Quiz
Boli chirurgicale 3
Create a free account to finish this quiz
Save your progress and see your final score.
Already have an account? Sign in
Questions in this quiz (51)
1Selectaţi stadiile anesteziei locale.
- AAdministrarea substanţei anestezice
- BPerioada de aşteptare
- CAnestezia completă
- DRelaxarea musculară
- ERestabilirea sensibilităţii
2Ce acţiune are anestezia locală asupra sistemului nervos central
- APăstrarea deplină a conştienţei
- BPierderea completă a conştienţei
- CExcitarea sistemului nervos central
- DInhibiţia sistemului nervos central
- EPierderea parţială a conştienţei
3Selectaţi operaţiile, care pot fi efectuate cu anestezie locală.
- APrelucrarea chirurgicală a panariţiului tendinos
- BColecistectomia celioscopică
- CPlastia pentru hernie inghinală
- DSplenectomia
- EÎnlăturarea unei tumori benigne (lipom) a ţesuturilor moi cu localizare superficială
4La anestezia superficială se referă:
- AAnestezia prin badijonare
- BAnestezia prin pulverizare
- CAnestezia prin instilare
- DAnestezia de conducere
- EAnestezia locală infiltrativă
5Anestezia superficială mai des este folosită în:
- AGinecologie
- BOftalmologie
- CUrologie
- DTraumatologie
- ENeurochirurgie
6Avantajele anesteziei locale faţă de anestezia generală sunt:
- ASub anestezia locală pot fi efectuate operaţii în condiţii de ambulator
- BPacientul nu necesită supraveghere continuă
- CAnestezia locală poate fi utilizată în cazurile cînd narcoza este contraindicată
- DPacienţii nu necesită o pregătire specială de lungă durată în perioada preoperatorie
- EÎn anestezia locală practic lipsesc reacţiile alergice
7Ce concentraţia a soluţiei anestezice se utilizează pentru anestezia locală prin infiltraţie?
- A0,1-0,2%
- B2-5%
- C1-5%
- D5-10%
- E0,2-0,5%
8Anestezia locală după metoda Vişnevski presupune:
- AInjectarea în ţesuturi, strat după strat, a soluţiei de novocaină de concentraţie mică (0,25%)
- BInjectarea soluţiei de novocaină de 1-2% în ţesuturi, strat după strat, în toată zona eventualei incizii
- CInjectarea soluţiei de novocaină endoneural sau perineural
- DPrepararea hidraulică a ţesuturilor prin crearea infiltratului solid continuu
- EChirurgul lucrează alternativ cu bisturiul şi seringa cu anestezicul
9Care din preparatele enumerate sunt utilizate în anestezia tronculară?
- ASoluţia lidocaină 0,25-0,5%
- BSoluţia lidocaină 1-2%
- CSoluţia lidocaină 10%
- DSoluţia cocaină 1-5%
- ESoluţia dicaină 0,5%
10Ce preparate pentru anestezia locală conţin grupa eterică?
- ANovocaina
- BCocaina
- CDicaina
- DLidocaina
- ETrimecaina
11Selectaţi anestezicele locale, introducerea cărora în ţesuturi nu necesită efectuarea în prealabil a probei la sensibilitate.
- ANovocaina
- BCocaina
- CLidocaina
- DTrimecaina
- EKetamina
12Drept contraindicaţii ale anesteziei locale pot fi:
- ANesuportarea individuală a preparatului anestezic
- BBolile psihice
- CRefuzul categoric al bolnavului
- DExcitaţia nervoasă pronunţată
- EPatologia asociată gravă
13Ce preparate pentru anestezia locală conţin grupa amidică?
- ANovocaina
- BTrimecaina
- CCocaina
- DLidocaina
- EDicaina
14Anestezia peridurală se referă la metodele de:
- AAnestezie prin infiltraţie
- BAnestezie regională
- CAnestezie superficială
- DAnestezie prin procedeul Vişnevski
- EAnestezie intraosoasă
15Care din tehnicile de anestezie locală indicate se referă la anestezia regională?
