Quiz
Boli chirurgicale 4
Create a free account to finish this quiz
Save your progress and see your final score.
Already have an account? Sign in
Questions in this quiz (51)
1În acord cu clasificarea hemoragiilor în funcţie de timpul apariţiei, hemoragia secundară tardivă se dezvoltă:
- AÎn primele zile după lezarea vasului
- BNemijlocit după lezarea peretelui vascular
- CDupă supuraţia plăgii
- DÎn timpul transportării accidentatului spre staţionar, ca urmare a alunecării ligaturii de pe vas
- EÎn primele zile după traumatism, ca urmare a sporirii permeabilităţii peretelui vascular
2Către cauzele hemoragiei secundare tardive se referă:
- ARuptura spontană a vasului
- BProcesul inflamator în plagă
- CAlunecarea ligaturii de pe vas
- DCreşterea permeabilităţii peretelui vascular
- EErodarea peretelui vascular
3În acord cu clasificarea hemoragiilor în funcţie de evoluţie (intensitate), hemoragiile se împart în:
- AAcute şi cronice
- BPrimare şi secundare
- CGrave, de gravitate medie şi uşoare
- DArteriale, venoase şi capilare
- EExterne şi interne
4Hemoragia acută cu pierderea a 750-1500 ml de sânge la un pacient matur, corespunde unui deficit al volumului de sânge circulant:
- APînă la 10%
- B10-15%
- C15-30%
- D30-40%
- EPeste 40%
5În condiţii fiziologice obişnuite în sistemul venos se află:
- A5-7,5% din volumul de sânge circulant
- B15-20% din volumul de sânge circulant
- C30-50% din volumul de sânge circulant
- D55-60% din volumul de sânge circulant
- E70-75% din volumul de sânge circulant
6Indicaţi consecinţele hemoragiei, ce prezintă pericol pentru viaţa bolnavului
- ASporirea oxigenării sângelui
- BHemodiluţia
- CScăderea volumului de sânge circulant
- DHipoxia organelor de importanţă vitală
- EEliberarea hormonilor corticosuprarenalei
7În caz de hemoragie diminuarea tensiunii arteriale şi stimularea baroreceptorilor la nivel de sinus carotid şi arcul aortei conduc la:
- AAmplificarea tonusului venos
- BSporirea volumului de sânge circulant
- CApariţia tahicardiei
- DCentralizarea hemodinamicii
- ESechestrarea sângelui
8Indicaţi reacţiile de compensare ale organismului în faza iniţială a hemoragiei
- AAmplificarea tonusului venos
- BEliberarea eritrocitelor din depou
- CTahicardia
- DSechestrarea sângelui
- EHiperventilarea
9Către mecanismele fiziologice compensatorii în caz de hemoragie se referă
- AHemodiluţia
- BCentralizarea hemodinamicii
- CDecentralizarea hemodinamicii
- DIschemia şi edemul cerebral
- EIncluderea mecanismului renal de compensare
10Centralizarea hemodinamicii în caz de hemoragie se caracterizează prin:
- ADiminuarea lumenului arteriolelor pielii, pulmonilor, organelor tractului gastrointestinal
- BVolumul sangvin de bază este direcţionat prin şunturile arteriovenoase, ocolind reţeaua capilară
- CCircuitul prin vasele coronariene şi cele cerebrale nu suferă
- DSporirea frecvenţei şi volumului mişcărilor respiratorii
- EReţinerea lichidului în organism din contul diminuării diurezei
11Mecanismul hiperventilării compensatorii (sporirea frecvenţei şi volumului mişcărilor respiratorii) în caz de hemoragie este condiţionat de:
- ADiminuarea tensiunii arteriale medii pînă la 60 mm Hg
- BDiminuarea рН-ului sangvin (dezvoltarea acidozei)
- CDiminuarea tensiunii arteriale medii pînă la 100 mm Hg
- DCreşterea рН-ului sangvin (dezvoltarea alcalozei)
- EDiminuarea presiunii hidrostatice la nivel de capilare
12Hemodiluţia compensatorie în caz de hemoragie contribuie la:
- ACompensarea hipovolemiei
- BHemostaza spontană
- CAmeliorarea proprietăţilor reologice ale sângelui
- DReabsorbţia apei şi sodiului
- EModificarea caracterului metabolismului din aerob în anaerob
13 Indicaţi fenomenele patologice decompensatorii, ce se dezvoltă în organism în caz de hemoragie
- AAcidoza tisulară
- BCentralizarea hemodinamicii
- CInsuficienţa poliorganică
- DDecentralizarea hemodinamicii
- EHemodiluţia
14Acuzele pacienţilor cu hemoragie cronică includ:
- ASlăbiciune generală moderată
- BOboseală rapidă
- CPierderea conştienţei
- DSenzaţia de sufocare (insuficienţa de aer)
- EOligoanurie
15Indicaţi semnele generale ale hemoragiei.
