Quiz
751_805
Questions in this quiz (54)
1751. Modificarile patologice ale traseului electroencefalografic in epilepsie constau in:
- AInregistrarea in regiunile frontale simetrice a undelor cu o frecventa mai rapida de 12 Hz si cu o amplitudine de la 10 la 20 μV.
- BDiminuarea frecventei ritmului.
- CInregistrarea descarcarilor de unde-virfuri.
- DInregistrarea de unde lente.
- EAsimetria electroencefalografica emisferiala sau loba
2752. In cazul unei crize epileptice, suportate de un pacient pentru prima data, este necesar a efectua urmatoarele investigatii suplimentare:
- AExamenul neuroimagistic.
- BExamenul electroencefalografic (EEG).
- CScreening-ul biochimic (mai ales la copii, deoarece tulburarile metabolismului de asemenea pot declansa crize epiletice).
- DExamenul serului sanguin la benzi oligoclonale.
- EAnaliza singelui la continut de anticorpi anticolinesterazici.
3753. Selectati afirmatiile corecte referitoare la starea de rau epileptic
- AEste o forma particulara de epilepsie unde crizele comitiale se prelungesc sau se succed fara recuperare intre crize.
- BConstiinta pacientului se restabileste intre crize completamente.
- CDupa Wasterlain (1997) statusul epileptic se considera a fi prezent atunci, cind convulsiile continue dureaza mai mult de 5 minute, convulsiile intermitente – nu mai putin de 15 minute, manifestarile EEG ale convulsiilor – nu mai putin de 15 minute
- DIncidenta starii de rau epileptic constituie 41 pacienti la 100 000 / an. Letalitatea este de circa 22%.
- EStatusul de rau epileptic survine in cazul stoparii tratamentului de catre pacient, exacerbarii maladiilor somatice cronice, stresului psihogen, efortului excesiv fizic, infectiei intercurente etc.
4754. Indicati masurile necesare in cazul asistarii unui acces epileptic:
- APacientul trebuie culcat pe un asternut moale.
- BSe iau masuri de evitare a traumatizarii bolnavului in timpul crizei.
- CPentru prevenirea blocajului cailor respiratorii se recomanda intoarcerea pacientului cu fata in jos sau cu capul lateral.
- DEste necesara deschiderea fortata a cavitatii bucale si inteparea cu un obiect ascutit a degetului mare de la mina dreapta.
- ESe administreaza diazepam 10 mg i/v, I/m sau intrarectal pentru prevenirea crizelor epileptice ulterioare.
5755. Daca se instaleaza starea de rau epileptic se recomanda:
- ADiazepam: 10-20 mg i/v, se repeta peste 5 min pina la stoparea crizelor, dar doza administrata nu va depasi 5 mg/min
- BClonazepam: 2 mg i/v, se repeta maximum de 4 ori, < 1 mg/min.
- CGlucoza 40% sau 50% 50 ml i/v, prin alta vena 250 mg tiamina (vit. B1) i/v.
- DPhenytoina (poate fi utilizata initial): 15-20 mg/kg, doza obisnuita fiind de 1000 mg (4 fiole cate 250 mg).
- EDaca crizele continua se recurge la anestezie epidurala.
6756. Alegeti recomandarile corecte pentru alimentatia si modul de viata al bolnavului epileptic:
- ABolnavul trebuie sa duca un mod de viata normal, ordonat, fara excese, fara schimbari bruste
- BNici un aliment nu este contraindicat, cafeaua si ceaiul fiind autorizate, dar abuzul lor este interzis.
- CTutunul nu este daunator pentru epileptici. Consumul bauturilor alcoolice nu este interzis.
- DAflarea timp indelungat in fata televizorului, calculatorului este benefica pentru bolnavul epileptic.
- EEpilepsia induce restrictii la conducerea auto, totodata constituie o contraindicatie absoluta pentru efectuarea serviciului militar.
7757. Cele mai raspindite agenezii ale encefalului sunt:
- AScleroza cerebrala atrofica.
- BAgiria
- CMicrogiria
- DPahigiria
- EPorencefalia
8758. Diversitatea factorilor nocivi care produc encefalopatiile si mielopatiile perinatale, in cele din urma se manifesta prin asa-numitele:
- AHipoxie a fatului.
- BAsfixie a nou-nascutului.
- CTraumatism natal.
- DParalizie cerebrala infantila.
- EAnomalie cranio-vertebrala.
