Quiz
Boli chirurgicale 5
Create a free account to finish this quiz
Save your progress and see your final score.
Already have an account? Sign in
Questions in this quiz (52)
1Ce modificări ale indicilor de laborator confirmă sindromul de coagulare intravasculară diseminată?
- ATrombocitopenie marcată
- BDiminuarea fibrinogenului sangvin
- CTrombocitoză marcată
- DCreşterea nivelului D-dimerilor
- ESporirea fibrinogenului în sânge
2Indicaţi trei componente ale tratamentului complex al bolnavilor cu sindrom de coagulare intravasculară diseminată.
- ATratamentul patologiilor ce au condus spre dezvoltarea coagulării intravasculare diseminate
- BAntibioticoterapie masivă
- CSubstituirea imediată a factorilor de coagulare ai sângelui
- DHeparinoterapie
- EIndicarea serurilor imune
3Ce preparate sunt indicate în tratamentul pacienţilor cu sindromul coagulării intravasculare diseminate?
- AAdministrarea heparinei
- BAdministrarea intravenoasă a vasopresorilor (adrenalina)
- CTransfuzia plasmei proaspăt congelate
- DTransfuzia trombinei
- ETerapia trombolitică (urokinaza, streptokinaza)
4La metodele de hemostază provizorie se referă:
- AAplicarea pansamentului compresiv
- BPoziţia elevată a extremităţii traumate
- CFlexia maximală a extremităţii lezate
- DLigaturarea vasului în plagă
- ESuturarea defectului vascular
5Indicaţi metodele de hemostază provizorie.
- ASubstituirea segmentului vascular lezat (protezarea)
- BCompresia digitală a vasului hemoragic în plagă
- CAplicarea garoului hemostatic
- DAplicarea pansamentului compresiv
- EFlexia maximală a extremităţii lezate
6Ce metode de stopare a hemoragiei se referă la cele temporare?
- AEmbolizarea vasului lezat
- BAplicarea pensei hemostatice pe vasul lezat
- CLigaturarea vasului în plagă
- DSuturarea defectului vascular
- EAplicarea pansamentului compresiv
7Ce metodă de hemostază provizorie este optimală în timpul efectuării intervenţiei chirurgicale urgente pentru ruptura anevrismului de aortă abdominală?
- AAplicarea pensei hemostatice
- BSuturarea defectului aortei
- CAdministrarea intravenoasă a preparatelor hemostatice
- DClampajul (compresiunea) aortei cu pensă, superior de anevrism
- EClampajul (compresiunea) aortei cu pensă, inferior de anevrism
8Indicaţi principiile aplicării corecte a garoului hemostatic
- AGaroul se aplică doar în caz de hemoragie arterială semnificativă
- BÎn cazul aplicării corecte a garoului dispare pulsul pe arterele periferice
- CEste necesară indicarea pe o etichetă specială a timpului cînd a fost aplicat garoul
- DGaroul se aplică nemijlocit pe piele pentru o compresiune mai intensă
- EDistal de garoul corect aplicat extremitatea devine roşietică
9La ce nivel urmează a fi aplicat garoul hemostatic în caz de hemoragie arterială externă dintr-o plagă a gambei?
- ATreimea distală a gambei
- BTreimea medie a gambei
- CTreimea superioară a gambei
- DTreimea medie a coapsei
- ELa nivelul articulaţiei genunchiului
10La ce nivel urmează a fi aplicat garoul hemostatic în caz de hemoragie arterială externă din plaga mânii?
- ATreimea distală a antebraţului
- BTreimea medie a antebraţului
- CTreimea proximală a antebraţului
- DTreimea medie a braţului
- ELa nivelul articulaţiei cotului
11Cu scop de hemostază provizorie garoul hemostatic se aplică pe extremitate pe un termen de pînă la:
- AO oră
- B90 minute
- CTrei ore
- DPatru ore
- E45 minute
12Indicaţi posibilele complicaţii în caz de aplicare a garoului hemostatic pe extremitate pe un termen ce depăşeşte 1,5 ore
- ADezvoltarea parezei (plegiei) extremităţii
- BAmplificarea tonusului vaselor extremităţii
- CGangrena extremităţii
- DDezvoltarea hemoragiei secundare precoce
- EEmbolia gazoasă a extremităţii excluse
13Către metodele de hemostază definitivă se referă:
- AAplicarea pensei hemostatice pe vas
- BProtezarea segmentului vascular lezat
- CSuturarea defectului vascular
- DAplicarea garoului hemostatic Esmarch
- EEmbolizarea endovasculară a vasului
14Indicaţi metodele de hemostază definitivă.