- ATahicardia
- BMelena
- CPaliditatea tegumentelor
- DVoma cu sânge
- EHipotonia
16Indicaţi simptomele locale ale hemoragiei.
- AMelenă
- BVertij
- CVomă cu sânge
- DHemoptizie
- ECreşterea frecvenţei respiratorii (tahipnee)
17Ce semnifică hemoptizia?
- AEliminarea sângelui cu masele fecale
- BVomă cu cheaguri sangvine
- CEliminarea sângelui cu spută din căile respiratorii
- DEliminarea sângelui din narine
- EEliminarea sângelui cu urina
18Care dintre simptomele enumerate sunt caracteristice pentru epistaxis
- AEliminarea sângelui din rect
- BEliminarea sângelui din căile urinare
- CEliminarea sângelui din urechi
- DEliminarea sângelui din nas
- EEliminarea sângelui din uter
19Indicaţi simptomele locale ale hemoragiei esofagiene sau gastrice
- AVoma cu sânge
- BEpistaxisul
- CHematuria
- DHemoptizia
- EMelena
20Pentru care tip de hemoragie este caracteristică melena?
- AGastro-intestinală
- BUterină
- CRenală
- DPulmonară
- EIntraperitoneală
21Voma cu conţinut “zaţ de cafea” poate fi o manifestare a:
- AHemoragiei din nodulii hemoroidali
- BTumorii vezicii urinare
- CHemoragiei ulceroase gastroduodenale
- DRupturii traumatice a splinei
- EDistrucţiei pulmonare bacteriene
22Care dintre simptomele enumerate indică asupra hemoragiei din intestinul gros?
- AScaun cu sânge (hematochezie)
- BVomă cu sânge
- CScaun cu striuri sangvine
- DHematurie
- EVomă cu conţinut “zaţ de cafea
23Ce semnifică metroragia?
- AEliminarea sângelui cu masele fecale
- BEliminarea sângelui prin vagin
- CEliminarea sângelui cu sputa din căile respiratorii
- DEliminarea sângelui prin narine
- EEliminarea sângelui cu urina
24Indicaţi cauzele posibile ale hemoperitoneului
- ARuptura ficatului
- BHemoragia din tumoarea vezicii urinare
- CEruperea anevrismului de aortă abdominală
- DHemoragia din varicele esofagiene în caz de ciroză hepatică
- ESarcina extrauterină întreruptă
25În caz de hemotorace se determină:
- ADispnee, tahipnee, matitatea sunetului percutor, diminuarea respiraţiei
- BTahicardie, cianoza tegumentelor, turgescenţa venelor cervicale, diminuarea zgomotelor cardiace
- CDurere şi mărirea în volum a abdomenului, simptomele de iritare a peritoneului
- DMărirea în volum şi durerea la nivel de articulaţie, poziţia forţată a extremităţii
- EBradicardie, asimetria feţei, anizocorie
26În caz de hemoperitoneu se determină
- ADispnee, tahipnee, matitatea sunetului percutor, diminuarea respiraţiei
- BTahicardie, cianoza tegumentelor, turgescenţa venelor cervicale, diminuarea zgomotelor cardiace
- CDurere şi mărirea în volum a abdomenului, simptomele de iritare a peritoneului
- DMărirea în volum şi durerea la nivel de articulaţie, poziţia forţată a extremităţii
- EBradicardie, asimetria feţei, anizocorie
27În caz de hemartroză se determină:
- ADispnee, tahipnee, matitatea sunetului percutor, diminuarea respiraţiei
- BTahicardie, cianoza tegumentelor, turgescenţa venelor cervicale, diminuarea zgomotelor cardiace
- CDurere şi mărirea în volum a abdomenului, simptomele de iritare a peritoneului
- DMărirea în volum şi durerea la nivel de articulaţie, poziţia forţată a extremităţii
- EBradicardie, asimetria feţei, anizocorie
28Severitatea hemoragiei este reflectată prin următorii parametri de laborator:
- AEritrocitele sângelui
- BLeucocitele sângelui
- CHemoglobina sangvină
- DHematocritul
- ETrombocitele sangvine
29Indicaţi valorile normale ale hematocritului.