9759. Dintre bolile extragenitale si intragenitale ale mamei care pot conduce la hipoxia fatului si asfixia nou-nascutului cele mai frecvente sunt:
- ARadiculopatia discogena lombara
- BBolile acute si cronice ale aparatelor respirator, cardiovascular, endocrin (diabetul zaharat).
- CToxicozele gravidice si alte intoxicatii ale mamei, inclusiv cele generate de medicamente.
- DIncompatibilitatea singelui mamei si fatului dupa Rh si ABO.
- EDiferite inflamatii sau anomalii de dezvoltare ale organelor genitale.
10760. Scorul Apgar folosit pe plan mondial pentru determinarea gradului de asfixie a nou născutului contine următoarele compartimente clinice de apreciere
- ABătăile inimii
- BRespiratia
- CTonusul muscular
- DPulsatia fontanelei mari
- EColoratia tegumentelor
11761. Diagnosticul traumatismului natal al creierului se bazeaza pe:
- AColectarea minutioasa a anamnezei despre sanatatea mamei in decursul graviditatii si a actului de nastere.
- BCercetarea profunda a tulburarilor din partea sistemului nervos central la nou-nascuti.
- CAprecierea statutului sistemului nervos periferic la nou-nascuti.
- DAnaliza si determinarea starii sistemului nervos vegetativ (autonom) la nou-nascuti.
- EFolosirea metodelor neuropsihologice de diagnostic.
12762. Prin fontanelele deschise a nou-nascutului e posibila examinarea ultrasonora a encefalului, care ii furnizeaza medicului o informatie exacta asupra sistemului nervos central:
- ASunt depistate hematoame.
- BSunt depistate chisturi.
- CSunt depistate anomalii de dezvoltare cerebrala.
- DEste apreciata starea sistemului ventricular.
- EStabileste nivelul de afectare a maduvei spinarii.
13763. In patogenia manifestarilor medulare traumatice natale pot fi mentionate urmatoarele:
- AAre loc afectarea coloanei vertebrale, a vaselor sanguine medulare.
- BMorfopatologic se depisteaza hemoragii in meninge, care uneori nu se absorb complet, generind inflamatie aseptica cu evolutie in tesut conjunctiv.
- CCicatricele apasa asupra vaselor sanguine si a radacinilor nervilor spinali, provocind o tulburare cronica a functionarii lor.
- DSufera primordial portiunea toracica medie a maduvei spinarii.
- EMicroscopic sunt depistate hemoragii punctiforme, mai des situate in coarnele medulare anterioare.
14764. Indicati manifestarile clinice ale paraliziei brahiale obstetricale de tip superior:
- ABratul atirna inert de-a lungul trunchiului corpului.
- BE prezent semnul „miinii de papusa”.
- CMina este in pronatie cu fata dorsala inainte.
- DReflexele tendinoase de partea afectata sunt exagerate.
- EMiscarile lipsesc in articulatia umarului si a cotului si se pastreaza in articulatiile carpometacarpale.
15765. Diagnosticul de paralizie brahiala obstetricala nu prezinta dificultati si se face pe baza de:
- ADureri mari pe care le exprima copilul la miscarea pasiva si activa a miinii.
- BLipsa a miscarilor active in membrul superior.
- CAnamneza obstetricala.
- DExamen roentghenologic.
- ECercetare electromiografica.
16766. Lezarea intumescentei lombare in timpul nasterii provoaca:
- ATetrapareze sau tetraplegii.
- BParalizii sau pareze ale membrelor inferioare cu semne caracteristice afectarii neuronului motor periferic (atonie, areflexie, atrofie).
- CSindromul tulburarilor respiratorii.
- DMoartea subita a copilului (uneori).
- ELuxatii sau subluxatii coxo-femurale (datorita atoniei muschilor si capsulei articulare).
17767. Punctia lombara sau a fontanelei mari in traumatismul natal al creierului urmareste urmatoarele scopuri:
- AScaderii tensiunii intracraniene.
- BInlaturarii unei parti de singe scurs in spatiul subarahnoidian.
- CDe diagnosticare.
- DExercitarii efectului anticonvulsiv.
- EPreintimpinarii hemoragiilor intramedulare.
18768. Metoda fizica de combatere a hipertermiei la nou-nascutul cu traumatism natal include:
- AAdministrare de analgina sau amidopirina, uneori glucocorticoizi, amestecuri litice, paracetamol.
- BDezgolirea completa a copilului.
- CPlasarea pungii cu gheata la o distanta de 2 cm de la cap.Invelirea capului copilului cu o basma umeda.