- AAplicarea garoului hemostatic
- BElevarea extremităţii lezate
- CAplicarea buretelui hemostatic pe bază de colagen
- DAplicarea clipsei endoscopice pe vasul hemoragic
- ECompresiunea digitală a vasului hemoragic în plagă
15Ce metode de hemostază se referă la cele definitive?
- AAplicarea garoului hemostatic
- BCompresiunea digitală a vasului hemoragic
- CÎnlăturarea organului lezat
- DCoagularea cu argon-plasmă
- ELigaturarea vasului în plagă
16Care dintre variantele enumerate de hemoragie necesită ligaturarea vasului pe traiect?
- AHemoragia arterială din plaga recentă tăiată a coapsei
- BHemoragia arterială din plaga purulentă
- CHemoragia din ulcerul duodenal
- DHemoragia în caz de hemofilie
- EHemoragia hemoroidală
17Metodele de hemostază definitivă, în funcţie de natura metodelor aplicate, sunt divizate în:
- AMecanice
- BFizice
- CChimice
- DBiologice
- EArtificiale
18Către metodele mecanice de hemostază definitivă se referă:
- AAplicarea adezivului fibrinic
- BUtilizarea criochirurgiei cu azot lichid
- CSuturarea vasului hemoragic
- DElectrocoagularea monopolară a vasului
- ESclerozarea ţesuturilor cu etanol
19Care dintre metodele de hemostază definitivă sunt indicate în leziunea arterei femurale comune?
- AAplicarea garoului
- BAplicarea pansamentului compresiv
- CFormarea anastomozei vasculare
- DLigaturarea arterei iliace
- EImplantarea protezei vasculare
20Indicaţi metodele fizice de hemostază definitivă
- ALigaturarea vasului
- BLigaturarea venelor varicoase ale esofagului cu inele de cauciuc
- CAplicarea pansamentului compresiv
- DUtilizarea bisturiului cu ultrasunete (harmonic scalpel)
- EElectrocoagularea vasului
21Indicaţi metodele chimice de hemostază definitivă
- AAplicarea locală a soluţiei de adrenalină
- BCoagularea prin radiofrecvenţă
- CUtilizarea buretelui hemostatic
- DAplicarea topică a trombinei
- EInjectarea endoscopică a etanolului
22Care dintre preparatele enumerate sunt utilizate pentru hemostaza chimică definitivă?
- AColagenul
- BFibrinogenul
- CPolidocanolul
- DAzotul lichid
- ECianoacrilatul
23Mecanismul de acţiune hemostatică al cianoacrilatului constă în:
- AProducerea coagulării proteinelor şi coagularea sângelui
- BProducerea sclerozei şi deshidratării ţesuturilor în plagă
- CEmiterea căldurii şi inducerea denaturării proteinelor
- DProducerea reacţiei de polimerizare, ce transformă substanţa din formă lichidă în cea solidă, dură
- EInducerea coagulării sangvine locale la contact cu sângele fluid
24Indicaţi metodele biologice de hemostază definitivă
- AAdministrarea intravenoasă a soluţiei de clorură de calciu
- BStentarea endoscopică a vasului
- CAplicarea adezivului fibrinic
- DDiatermocoagularea bipolară
- EAplicarea topică a buretelui hemostatic pe bază de colagen
25Bureţii hemostatici pentru aplicare locală conţin:
- AAdrenalină
- BVicasol
- CFibrinogen şi trombină
- DColagen
- EEtamsilat
26Indicaţi componentele de bază ale adezivului fibrinic Tissucol şi buretelui hemostatic Tachocomb, utilizate pentru hemostaza biologică definitivă
- AFibrinogen
- BTrombină
- CAdrenalină
- DCeluloză
- EAcid aminocaproic
27Cui aparţine descoperirea grupelor sangvine?
- AV.A.Iurevici
- BK.Landsteiner
- CN.K.Rozengart
- DJ.Jansky
- EА.Wiener
28Cui aparţine descoperirea factorului Rhesus?