- ARahianestezia (anestezia spinală)
- BAnestezia după Oberst-Lukaşevici
- CAnestezia peridurală
- DAnestezia prin procedeul Vişnevski
- EAnestezia mucoasei prin badijonare
16Selectaţi afirmaţiile valabile pentru anestezia regională
- ASubstanţa anestezică se injectează în nerv sau în spaţiul perineural
- BSubstanţa anestezică vine în contact cu receptorii nervoşi
- CTehnica anesteziei necesită determinarea exactă a poziţiei trunchiului nervos
- DVecinătatea vaselor sangvine mari şi a trunchiurilor nervoase prezintă un pericol de hemoragie
- EAnestezia survine după cîteva minute
17La complicaţiile şi efectele adverse ale rahianesteziei (anesteziei spinale) se referă:
- AVoma incoiercibilă
- BMicţiunea involuntară
- CDefecaţia involuntară
- DHipotonia
- EHipertensia îndelungată
18Puncţia în anestezia rahidiană se efectuează de regulă la nivelul segmentului:
- ACervical al coloanei vertebrale
- BToracic
- CLombar
- DSacral
- ELa toate nivelurile
19Pentru a evita o eventuală traumatizare a măduvei spinale puncţia rahidiană se va efectua la nivelul:
- ASpaţiului intervertebral toracic XII
- BSpaţiului intervertebral lombar I
- CSpaţiului intervertebral lombar II
- DSpaţiului intervertebral lombar III
- ESpaţiului intervertebral lombar IV
20În ce ordine survine pierderea sensibilităţii în anestezia spinală?
- ADureroasă, termică, tactilă
- BTactilă, termică, dureroasă
- CTermică, tactilă, dureroasă
- DDureroasă, tactilă, termică
- EDispar toate în acelaşi timp
21În anestezia locală spinală volumul de bază a soluţiei anestezice se introduce în:
- ASpaţiul peridural
- BSpaţiul subdural
- CMăduva spinării
- DSpaţiul intervertebral
- EŢesutul subcutanat
22Cauzele hipotoniei în rahianestezie (anestezia spinală) sunt
- AEdemul cerebral
- BAcţiunea toxică a anestezicului asupra cordului
- CRelaxarea diafragmei
- DBlocajul părţii simpatice a sistemului nervos vegetativ
- EVazodilatarea periferică
23Selectaţi operaţiile ce pot fi efectuate cu anestezie spinală.
- AAmputaţia membrului inferior
- BPrelucrarea chirurgicală a unui flegmon al mîinii
- CRezecţia gastrică
- DFlebectomia pentru varice a membrului inferior
- EHemoroidectomia
24Drept contraindicaţii pentru efectuarea anesteziei spinale se consideră
- AŞocul traumatic
- BHipertensiunea arterială esenţială
- CMaladiile inflamatorii ale pielii din regiunea lombară
- DDeformaţiile coloanei vertebrale
- EŞocul hipovolemic
25Cea mai frecventă complicaţie a anesteziei spinale este:
- AMeningita
- BHipotonia
- CStopul cardiac
- DStopul respirator
- EPareza şi plegia membrelor inferioare
26Selectaţi complicaţiile rahianesteziei (anesteziei spinale).
- ACefalea
- BMeningismul
- CHipotonia
- DRetenţie de urină
- EDereglări psihice
27Selectaţi afirmaţiile, ce se referă la anestezia epidurală.