- DIn regiunea inghinala si la subsuori se pun bucati de tifon imbibate cu apa rece.
- EFrictiunea spatelui, cutiei toracice, a membrelor cu o solutie semialcoolica.
19769. Indicati substantele care urmeaza sa fie introduse cu precautie si foarte lent deoarece inhiba centrul de respiratie si pot duce la oprirea ei:
- ADroperidolul
- BAminazina
- CPiracetamul
- DOxibutiratul de sodiu.
- EPipolfenul
20770. Cel mai frecvent paralizia cerebrala infantila este cauzata de:
- AEncefalopatii perinatale.
- BMalnutritia mamei.
- CTraumatisme natale.
- DBoala hemolitica a nou-nascutului.
- EInfectii dobindite.
21771. Microsechelaritatea encefalopatica sau debilitatea motorie (minimal brain dysfunction) se manifesta prin:
- AAgnozie vizuala corticala.
- BTulburari minore de coordonare.
- CParatonii, sinkinezii.
- DPerformante motorii intirziate.
- EInstabilitate psihomotorie.
22772. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la diplegia spastica:
- AEste o forma foarte rara de paralizie cerebrala infantila.
- BSe caracterizeaza prin tulburari motorii bilaterale, cu accent in picioare care ajunge pina la paraplegie.
- CSe intilneste mai frecvent la nou-nascutul prematur in cadrul encefalopatiilor hipoxico-ischemice.
- DHemoragia intraventriculara este asociata cu dilatarea ventriculara si este o cauza frecventa a diplegiei.
- ELa nou-nascutul in termen fiziologic diplegia este explicata prin leziuni cerebrale parasagitale de origine vasculara, care vor produce scleroza centrolobara.
23773. In conformitate cu predominanta uneia din tulburari in functie de structurile morfofunctionale afectate, in afara de diplegia spastica se mai descriu urmatoarele tipuri de paralizii cerebrale infantile:
- AHemiplegia spastica.
- BHemiplegia dubla.
- CForma hipertonica-hipocinetica (sindromul parkinsonian).
- DForma distonica-diskinetica.
- EForma cerebeloasa sau ataxica.
24774. Din grupul aminoacidopatiilor mai frecvent se intilnesc si sunt mai bine studiate:
- AFenilcetonuria
- BHistidinemia
- CTirozinozele
- DAlcaptonuria
- EAlbinismul
25775. Indicati verigele principale ale patogeniei fenilcetonuriei:
- ALipsa de activitate a enzimei fenilalanin-4-hidroxilazei.
- BDefect de histidindezaminaza cu dereglarea transformarii histidinei in acid urocanic.
- CCresterea fenilalaninei in serul sanguin.
- DMetabolitii fenilalaninei sunt produsi excesiv si eliminati in cantitate mare.
- ESe remarca excretia excesiva de acid hidroxifenilpiruvic si acid hidroxifenilacetic.
26776. In lipidozele cele mai bine cunoscute (Gaucher, Nimann-Pick, Tey-Sachs) predomina urmatoarele manifestari clinice:
- AObezitatea
- BHepato-splenomegalia.
- CInsuficienta renala cronica.
- DRetardul mintal.
- ESindromul neurologic.
27777. Manifestarile neurologice in degenerscenta hepatocerebrala (maladia Wilson-Konovalov) includ:
- ADeteriorarea intelectuala si retardul mintal.
- BSemne extrapiramidale: rigiditate, miscari atetozice, tremuraturi in repaus sau in miscare.
- CDisartrie
- DMononevrite multiple.
- EPolineuropatie, predominant motorie
28778. Tulburarile metabolismului porfirinei se manifesta prin:
- AHiperbilirubinemie indirecta, dar nehemolitic.
- BIcter
- CSimptome abdominale.
- DSimptome cutanate.
- EDereglari ale sistemului nervos.
29779. Alegeti manifestarile patognomonice ale dereglarilor metabolismului porfirinei:
- APolineuropatie axonala.
- BComportament psihotic si convulsii.
- CDermatita hiperpigmentara cu excavatii epidermice.
- DUrina are o culoare rosietica, care se intensifica dupa expunere la soare.
- EDeformarea cutiei toracice „piept de gaina”.
30780. Care din figurile de stil, enumerate mai jos, sunt folosite la descrierea manifestarilor clinice in distrofiile musculare progresive?
- AMers leganat „de rata”.
- BOmoplati „aripi” (scapulae alatae).
- CBuza de „tapir”.
- DFata „de pasare”.
- EPiept „de gaina”.