- A10-15%
- B20-25%
- C30-35%
- D40-45%
- E50-55%
30Pentru determinarea indicelui de şoc Allgower este necesară cunoaşterea următorilor parametri:
- AFrecvenţa pulsului
- BValoarea tensiunii arteriale sistolice
- CValoarea tensiunii arteriale medii
- DVolumul de sânge circulant presupus
- ENivelul eritrocitelor în sânge
31Indicele de şoc Allgower se calculează prin:
- ARaportul indicelui frecvenţei pulsului la valoarea tensiunii arteriale sistolice
- BRaportul indicelui frecvenţei pulsului la valoarea tensiunii arteriale diastolice
- CRaportul indicelui frecvenţei pulsului la valoarea tensiunii arteriale medii
- DÎnmulţirea indicelui frecvenţei pulsului cu valoarea tensiunii arteriale sistolice
- EÎnmulţirea indicelui frecvenţei pulsului cu valoarea tensiunii arteriale medii
32Pentru evaluarea volumului hemoragiei intraoperatorii conform formulei Gross se utilizează:
- ATalia (înălţimea) bolnavului
- BValoarea normală a hematocritului
- CMasa bolnavului
- DValoarea hematocritului după operaţie
- ECoeficientul volumului sangvin pe kilogram corp
33Formulele Moore sau Nadler se utilizează pentru:
- AAprecierea suprafeţei arsurii
- BAprecierea gradului de severitate a hemoragiei
- CAprecierea stării de nutriţie a pacientului chirurgical
- DAprecierea volumului presupus de sânge circulant
- EAprecierea gradului de risc operator
34Ce metode diagnostice sunt indicate pentru confirmarea hemotoracelui?
- ABronhoscopia
- BRadiografia cutiei toracice
- CToracocenteza
- DLaparocenteza
- EElectrocardiografia
35Ce metodă de diagnostic este indicată pentru confirmarea hemoragiei gastrice?
- ALaparocenteza
- BFibrogastroduodenoscopia
- CColonoscopia
- DBronhoscopia
- EExamenul ultrasonografic
36Ce metode diagnostice sunt indicate pentru confirmarea hemoragiei intraarticulare?
- AArtroscopia
- BLaparoscopia
- CLaparocenteza
- DPuncţia articulaţiei
- ERadiografia articulaţiei
37Ce metode diagnostice sunt indicate pentru confirmarea hemoragiei intraperitoneale?