- AV.A.Iurevici
- BK.Landsteiner
- C. N.K.Rozengart
- DJ.Jansky
- EА.Wiener
29Era contemporană în dezvoltarea transfuziologiei se caracterizează prin:
- AReducerea indicaţiilor la hemotransfuzie
- BExtinderea indicaţiilor la hemotransfuzie
- CUtilizarea largă a substituienţilor sangvini
- DPreferinţa către transfuzia sîngelui integru
- ERefuzul practic complet de la transfuzia directă de sînge
30Ce reprezintă grupa sangvină?
- AUn complex de antigeni leucocitari
- BUn complex de imunoglobuline
- CUn complex de antigeni eritrocitari
- DAntigeni trombocitari
- EAntigeni transplantaţionali
31Prima grupă sangvină se caracterizează prin:
- APrezenţa pe suprafaţa eritrocitelor a antigenului B
- BPrezenţa pe suprafaţa eritrocitelor a antigenului A
- CLipsa pe suprafaţa eritocitelor a antigenilor A şi B
- DPrezenţa în plasmă a anticorpilor şi β
- ELipsa în plasmă a anticorpilor şi β
32A doua grupă sangvină se caracterizează prin:
- APrezenţa pe suprafaţa eritrocitelor a antigenului B
- BPrezenţa pe suprafaţa eritrocitelor a antigenului A
- CLipsa pe suprafaţa eritocitelor a antigenilor A şi B
- DPrezenţa în plasmă a anticorpilor
- EPrezenţa în plasmă a anticorpilor β
33A treia grupă sangvină se caracterizează prin:
- APrezenţa pe suprafaţa eritrocitelor a antigenului B
- BPrezenţa pe suprafaţa eritrocitelor a antigenului A
- CLipsa pe suprafaţa eritocitelor a antigenilor A şi B
- DPrezenţa în plasmă a anticorpilor
- ELipsa în plasmă a anticorpilor β
34A patra grupă sangvină se caracterizează prin:
- APrezenţa pe suprafaţa eritrocitelor a antigenului B
- BPrezenţa pe suprafaţa eritrocitelor a antigenului A
- CLipsa pe suprafaţa eritocitelor a antigenilor A şi B
- DPrezenţa în plasmă a anticorpilor şi β
- ELipsa în plasmă a anticorpilor şi β
35Legea lui Ottenberg:
- APermite transuzia de sînge de grupa II unui recipient cu grupa de sînge IV
- BPermite transuzia de sînge de grupa I unui recipient cu grupa de sînge II
- CAfirmă că aglutinogenii eritrocitari din sîngele donatorului sunt diluaţi în patul sangvin al pacientului şi nu aglutinează cu aglutininele recipientului
- DAfirmă că aglutininele plasmei din sîngele donatorului sunt diluate în patul sangvin al pacientului şi nu aglutinează cu eritocitelele recipientului
- EEste valabilă în cazul transfuziei unei cantităţi mici de sînge (mai puţin de 500ml)
36 Legea lui Ottenberg:
- APermite transuzia de sînge de grupa II unui recipient cu grupa de sînge III
- BPermite transuzia de sînge de grupa III unui recipient cu grupa de sînge I
- CAfirmă că aglutinogenii eritrocitari din sîngele donatorului sunt diluaţi în patul sangvin al pacientului şi nu aglutinează cu aglutininele recipientului
- DAfirmă că aglutininele plasmei din sîngele donatorului sunt diluate în patul sangvin al pacientului şi nu aglutinează cu eritocitelele recipientului
- EEste valabilă în cazul diluării sîngelui donatorului în sîngele recipientului în raport 1:20 şi mai mult
37Recipient „universal” (conform legii lui Ottenberg) sunt consideraţi deţinătorii:
- AGrupei sangvine I
- BGrupei sangvine II
- CGrupei sangvineIII
- DGrupei sangvine IV
- EGrupei sangvine I şi IV
38Donator “universal” (conform legii lui Ottenberg) sunt consideraţi deţinătorii:
- AGrupei sangvine I
- BGrupei sangvine II
- CGrupei sangvineIII
- DGrupei sangvine IV
- EGrupei sangvine I şi IV
39Indicaţi metodele de determinare a grupelor sangvine după sistemul AB0:
- ACu trombocite standart
- BCu eritrocite standart
- CCu seruri standart
- DCu anticorpi monoclonali (ţolicloni)
- ECu antigeni monoclonali
40Indicaţi metodele de determinare a grupelor sangvine după sistemul AB0:
- ACu anticorpi monoclonali anti-A
- BCu anticorpi monoclonali anti-B
- CCu anticorpi monoclonali anti-0
- DCu anticorpi monoclonali anti-D
- ECu anticorpi monoclonali anti-HLA
41În determinarea grupei sangvine cu ajutorul serurilor standart se respectă următoarele condiţii:
- AÎn fiecare godeu cu ser se adaugă o picătură de sînge a pacientului de 10 ori mai mică
- BÎn fiecare godeu cu ser se adaugă o picătură de sînge a pacientului de 10 ori mai mare
- CSe apreciază prezenţa aglutinării peste nu mai puţin de 5 minute
- DSe efectuează la o temperatură de +15 – +250C
- ESe efectuează la o temperatură nu mai mare de +150C
42În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard, s-a observat aglutinarea cu toate serurile (de grupele I, II şi III). Apreciaţi grupa sangvină.