31781. In miotonia congenitala Thomsen sunt posibile urmatoarele manifestari clinice:
- ADecontractii lente a muschilor contractati voluntar.
- BPacientii au aspect atletic, herculean.
- CForta musculara crescuta.
- DReflexele osteotendinoase diminuate, apoi abolite.
- EBoala este mai accentuata la caldura si ameliorata de frig.
32782. Simptomele de debut in distrofia miotonica (boala Steinert) sunt urmatoarele:
- ADereglarile oculomotorii.
- BSindromul miotonic.
- CScaderea fortei in miini.
- DDificultatile de mers.
- EFasciculatiile
33783. Simptomele de debut cele mai frecvente in miastenia gravis sunt:
- AImposibilitatea de a urca scarile.
- BDereglarile de respiratie.
- CPareza mimica
- DDiplopia
- EPtoza
34784. In bateria de diagnostic a miasteniei gravis vor fi incluse urmatoarele compartimente:
- AExamenul titrului seric de anticorpi anti-receptori colinesterazici (anti-AchR).
- BProba cu prozerina.
- CTomografia computerizata a mediastinului (pentru decelarea eventualului timom).
- DExamenul electromiografic (jitter-ul, decrementul).
- EExamenul singelui la continut de kreatininfosfokinaza (KFK).
35785. Indicati masurile terapeutice utilizate in tratamentul miasteniei gravis:
- AAdministrare de anticolinesterazice (prozerina, calimina).
- BTimomectomie
- CPreparate biostimulatoare (aloe, FIBS, gumizol).
- DTratament imunosupresor (corticosteroizi, azotioprina).
- EPlasmafereza
36786. In amiotrofia neurala Charcot-Marie-Tooth pot fi observate urmatoarele manifestari clinice:
- ADebuteaza cu crampe, fasciculatii in muschii gambei.
- BDeficitul motor apare mai ales la musculatura distala a picioarelor, determinind mersul stepat.
- CAtrofia muschilor piciorului determina aspectul de „picior de barza”.
- DReflexele osteotendinoase diminueaza sau dispar.
- EMaladia este determinata predominant de suferinta coarnelor medulare anterioare.
37787. Fenomenele ataxice in eredoataxia spino-cerebeloasa Friedreich se evidentiaza prin:
- AProbe cerebeloase indice-nas si calcii-genunchi.
- BOscilatii ale capului si trunchiului.
- CVerticalitate compromisa.
- DHiperkineze de tipul „numaratului monedelor”, „rostogolirii pilulelor”.
- EPareza mimica tip periferic, bilaterala
38488. Alegeti enunturile corecte referitoare la eredoataxia cerebeloasa spastica Pierre-Marie:
- AFace parte din grupul asa-numitelor ataxii non-Friedreich.
- BVirsta de debut a bolii este de peste 20 de ani.
- CClinic se manifesta prin ataxie, spasticitate, atrofie optica.
- DEvolutia este lent progresiva.
- EFrecvent are loc o regresie spontana cu vindecare completa
39789. Clinic in eredoataxia amiotrofica Roussy-Levy se evidentiaza:
- AO ataxie a statiunii verticale si a mersului.
- BAtrofii musculare cu caracter distal la muschii miinilor si ai gambleor.
- CFasciculatiile sunt un semn extrem de relevant.
- DPiciorul deseori ia aspectul de „picior de barza”
- EReflexele osteotendinoase sunt abolite la membrele inferioare.
40790. In perioada de stare a bolii Parkinson sunt prezente urmatoarele simptome principale:
- AAkinezia
- BRigiditatea
- CTremorul
- DRisul si plinsul sardonic (fortat).
- EComportamentul de lob frontal.
41791. Alegeti caracteristicile corecte ale hipertoniei musculare la bolnavii cu parkinsonism:
- APredomina la muschii extensori.
- BEste plastica, ceroasa.
- CEste insotita de fenomenul rotii dintate.
- DDiminua in repaus si in timpul somnului.
- ESe exagereaza la emotii si efort.
42792. Simptomatologia completa a bolii Huntington cuprinde urmatoarele sindroame cardinale:
- ATremor psihogen.
- BMiscarile involuntare de tip coreic.
- CTulburarile de tonus muscular (hipotonie).
- DAkinezie paradoxala.
- ETulburarile paradoxale.
43793. Indicati afirmatiile corecte referitoare la tremorul esential:
- AAre o frecventa de 4-11 cicluri pe secunda.
- BApare cu predominanta in portiunile distale ale membrelor superioare, afectind frecvent si capul si vocea (tremor vocal).