- AEste o anestezie regională
- BAre mai puţine complicaţii ca anestezia spinală
- CSubstanţa anestezică se introduce în canalul rahidian
- DAnestezia poate fi utilizată în operaţii pe membrele inferioare
- EAre aceleaşi contraindicaţii ca şi rahianestezia
28Anestezia peridurală poate fi utilizată:
- APostoperator, pentru analgezie de lungă durată
- BLa bolnavii cu hemoragii ginecologice masive
- CÎn operaţiile pe membrele inferioare
- DÎn operaţiile pe membrele superioare
- ELa bolnavii hipotonici
29Hemoragia arterială se caracterizează prin:
- ASânge de culoare roşie purpurie
- BRevărsarea în jet pulsatil a sângelui
- CPierdere sangvină progresivă cu dezvoltarea anemiei acute
- DRevărsarea sângelui sub formă de flux continuu, nepulsatil
- ESânge de culoare roşie întunecată
30Hemoragia venoasă se caracterizează prin:
- ASânge de culoare roşie purpurie
- BRevărsarea în jet pulsatil a sângelui
- CScurgere difuză uniformă, omogenă, de pe toată suprafaţa lezată
- DRevărsarea sângelui sub formă de flux continuu, nepulsatil
- ESânge de culoare roşie întunecată
31Hemoragia capilară se caracterizează prin:
- ASânge de culoare roşie purpurie
- BRevărsarea în jet pulsatil a sângelui
- CScurgere difuză uniformă, omogenă, de pe toată suprafaţa lezată
- DRevărsarea sângelui sub formă de flux continuu, nepulsatil
- ECaracter mixt arterio-venos
32În acord cu clasificarea anatomică, hemoragia parenchimatoasă se referă la:
- AArterială
- BVenoasă
- CCapilară
- DErozivă
- EExternă
33Indicaţi mecanismele posibile de dezvoltare a hemoragiei
- ALeziunea mecanică a peretelui vascular
- BDistrugerea peretelui vascular de către un proces patologic
- CSporirea permeabilităţii peretelui vascular
- DCreşterea presiunii arteriale
- EDistrugerea peretelui vascular sub acţiunea factorului termic
34În funcţie de care principiu hemoragiile sunt clasificate în “per diabrosin”, “per rhexin” şi “per diapedesin”?
- ADupă principiul anatomic
- BDupă mecanismul de apariţie
- CDupă severitatea pierderii sangvine
- DDupă evoluţie (intensitate)
- EDupă timpul de dezvoltare
35Termenul “hemoragie per rhexin” semnifică:
- AHemoragie ca urmare a sporirii permeabilităţii peretelui vascular
- BHemoragie ca urmare a leziunii mecanice a vasului
- CHemoragie ca urmare a eroziei vasului
- DHemoragie ca urmare a diminuării coagulării sângelui
- EHemoragie ca urmare a sporirii presiunii sangvine
36Termenul “hemoragie per diabrosin” semnifică:
- AHemoragie ca urmare a derapării ligaturii de pe vas
- BHemoragie ca urmare a creşterii permeabilităţii peretelui vascular
- CHemoragie ca urmare a erodării vasului
- DHemoragie ca urmare a diminuării coagulabilităţii sangvine
- EHemoragie ca urmare a leziunii mecanice a vasului
37Termenul “hemoragie per diapedesin” semnifică:
- AHemoragie ca urmare a eroziei vasului
- BHemoragie ca urmare a creşterii permeabilităţii peretelui vascular
- CHemoragie ca urmare a leziunii mecanice a vasului
- DHemoragie ca urmare a diminuării coagulabilităţii sangvine
- EHemoragie ca urmare a sporirii coagulabilităţii sangvine
38Drept cauze nemijlocite ale “hemoragiei per diabrosin” pot servi:
- AInflamaţia supurativă
- BTumoarea malignă
- CDistrucţia ulceroasă
- DVasculita hemoragică
- EAvitaminozele
39Drept cauze nemijlocite ale “hemoragiei per diapedesin” pot servi
- AInflamaţia supurativă
- BTumoarea malignă
- CSepsisul
- DVasculita hemoragică
- EAvitaminozele
40Către hemoragiile interne se referă:
- AHemoragia din ulcerul gastric
- BHematomul intermuscular
- CHemoragia din plaga tăiată a gambei
- DHemoragia pulmonară
- EHemoragia în cavitatea articulară
41Către hemoragiile interne intracavitare se referă:
- AHemoragia din ulcerul gastric
- BHemoragia în lumenul bronşic
- CHematomul intermuscular
- DHemotoracele
- EHemoragia intraarticulară
42Care dintre hemoragiile enumerate se referă la cele interne intracavitare?