- A0(I)
- BA(II)
- CB(III)
- DAB(IV)
- EEroare în tehnica de apreciere
43În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul eritrocitelor standard s-a observat aglutinarea cu eritrocitele din grupa I, II şi III. Apreciaţi grupa de sînge
- A0(I)
- BA(II)
- CB(III)
- DAB(IV)
- EEroare în tehnica de apreciere
44În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul ţoliclonilor s-a observat aglutinarea cu toţi ţoliclonii. Apreciaţi grupa de sînge
- A0(I)
- BA(II)
- CB(III)
- DAB(IV)
- EEroare în tehnica de apreciere
45În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard s-a observat absenţa aglutinării cu toate serurile (de grupele I, II şi III). Apreciaţi grupa de sînge
- A0(I)
- BA(II)
- CB(III)
- DAB(IV)
- EEroare în tehnica de apreciere
46În timpul aprecierii grupei sangvine cu ajutorul ţoliclonilor s-a observat lipsa aglutinării cu toţi ţoliclonii. Apreciaţi grupa de sînge.
- A0(I)
- BA(II)
- CB(III)
- DAB(IV)
- EEroare în tehnica de apreciere
47În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard s-a observat aglutinarea cu serurile din grupele Il şi III şi lipsa aglutinării cu serul din grupa I. Apreciaţi grupa de sînge.
- A0(I)
- BA(II)
- CB(III)
- DAB(IV)
- EEroare în tehnica de apreciere
48În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard s-a observat aglutinarea cu serurile de grupa I, II şi lipsa aglutinării cu serul de grupa III. Apreciaţi grupa de sînge.
- A0(I)
- BA(II)
- CB(III)
- DAB(IV)
- EEroare în tehnica de apreciere
49În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul ţoliclonilor s-a observat aglutinarea cu ţoliclonul anti-A şi lipsa aglutinării cu ţoliclonul Anti-B. Apreciaţi grupa de sînge
- A0(I)
- BA(II)
- CB(III)
- DAB(IV)
- EEroare în tehnica de apreciere
50În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul ţoliclonilor s-a observat aglutinarea cu ţoliclonul anti-B şi lipsa aglutinării cu ţoliclonul Anti-A. Apreciaţi grupa de sînge.
- A0(I)
- BA(II)
- CB(III)
- DAB(IV)
- EEroare în tehnica de apreciere
51Pentru determinarea factorului Rhesus se utilizează:
- AMetoda cu anticorpi monoclonali anti-D
- BTestul Coombs (testul antiglobulinic indirect)
- CMetoda cu seruri standart anti-Rhesus
- DReacţia de conglutinare cu folosirea gelatinei
- EMetoda cu anticorpi monoclonali anti-HLA
52Care din metodele de determinare a factorului rezus se utilizează doar în condiţii laboratorului imunologic?
- ACu ajutorul serului antirezus
- BCu ajutorul D-reagentului monoclonal
- CReacţia de conglutinare cu utilizarea gelatinei
- DTestul anti-globulinic indirect (proba Coombs)
- EProba de compatibilitate individuală după factorul rezus
Information
- Description
- Quiz on Boli chirurgicale 5, created by Curnic Andreea on 10/01/2023.
- Author
- Curnic Andreea
- Language
- English
- Views
- 890
- Rating
- No ratings yet Rate this quiz