- CAre frecvent caracter familial.
- DSe accentueaza odata cu virsta.
- EIn fiziopatologia maladiei este incriminata iesirea de sub control a palidului ventral si a substantei negre posterioare de sub actiunea putamenului
44794. Distonia de torsiune se caracterizeaza prin urmatoarele:
- ASe instaleaza insidios intre 3-15 ani cu senzatie de contractura musculara a trunchiului, interesind precoce mersul bolnavului.
- BPostura distonica a trunchiului.
- CDizartrie, grimase, torticolis.
- DIn stadii avansate se constata o deterioare mentala.
- ELa virsta de 40-70 ani poate interveni o vindecare completa
45795. Torticolisul spasmodic se caracterizeaza printr-o deviere a capului de partea opusa contractiei involuntare a muschilor:
- ASternocleidomastoidian
- BPlatisma
- CTrapez
- DDeltoid
- ESplenius
46796. Criza vegetativa (atacul de panica) se manifesta prin tulburari vegetative cu componente:
- AEmotional-afective.
- BLicvoro-dinamice.
- CEpileptice
- DComportamentale (frica, panica, alarma).
- ECognitive
47797. Medicamentele cele mai eficiente in tratamentul crizei vegetative (atacului de panica) s-au dovedit a fi:
- AAntidepresivele (amitriptilina, melipramina, anafranil (clomipramin), lerivon (mianserin)).
- BAnticovulsivantele (valproatul de sodiu, carbamazepina, fenobarbitalul, clonazepamul, fenitoina).
- CBenzodiazepinele (clonazepam, alprozolam, relanium).
- DBeta-adrenoblocantele (atenolol, propranolol, metaprolol).
- EBlocatorii canalelor de calciu (nimodipina, nifedipina).
48798. Varianta clasica a sindromului de hiperventilatie, intilnita mai ales in starile acute, include:
- ARespiratie intensa, fortata.
- BParestezii
- CGreturi, vome.
- DTetanie
- ESughit
49800. Tratamentul sincopei neurogene in timpul accesului include:
- AAsigurarea pozitiei orizontale.
- BAeratia locului unde se afla bolnavul, inlaturarea factorilor de disconfort.
- CStimulenti ai centrului respirator (amoniac, stropire a fetei cu apa, etc.);
- DTerapie simptomatica cu simpaticotonice (mezaton, efedrina, masaj cardiac extern).
- EPlasmafereza
50801. Boala Raynaud reprezinta o patologie vegeto-vasculara a extremitatilor distale ale membrelor, cu caracter paroxismal, constituita din urmatoarele faze:
- AFaza de hiperventilatie.
- BCrampe dureroase in muschii miinilor si picioarelor (predominant grupurile distale).
- CPaloarea si racirea degetelor, insotita de durere.
- DAparitia acrocianozei, intensificarea durerii.
- EHiperemia membrelor si disparitia durerilor.
51802. Analizindu-se caile corelativ-integrative ale hipotalamusului, au fost urmatoarele grupe de sindroame:
- AHipotalamo-hipofizar.
- BHipotalamic
- CAdenohipofizar
- DHipotalamo-comportamental.
- EDishormonal
52803. Pacientii cu afectiuni vegetative asociate cu tetania neurogena acuza:
- AParestezii distale, de regula simetrice (impulsatii, amorteli, senzatie de „curent electric”, dureri etc.).
- BSenzatia „batailor de inima”.
- CTranspiratie
- DFrison
- ESpasme musculare.
53804. Hiperbradikininemia familiala se manifesta prin:
- AHipotensiune posturala sistolica cu tahicardie.
- BAnizocorie
- CHiperemia fetei.
- DHiperemia extremitatilor.
- EHiperglicemie
54805. Manifestari clinice de baza ale maladiei Charcot Marie-Tooth sunt:
- AAmiotrofii simetrice la inceput in grupul de muschi extensori si abductori ai treimii inferioare a piciorului.
- BStepaj
- CAtrofia muschilor capului, gitului, corpului.
- DLipsa sau diminuarea reflexelor osteotendinoase; uneori, insa reflexele tendinoase pot fi marite.
- ETulburari de sensibilitate (algice si termice) si trofice (edeme, cianoza)
Information
- Description
- 1 Neurologie Quiz on 751_805, created by Grupa Noastra on 04/11/2023.
- Author
- Grupa Noastra
- Language
- English
- Views
- 1,186
- Tags
- Rating
- No ratings yet Rate this quiz