- ABronhoscopia
- BFibrogastroduodenoscopia
- CPuncţia fornixului posterior al vaginului la femei
- DRadiografia panoramică a abdomenului
- ELaparoscopia
38Indicaţi cele trei faze ale procesului de coagulare a sângelui
- AAdeziunea şi agregarea eritrocitelor
- BLiza şi degradarea cheagului fibrinic
- CVasoconstricţia (spasmul vasului lezat)
- DActivarea cascadei plasmatice de coagulare
- EAdeziunea şi agregarea trombocitelor
39Formarea cheagului plachetar se produce datorită acţiunii următorilor factori:
- AFactorul tisular (tromboplastina)
- BSpasmul vasului lezat
- CTrombocitele sângelui
- DProtrombina plasmatică
- EFibrinogenul plasmatic
40Calea intrinsecă a hemostazei plasmatice este iniţiată prin activarea:
- AFactorului Hageman
- BFactorului tisular
- CFactorului Stuart-Prower
- DFactorului fibrinostabilizant
- EProtrombinei
41Calea extrinsecă a hemostazei plasmatice este iniţiată prin activarea:
- AFactorului Hageman
- BFactorului tisular
- CFactorului Stuart-Prower
- DFactorului fibrinostabilizant
- EProtrombinei
42Ce factor de coagulare al sângelui este activat la finele atât a căii extrinseci, cât şi a celei intrinseci de hemostază plasmatică?
- AFactorul Hageman
- BFactorul tisular
- CFactorul Stuart-Prower
- DFactorul fibrinostabilizant
- EProtrombina
43Care dintre fenomenele enumerate se referă la calea comună a hemostazei plasmatice?
- AConversia plasminogenului în plasmină
- BStabilizarea cheagului fibrinic
- CConversia protrombinei în trombină
- DFormarea fibrinei din fibrinogen
- EAdeziunea şi agregarea trombocitelor
44Indicaţi mecanismele fiziologice de limitare a procesului de coagulare locală şi prevenire a coagulării intravasculare
- ARolul izolant, de barieră, al endoteliului vascular
- BFactorii de coagulare se află în stare neactivă
- CExistenţa anticoagulanţilor fiziologici
- DDilatarea vaselor (vasodilataţia)
- EInfluienţa factorului fibrinodestabilizant
45Sindromul de coagulare intravasculară diseminată se manifestă prin următorul fenomen:
- AInflamator
- BRegenerativ
- CProliferativ
- DHemoragic
- EDegenerativ
46Etiologia sindromului de coagulare intravasculară diseminată include:
- AHemotransfuziile masive
- BInfecţiile bacteriene grave
- CAdministrarea îndelungată a anticoagulantelor
- DComplicaţiile obstetricale: decolarea placentei, moartea intrauterină a fătului
- EDiabetul zaharat cu evoluţie gravă
47În patogeneza sindromului de coagulare intravasculară diseminată cauza de bază a lipsei coagulării sangvine este:
- AConsumul masiv de factori ai hemocoagulării şi epuizarea rezervei acestora
- BActivarea cascadei de coagulare a sângelui de către factorii endogeni
- CAfectarea sistemică a endoteliului vascular
- DActivarea directă a sistemului de coagulare al sângelui de către toxinele microbiene
- EBlocajul microcirculaţiei în organele de importanţă vitală
48Indicaţi formele clinice ale sindromului de coagulare intravasculară diseminată.
- AForma fulminantă
- BForma acută
- CForma subacută
- DForma cronică
- EForma asimptomatică
49Indicaţi fazele sindromului de coagulare intravasculară diseminată
- AFaza hipovolemiei
- BFaza intravasculară
- CFaza de hipercoagulare
- DFaza de hipocoagulare
- EFaza de diseminare
50Indicaţi simptomele clinice ale primei faze a sindromului de coagulare intravasculară diseminată
- AMultiple hemoragii din diferite surse
- BIcter exprimat
- CMultiple tromboze vasculare
- DHemoragii în organele de importanţă vitală
- EHepatosplenomegalie
51Indicaţi simptomele clinice ale fazei a doua a sindromului de coagulare intravasculară diseminată.
- AHemoragii multiple, de la nivelul a cel puţin trei surse
- BIcter exprimat
- CMultiple tromboze vasculare
- DSimptomele sunt dificil de stabilit în timpul examenului clinic sau acestea lipsesc
- EHepatosplenomegalie
Information
- Description
- Quiz on Boli chirurgicale 4, created by Curnic Andreea on 10/01/2023.
- Author
- Curnic Andreea
- Language
- English
- Views
- 882
- Rating
- No ratings yet Rate this quiz