- AHemoragia în cavitatea peritoneală în caz de întrerupere a sarcinii extrauterine
- BHemoragia în cavitatea pleurală
- CHemoragia uterină
- DHemoragia în vezica urinară
- EHemoragia în cavitatea pericardului cu tamponada cordului
43Acumularea sângelui în cavitatea peritoneală este denumită
- AHemotorace
- BHemopericard
- CHemoperitoneu
- DHemartroză
- EHemobilie
44Către hemoragiile interne intraluminale se referă:
- AHemoragia în cavitatea pleurală
- BHemoragia în cavitatea pericardului cu tamponada cordului
- CHemoragia în lumenul bronşic
- DHematomul intracerebral
- EHemoragia din ulcerul duodenal
45Către manifestările hemoragiei interne intratisulare se referă:
- APeteşia
- BPurpura
- CEchimoza
- DHematomul
- EHemartroza
46Purpura, ce se dezvoltă în caz de hemoragii interne intratisulare, reprezintă:
- AO pată mică (cu diametrul de 1-3 mm) roşie sau violetă pe piele, condiţionată de eruperea unui capilar de calibru mic
- BO pată roşie sau violetă intradermală cu diametrul de la 3 pînă la 10 mm, ce nu devine palidă în timpul compresiunii
- CHemoragie la nivel de piele sau mucoasă cu dimensiuni peste 1 cm
- DAcumulare delimitată de sânge fluid sau coagulat, în afara vaselor sangvine, în profunzimea ţesuturilor
- EAcumularea sângelui fluid sau coagulat, în afara vaselor sangvine, în cavitatea pericardului
47Echimoza, care se dezvoltă în hemoragia internă intratisulară, reprezintă:
- AO pată mică (cu diametrul de 1-3 mm) roşie sau violetă pe piele, condiţionată de eruperea unui capilar de calibru mic
- BO pată roşie sau violetă intradermală cu diametrul de la 3 pînă la 10 mm, ce nu devine palidă în timpul compresiunii
- CHemoragie la nivel de piele sau mucoasă cu dimensiuni peste 1 cm
- DAcumulare delimitată de sânge fluid sau coagulat, în afara vaselor sangvine, în profunzimea ţesuturilor
- EAcumularea sângelui fluid sau coagulat, în afara vaselor sangvine, în cavitatea pericardului
48Hematomul, care se dezvoltă în caz de hemoragie internă intratisulară, reprezintă:
- AO pată mică (cu diametrul de 1-3 mm) roşie sau violetă pe piele, condiţionată de eruperea unui capilar de calibru mic
- BO pată roşie sau violetă intradermală cu diametrul de la 3 pînă la 10 mm, ce nu devine palidă în timpul compresiunii
- CHemoragie la nivel de piele sau mucoasă cu dimensiuni peste 1 cm
- DAcumulare delimitată de sânge fluid sau coagulat, în afara vaselor sangvine, în profunzimea ţesuturilor
- EAcumularea sângelui fluid sau coagulat, în afara vaselor sangvine, în cavitatea pericardului
49În acord cu clasificarea hemoragiilor în funcţie de timpul apariţiei, hemoragia primară se dezvoltă
- AÎn primele ore după lezarea vasului
- BImediat după lezarea vasului
- CDupă supuraţia plăgii
- DÎn timpul transportării accidentatului spre staţionar, ca urmare a derapării (alunecării) ligaturii de pe vas
- EÎn timpul transportării accidentatului spre staţionar, ca urmare a detaşării şi migrării trombului din lumenul vasului
50În acord cu clasificarea hemoragiilor în funcţie de timpul apariţiei, hemoragia secundară precoce se dezvoltă:
- AÎn primele ore sau zile după traumă, ca urmare a derapării ligaturii de pe vas
- BÎn timpul traumatismului
- CDupă supuraţia plăgii
- DDupă diminuarea coagulabilităţii sangvine
- EÎn caz de progresare a modificărilor inflamatorii în plagă
51Cauzele hemoragiei secundare precoce sunt reprezentate de:
- ADetaşarea şi migrarea trombului din lumenul vasului
- BLeziunea peretelui vascular
- CAlunecarea ligaturii de pe vas
- DProcesul inflamator
- ECreşterea permeabilităţii peretelui vascular
Information
- Description
- Quiz on Boli chirurgicale 3, created by Curnic Andreea on 03/01/2023.
- Author
- Curnic Andreea
- Language
- English
- Views
- 978
- Rating
- No ratings yet Rate this quiz