotom
- Bsunt situate între plasmalemă şi membrana bazală a fibrei musculare
- Creprezintă elemente cambiale ale ţesutului muscular scheletal
- Dsunt capabile de a se contracta
- Eîn perioada post natală asigură regenerarea fibrelor musculare
177Celulele mioepiteliale se întâlnesc оn
- Aglande exocrine de origine ectodermală
- Bfibre musculare striate
- Cglande endocrine
- Dîn componenţa vaselor sanguine
- Eîn epiteliile de căptuşire
178Ţesutul muscular neted
- Aprovine din miotomii somitelor
- Bprovine din mezenchim
- Cse contractă involuntar
- Deste activat de neuronii motori a măduvei spinării
- Eprezintă celule fuziforme cu nuclei situaţi central
179Tipul de secreţie cu distrugerea parţială a glandulocitului se numeşte
- Amerocrină
- Bapocrină
- Cautocrină
- Dparacrină
- Eholocrină
180Selectaţi straturile epiteliului pluristratificat pavimentos cornificat
- Abazal
- Bintermediar
- Cgranular
- Dpiramidal
- Ecornos
181Selectaţi organele tapetate de mezoteliu
- Acavitatea bucală
- Besofagul
- Cintestinul
- Dtunicile seroase
- Evasele sanguine
182Indicaţi glandele cu tipul de secreţie merocrină:
- Aglandele salivare
- Bglandele mamare
- Cpancreasul exocrin
- Dglandele sebacee
- Eglandele sudoripare din regiunea fosei axilare
183Epiteliul unistratificat pavimentos tapetează:
- Atunica internă a vaselor
- Bmucoasa stomacului
- Cmucoasa uterului
- Dtunicile seroase
- Ecăile respiratorii
184Secreţia glandelor seroase conţine
- Aserul sanguin
- Bproteine
- Cmucus
- Dproteine şi mucus
- Elipide
185Mezoteliul:
- Aderivă din ectoderm
- Bderivă din splanchnotom
- Ccelulele conţin melanină
- Dtapetează tunicile seroase
- Etapetează vasele sanguine
186În epiteliul pluristratificat pavimentos keratinizat se conţin
- Acelule interdigitiforme
- Bkeratinocite
- Cmelanocite
- Dcelule dendritice Langerhans
- Ecelule mioepiteliale
187Glandele se numesc compuse deoarece:
- Aposedă un canal excretor şi porţiuni secretorii ramificate
- Bposedă canal excretor şi porţiuni secretorii alveolare şi tubulare
- Cposedă canal excretor ramificat şi porţiuni secretorii
- Drevarsă secretul atât în sânge, cât şi la exterior
- Eposedă secreţie mucoasă şi seroasă
188Epiteliile derivă din
- Aectoderm
- Bentoderm
- Cmezoderm
- Dcoardă
- Etubul neural
189Epiteliul de tranziţie se întâlneşte în
- Acăile respiratorii
- Btubii renali
- Ccăile urinare
- Dpiele
- Etunicile seroase
190Secreţia de tip apocrin e caracteristică pentru glandele
- Asalivare
- Bsudoripare din fosa axilară
- Cmamare
- Dsebacee
- Eduodenale
191Care din epiteliile enumerate derivă din ectoderm:
- Apluristratificat pavimentos necornificat al corneei ochiului
- Bpluristratificat pavimentos necornificat al cavităţii bucale
- Cpluristratificat pavimentos necornificat al vaginului
- Dde tranziţie a căilor urinare
- Eunistratificat prizmatic al stomacului
192În cadrul epiteliului unistratificat anizomorf prismatic ciliat distingem următoarele celule
- Aepiteliocite caliciforme
- Bepiteliocite bazale
- Cepiteliocite ciliate
- Depiteliocite apicale
- Eepiteliocite principale
193Glandele exocrine după compoziţia chimică a secreţiei pot fi:
- Aseroase
- Bmucoase
- Ccolagene
- Dsebacee
- Esaline
194Membrana bazală la epitelii reprezintă
- Ao reţea fină de structuri fibrilare şi substanţă amorfă
- Bun strat de celule cubice, care asigură funcţia de regenerare
- Co pătură de ţesut conjunctiv cu vase şi nervi
- Dun strat de fibroblaste
- Epeliculă fină de elastină
195Epiteliul pluristratificat pavimentos necornificat tapetează
- Acavitatea bucală, faringele, esofagul
- Bregiunea terminală a tubului digestiv
- Cuterul
- Dvaginul
- Ecăile urinare
196Selectaţi celulele straturilor bazal şi spinos la epiteliul pluristratificat pavimentos cornificat
- Akeratinocite
- Bcelulele caliciforme
- Cmacrofagele epidermale - dendrocitele Langerhans
- Dcelulele ciliate
- Ecelulele-stem
197Pentru epitelii este caracteristic
- Avascularizaţia abundentă
- Bprezenţa membranei bazale
- Ccapacitatea pronunţată de regenerare
- Dsubstanţă intercelulară abundentă
- Epolaritatea celulară
198Epiteliul pluristratificat pavimentos necornificat este present оn:
- Apalatul dur
- Besofag
- Ccornee
- Dvezica urinară
- Euter
199Epiteliul columnar cu "marginea striată"de pe suprafaţa vilozităţii:
- Ase dezvoltă din mezenchim
- Bare funcţie de absorbţie
- Care funcţie de secreţie
- Dse întâlneşte în stomac
- Ese dezvoltă din entoderm
200În celula epitelială specializată în sinteza intensă de proteine "pentru export" sunt bine dezvoltate
- Areticulul endoplasmatic neted, complexul Goldgi
- Bribozomii liberi, mitocondriile
- Creticulul endoplasmatic rugos, complexul Golgi
- Dreticulul endoplasmatic neted, mitocondriile
- Elizozomii, reticulul endoplasmatic neted
Information
- Description
- Quiz on Histo 1-200, created by ast tas on 17/06/2021.
- Author
- ast tas
- Language
- English
- Views
- 352
- Rating
- 5.0 out of 5 · 2 ratings Rate this quiz